{"title":"Medicamente antiinflamatorii și analgezice","description":"\u003cp\u003eMedicamentele privind controlul durerii sunt două categorii: \u003cstrong\u003eanti -inflamator\u003c\/strong\u003e Şi \u003cstrong\u003eanalgezice\u003c\/strong\u003e. Banch anti -inflamator antiinflamator (acid acetilsalicilic), Brufen (ibuprofen) sau voltaren (unguent antiinflamator bazat pe diclofenac) sunt \u003cstrong\u003eMedicamente anti -inflamatorii non -steroidice\u003c\/strong\u003e (Fani). Aceste \u003cstrong\u003ereduce inflamația\u003c\/strong\u003e care se manifestă cu durere, căldură, roșeață și umflare. Analgezice sau analgezice, controlează durerea, dar nu și inflamația.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003cstrong\u003emedicamente analgezice\u003c\/strong\u003e ca tahipirina (paracetamol) au și ei \u003cstrong\u003eEfect antipiretic\u003c\/strong\u003e, precum și analgez. În plus, medicamentele pentru asera au efecte secundare mai modeste decât anti -inflamatorii și sunt \u003cstrong\u003eA prefera în special pentru copii\u003c\/strong\u003e.\u003c\/p\u003e","products":[{"product_id":"tachipirina-antidolorifico-500-mg-20-compresse","title":"Tachipirina Painkiller 500 mg 20 comprimate","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINDICAȚII\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eCa antipiretic: tratamentul simptomatic al bolilor febrile precum gripa, boli exantematoase, boli acute ale tractului respirator etc. Ca analgezic: dureri de cap, nevralgii, mialgii si alte manifestari dureroase de nivel mediu de diverse origini.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINGREDIENTE ACTIVE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003ci\u003eTACHIPIRINA 500 mg comprimate.\u003c\/i\u003e Fiecare tabletă conține: \u003cu\u003eingredient activ: paracetamol 500 mg.\u003c\/u\u003e \u003ci\u003eTACHIPIRINA 500 mg granule efervescente.\u003c\/i\u003e Fiecare plic contine: \u003cu\u003eingredient activ: paracetamol 500 mg.\u003c\/u\u003e \u003cu\u003eexcipienți cu efecte cunoscute: aspartam, maltitol, 12,3 mmol sodiu per plic\u003c\/u\u003e \u003ci\u003eTACHIPIRINA 125 mg granule efervescente. \u003c\/i\u003e Fiecare plic contine: \u003cu\u003eingredient activ: paracetamol 125 mg.\u003c\/u\u003e \u003cu\u003eexcipienți cu efecte cunoscute: aspartam, maltitol, 3,07 mmol sodiu per plic\u003c\/u\u003e \u003ci\u003e \u003cu\u003eTACHIPIRINA Sugari 62,5 mg supozitoare.\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Fiecare supozitor conține. \u003cu\u003eingredient activ: paracetamol 62,5 mg\u003c\/u\u003e \u003ci\u003e \u003cu\u003eTACHIPIRINA Early Childhood 125 mg supozitoare.\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Fiecare supozitor conține: \u003cu\u003eingredient activ: paracetamol 125 mg.\u003c\/u\u003e \u003ci\u003e \u003cu\u003eTACHIPIRINA Copii 250 mg supozitoare.\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Fiecare supozitor conține: \u003cu\u003eingredient activ: paracetamol 250 mg.\u003c\/u\u003e \u003ci\u003e \u003cu\u003eTACHIPIRINA Copii 500 mg supozitoare.\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Fiecare supozitor conține: \u003cu\u003eingredient activ: paracetamol 500 mg.\u003c\/u\u003e \u003ci\u003e \u003cu\u003eTACHIPIRINA Adulți 1000 mg supozitoare.\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Fiecare supozitor conține: \u003cu\u003eingredient activ: paracetamol 1000 mg.\u003c\/u\u003e Pentru lista completă a excipienților, vezi alin. 6.1.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEXCIPIENȚI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e• \u003cu\u003eTablete:\u003c\/u\u003e celuloză microcristalină, povidonă, amidon pregelatinizat, acid stearic, croscarmeloză sodică. • \u003cu\u003eGranule efervescente\u003c\/u\u003e: maltitol, manitol, bicarbonat de sodiu, acid citric anhidru, aromă de citrice, aspartam, docusat de sodiu. • \u003cu\u003eSupozitoare\u003c\/u\u003e: gliceride semisintetice solide.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e• Hipersensibilitate la paracetamol sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la punctul 6.1. • Pacienți care suferă de anemie hemolitică severă (această contraindicație nu se referă la formulările orale de 500 mg). • Insuficiență hepatocelulară severă (această contraindicație nu se referă la formulările orale de 500 mg).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eDOZAJE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePentru copii este esențial să se respecte dozajul definit în funcție de greutatea lor corporală și, prin urmare, să se aleagă formula potrivită. Vârstele aproximative bazate pe greutatea corporală sunt indicate pentru informare. La adulți, doza orală maximă este de 3000 mg și pe cale rectală de 4000 mg de paracetamol pe zi (vezi pct. 4.9). Medicul trebuie să evalueze necesitatea tratamentelor mai mult de 3 zile consecutive. Schema de dozare a Tachipirinei în raport cu greutatea corporală și calea de administrare este după cum urmează: \u003cb\u003ecomprimate de 500 mg.\u003c\/b\u003e • \u003cu\u003eCopii cu greutatea între 21 și 25 kg\u003c\/u\u003e (aproximativ între 6,5 și mai puțin de 8 ani): ½ comprimat o dată, care se repetă dacă este necesar după 4 ore, fără a depăși 6 administrări pe zi (3 comprimate). • \u003cu\u003eCopii cu greutatea între 26 și 40 kg\u003c\/u\u003e (aproximativ între 8 și 11 ani): câte 1 comprimat, care se repetă dacă este necesar după 6 ore, fără a depăși 4 doze pe zi. • \u003cu\u003eCopii cu greutatea între 41 și 50 kg\u003c\/u\u003e (aproximativ între 12 și 15 ani): câte 1 comprimat, care se repetă dacă este necesar după 4 ore, fără a depăși 6 doze pe zi. • \u003cu\u003eCopii cu o greutate mai mare de 50 kg\u003c\/u\u003e (aproximativ peste 15 ani): câte 1 comprimat, care se repetă dacă este necesar după 4 ore, fără a depăși 6 administrări pe zi. • \u003cu\u003eAdulti\u003c\/u\u003e: 1 comprimat o data, a se repeta daca este necesar dupa 4 ore, fara a depasi 6 doze pe zi. În caz de durere severă sau febră mare, 2 comprimate de 500 mg care se repetă dacă este necesar după nu mai puțin de 4 ore. \u003cb\u003e500 mg granule efervescente în plicuri.\u003c\/b\u003e Se dizolvă granulele efervescente într-un pahar cu apă. • \u003cu\u003eCopii cu greutatea între 26 și 40 kg\u003c\/u\u003e (aproximativ intre 8 si 11 ani): cate 1 plic odata, care se repeta daca este necesar dupa 6 ore, fara a depasi 4 doze pe zi. • \u003cu\u003eCopii cu greutatea între 41 și 50 kg\u003c\/u\u003e (aproximativ intre 12 si 15 ani): cate 1 plic odata, care se repeta daca este necesar dupa 4 ore, fara a depasi 6 doze pe zi. • \u003cu\u003eCopii cu o greutate mai mare de 50 kg\u003c\/u\u003e (aproximativ peste 15 ani): câte 1 plic, care se repetă dacă este necesar după 4 ore, fără a depăși 6 administrări pe zi. • \u003cu\u003eAdulti\u003c\/u\u003e: 1 plic odata, a se repeta daca este necesar dupa 4 ore, fara a depasi 6 administrari pe zi. În caz de durere severă sau febră mare, 2 plicuri de 500 mg se repetă dacă este necesar după nu mai puțin de 4 ore. \u003cb\u003e125 mg granule efervescente în plicuri.\u003c\/b\u003e Se dizolvă granulele efervescente într-un pahar cu apă. • \u003cu\u003eCopii cu greutatea cuprinsă între 7 și 10 kg\u003c\/u\u003e (aproximativ intre 6 si 19 luni): cate 1 plic odata, care se repeta daca este necesar dupa 6 ore, fara a depasi 4 doze pe zi. • \u003cu\u003eCopii cu greutatea cuprinsă între 11 și 12 kg\u003c\/u\u003e (aproximativ intre 20 si 29 de luni): cate 1 plic odata, care se repeta daca este necesar dupa 4 ore, fara a depasi 6 administrari pe zi. • \u003cu\u003eCopii cu greutatea între 13 și 20 kg\u003c\/u\u003e (aproximativ intre 30 luni si mai putin de 6,5 ani): cate 2 plicuri odata (corespunzator la 250 mg paracetamol), care se repeta daca este necesar dupa 6 ore, fara a depasi 4 administrari pe zi. • \u003cu\u003eCopii cu greutatea între 21 și 25 kg\u003c\/u\u003e (aproximativ intre 6,5 si mai putin de 8 ani): cate 2 plicuri odata (corespunzator la 250 mg paracetamol), care se repeta daca este necesar dupa 4 ore, fara a depasi 6 administrari pe zi. \u003cb\u003e62,5 mg supozitoare pentru nou-născuți.\u003c\/b\u003e • \u003cu\u003eCopii cu greutatea cuprinsă între 3,2 și 5 kg \u003c\/u\u003e(aproximativ între naștere și 2 luni): câte 1 supozitor, care se repetă dacă este necesar după 6 ore, fără a depăși 4 administrări pe zi. \u003cb\u003eSupozitoare pentru copilărie timpurie 125 mg. \u003c\/b\u003e • \u003cu\u003eCopii cu greutatea între 6 și 7 kg \u003c\/u\u003e(aproximativ între 3 și 5 luni): câte 1 supozitor, care se repetă dacă este necesar după 6 ore, fără a depăși 4 administrări pe zi. • \u003cu\u003eCopii cu greutatea cuprinsă între 7 și 10 kg\u003c\/u\u003e (aproximativ între 6 și 19 luni): câte 1 supozitor, care se repetă dacă este necesar după 4 - 6 ore, fără a depăși 5 administrări pe zi. • \u003cu\u003eCopii cu greutatea cuprinsă între 11 și 12 kg\u003c\/u\u003e (aproximativ între 20 și 29 de luni): câte 1 supozitor, care se repetă dacă este necesar după 4 ore, fără a depăși 6 administrări pe zi. \u003cb\u003eSupozitoare Copii 250 mg.\u003c\/b\u003e • \u003cu\u003eCopii cu greutatea cuprinsă între 11 și 12 kg\u003c\/u\u003e (aproximativ între 20 și 29 de luni): câte 1 supozitor, care se repetă dacă este necesar după 8 ore, fără a depăși 3 doze pe zi. • \u003cu\u003eCopii cu greutatea între 13 și 20 kg\u003c\/u\u003e (aproximativ între 30 de luni și mai puțin de 6,5 ani): câte 1 supozitor, care se repetă dacă este necesar după 6 ore, fără a depăși 4 administrări pe zi. \u003cb\u003eSupozitoare Copii 500 mg.\u003c\/b\u003e • \u003cu\u003eCopii cu greutatea între 21 și 25 kg\u003c\/u\u003e (aproximativ între 6,5 și mai puțin de 8 ani): câte 1 supozitor, care se repetă dacă este necesar după 8 ore, fără a depăși 3 doze pe zi. • \u003cu\u003eCopii cu greutatea între 26 și 40 kg\u003c\/u\u003e (aproximativ între 8 și 11 ani): câte 1 supozitor, care se repetă dacă este necesar după 6 ore, fără a depăși 4 administrări pe zi. \u003cb\u003eSupozitoare Adulti de 1000 mg.\u003c\/b\u003e • \u003cu\u003eCopii cu greutatea între 41 și 50 kg\u003c\/u\u003e (aproximativ între 12 și 15 ani): câte 1 supozitor, care se repetă dacă este necesar după 8 ore, fără a depăși 3 doze pe zi. • \u003cu\u003eCopii cu o greutate mai mare de 50 kg\u003c\/u\u003e (aproximativ peste 15 ani): câte 1 supozitor, care se repetă dacă este necesar după 6 ore, fără a depăși 4 administrări pe zi. • \u003cu\u003eAdulti\u003c\/u\u003e: 1 supozitor la un moment dat, a se repeta daca este necesar dupa 6 ore, fara a depasi 4 doze pe zi. \u003ci\u003e \u003cu\u003eInsuficiență renală.\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e În caz de insuficiență renală severă (clearance-ul creatininei mai mic de 10 ml\/min), intervalul dintre administrări trebuie să fie de cel puțin 8 ore.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONSERVARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eTablete efervescente și granule\u003c\/u\u003e: nu există precauții speciale pentru depozitare. \u003cu\u003eSupozitoare:\u003c\/u\u003e A se pastra la o temperatura care nu depaseste 25°C.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eÎn cazuri rare de reacții alergice, administrarea trebuie suspendată și instituit un tratament adecvat. Utilizați cu prudență în cazuri de alcoolism cronic, consum excesiv de alcool (3 sau mai multe băuturi alcoolice pe zi), anorexie, bulimie sau cașexie, malnutriție cronică (rezerve hepatice scăzute de glutation), deshidratare, hipovolemie. Paracetamolul trebuie administrat cu prudență la pacienții cu insuficiență hepatocelulară ușoară până la moderată (inclusiv sindromul Gilbert), insuficiență hepatică severă (Child-Pugh\u003e9), hepatită acută, în tratamentul concomitent cu medicamente care alterează funcția hepatică, deficit de glucoză-6-fosfat dehidrogenază, anemie hemolitică. Dozele mari sau prelungite de produs pot provoca chiar modificări grave ale rinichilor și sângelui, prin urmare administrarea la subiecții cu insuficiență renală trebuie efectuată numai dacă este efectiv necesar și sub supraveghere medicală directă. În cazul utilizării prelungite, se recomandă monitorizarea funcției hepatice și renale și a hemogramei. În timpul tratamentului cu paracetamol, înainte de a lua orice alt medicament, verificați dacă acesta nu conține același ingredient activ, deoarece dacă paracetamolul este luat în doze mari, pot apărea reacții adverse grave. Invitați pacientul să contacteze medicul înainte de a combina orice alt medicament. Vezi și alin. 4.5. \u003cb\u003e \u003cu\u003eInformații importante despre unii excipienți.\u003c\/u\u003e \u003c\/b\u003e \u003cu\u003eTachipirina 125 mg granule efervescente contine\u003c\/u\u003e \u003cu\u003e:\u003c\/u\u003e - \u003cb\u003easpartam\u003c\/b\u003e, este o sursă de fenilalanină. Poate fi nociv in caz de fenilcetonurie (deficienta enzimei fenilalanina hidroxilaza) din cauza riscului legat de acumularea aminoacidului fenilalanina. - \u003cb\u003emaltitol\u003c\/b\u003e: utilizați cu precauție la pacienții care suferă de probleme ereditare rare de intoleranță la fructoză. 70,6 mg de \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e per plic echivalent cu 3,53% din doza zilnică maximă recomandată de OMS care corespunde la 2 g de sodiu pentru un adult: de luat în considerare la persoanele cu funcție renală redusă sau care urmează o dietă săracă în sodiu. \u003cu\u003eTachipirina 500 mg granule efervescente contine:\u003c\/u\u003e - \u003cb\u003easpartam\u003c\/b\u003e, este o sursă de fenilalanină. Poate fi nociv in caz de fenilcetonurie (deficienta enzimei fenilalanina hidroxilaza) din cauza riscului legat de acumularea aminoacidului fenilalanina. - \u003cb\u003emaltitol\u003c\/b\u003e: utilizați cu precauție la pacienții care suferă de probleme ereditare rare de intoleranță la fructoză. - 283 mg de \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e per plic echivalent cu 14,1% din doza zilnică maximă recomandată de OMS, care corespunde la 2 g de sodiu pentru un adult. Doza maximă pentru acest produs este echivalentă cu 84,6% din aportul maxim zilnic de sodiu recomandat de OMS: de luat în considerare la persoanele cu funcție renală redusă sau care urmează o dietă săracă în sodiu.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINTERACȚIUNI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAbsorbția orală a paracetamolului depinde de viteza de golire gastrică. Prin urmare, administrarea concomitentă de medicamente care încetinesc (de exemplu, anticolinergice, opioide) sau cresc (de exemplu, procinetice) rata de golire gastrică poate duce la scăderea sau, respectiv, creșterea biodisponibilității produsului. Administrarea concomitentă de colestiramină reduce absorbția paracetamolului. Aportul simultan de paracetamol și cloramfenicol poate induce o creștere a timpului de înjumătățire al cloramfenicolului, cu riscul creșterii toxicității acestuia. Utilizarea concomitentă de paracetamol (4 g pe zi timp de cel puțin 4 zile) cu anticoagulante orale poate induce ușoare variații ale valorilor INR. În aceste cazuri, trebuie efectuată o monitorizare mai frecventă a valorilor INR în timpul utilizării concomitente și după întreruperea acesteia. Utilizați cu precauție extremă și sub control strict în timpul tratamentului cronic cu medicamente care pot determina inducerea monooxigenazelor hepatice sau în cazul expunerii la substanțe care pot avea acest efect (de exemplu rifampicina, cimetidina, antiepileptice precum glutetimida, fenobarbitalul, carbamazepina). Același lucru este valabil și în cazurile de alcoolism și la pacienții tratați cu zidovudină. Administrarea paracetamolului poate interfera cu determinarea acidului uric (prin metoda acidului fosfotungstic) si cu cea a glicemiei (prin metoda glucozo-oxidaza-peroxidaza).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE SECUNDARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eMai jos sunt prezentate efectele secundare ale paracetamolului organizate conform clasificării sistemice și organice MedDRA. Nu există date suficiente pentru a stabili frecvența efectelor individuale enumerate.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sângelui și ale sistemului limfatic: trombocitopenie, leucopenie, anemie, agranulocitoză.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului imunitar: reacții de hipersensibilitate (urticarie, edem laringian, angioedem, șoc anafilactic).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului nervos: amețeli.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastro-intestinale: reacție gastro-intestinală.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări hepatobiliare: funcție hepatică anormală, hepatită.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale pielii și țesutului subcutanat: eritem multiform, sindrom Stevens Johnson, necroliză epidermică, erupție cutanată.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări renale și urinare: insuficiență renală acută, nefrită interstițială, hematurie, anurie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAu fost raportate cazuri foarte rare de reacții cutanate grave. Raportarea reacțiilor adverse suspectate. Raportarea reacțiilor adverse suspectate care apar după autorizarea medicamentului este importantă, deoarece permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu\/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare la https:\/\/www.aifa.gov.it\/content\/segnalazioni-reazioni-avverse.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSupradozaj\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eExista riscul de intoxicatie, in special la pacientii cu afectiuni hepatice, in cazurile de alcoolism cronic, la pacientii care sufera de malnutritie cronica si la pacientii care primesc inductori enzimatici. În aceste cazuri, supradozajul poate fi fatal.\u003c\/u\u003e \u003cu\u003eSimptome\u003c\/u\u003e În cazul ingerării accidentale a dozelor foarte mari de paracetamol, intoxicația acută se manifestă prin anorexie, greață și vărsături urmate de o deteriorare profundă a stărilor generale; aceste simptome apar de obicei în primele 24 de ore. În caz de supradozaj, paracetamolul poate provoca citoliză hepatică care poate evolua către necroză masivă și ireversibilă, ducând la insuficiență hepatocelulară, acidoză metabolică și encefalopatie, care poate duce la comă și deces. Concomitent, se observă o creștere a nivelului transaminazelor hepatice, dehidrogenazei lactice și bilirubinei și o reducere a nivelurilor de protrombină, care poate apărea în 12-48 de ore după ingestie. \u003cu\u003eTratament\u003c\/u\u003e Măsurile ce urmează a fi adoptate constau în golirea precoce a stomacului și spitalizarea pentru tratamentul adecvat, prin administrarea, cât mai precoce, a N-acetilcisteinei ca antidot: doza este de 150 mg\/kg i.v. în soluție de glucoză în 15 minute, apoi 50 mg\/kg în următoarele 4 ore și 100 mg\/kg în următoarele 16 ore, pentru un total de 300 mg\/kg în 20 de ore.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSARCINA SI ALAPTATUL\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSarcina: O cantitate mare de date despre femeile gravide nu indică nici malformații, nici toxicitate fetală\/neonatală. Studiile epidemiologice privind neurodezvoltarea la copiii expuși la paracetamol in utero arată rezultate neconcludente. Dacă este necesar din punct de vedere clinic, paracetamolul poate fi utilizat în timpul sarcinii, totuși trebuie utilizat la cea mai mică doză eficientă pentru cel mai scurt timp posibil și cu cea mai mică frecvență posibilă. Alăptarea: Se recomandă administrarea produsului numai în cazuri de nevoie reală și sub supravegherea directă a medicului.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTachipirina nu modifică capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.\u003c\/p\u003e","brand":"Angelini","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":40207822356595,"sku":"012745093","price":5.89,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/files\/angelini-spa-tachipirina-antidolorifico-500-mg-20-compresse-farmacia-dottor-tili-1213792780.jpg?v=1767112250"},{"product_id":"buscofen-12-capsule-molli-200mg","title":"Buscofen 12 capsule moi 200 mg","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINDICAȚII\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eDureri de diverse origini și naturi (dureri menstruale, cefalee, dureri de dinți, nevralgii, dureri osteoarticulare și musculare).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINGREDIENTE ACTIVE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eTablete filmate\u003c\/u\u003e: 1 comprimat contine: ibuprofen 200 mg \u003cu\u003eCapsule moi de gelatină\u003c\/u\u003e: 1 capsulă moale conţine: ibuprofen 200 mg Pentru lista completă a excipienţilor, vezi pct. 6.1.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEXCIPIENȚI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eComprimate filmate - blister cu 20 de comprimate\u003c\/u\u003e Amidon de porumb, carboximetil amidon de sodiu, stearat de magneziu, hidroxipropil metilceluloză, polietilen glicol 6000, talc, dioxid de titan, emulsie antispumă. \u003cu\u003eCapsule moi - blistere de 12 sau 24 de capsule\u003c\/u\u003e Macrogol 600, hidroxid de potasiu, apă purificată, gelatină, sorbitol lichid parțial deshidratat.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e- Hipersensibilitate la substanța activă sau la oricare dintre excipienți. - Subiecți cu hipersensibilitate la acid acetilsalicilic sau alte analgezice, antipiretice, antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), în special când hipersensibilitatea este asociată cu polipoză nazală, angioedem și\/sau astm. - Insuficiență hepatică severă. - Insuficiență renală severă (filtrare glomerurală mai mică de 30 ml\/min). - Insuficiență cardiacă severă (clasa IV NYHA). - Subiecți care suferă de discrazii sanguine de origine necunoscută, porfirie, hipertensiune arterială, insuficiență coronariană severă necontrolată. - Ulcer peptic sever sau activ. - Antecedente de hemoragie gastrointestinală sau perforație legate de tratamente active anterioare sau antecedente de hemoragie\/ulcer peptic recurent (două sau mai multe episoade distincte de ulcerație sau sângerare demonstrată). - Subiecți cu afecțiuni clinice care determină o tendință crescută de sângerare. - Coroborat cu interventii chirurgicale (inclusiv operatii dentare). - Subiecți care au suferit pierderi semnificative de lichide (din cauza vărsăturilor, diareei sau aportului scăzut de lichide). - În timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină (vezi par. 4.6). - Copii sub 12 ani.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eDOZAJE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eA nu se administra copiilor sub 12 ani. Efectele secundare pot fi minimizate prin utilizarea celei mai mici doze eficiente pentru cea mai scurtă durată posibilă a tratamentului, necesară pentru controlul simptomelor (vezi pct. 4.4). \u003ci\u003e Tablete filmate\u003c\/i\u003e \u003ci\u003e \u003cu\u003eAdulți și adolescenți peste 12 ani\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e 1-2 comprimate, de două - trei ori pe zi, de preferință pe stomacul plin. Cu toate acestea, nu depășiți doza de 1200 mg (6 comprimate) pe zi. Nu depășiți dozele recomandate. Dacă utilizarea medicamentului este necesară mai mult de 3 zile la adolescenți sau în cazul agravării simptomelor, trebuie consultat medicul. \u003ci\u003e \u003cu\u003evârstnici\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Pacienții vârstnici trebuie să respecte dozele minime indicate. \u003ci\u003e \u003cu\u003ePacienți cu insuficiență renală\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e În prezența insuficienței renale, eliminarea poate fi redusă și doza trebuie ajustată în consecință. \u003ci\u003e Capsule moi\u003c\/i\u003e \u003ci\u003e \u003cu\u003eAdulți și adolescenți peste 12 ani\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e 1-2 capsule moi, de două - trei ori pe zi, de preferință pe stomacul plin. Cu toate acestea, nu depășiți doza de 1200 mg (6 capsule moi) pe zi. Nu depășiți dozele recomandate. Dacă utilizarea medicamentului este necesară mai mult de 3 zile la adolescenți sau în cazul agravării simptomelor, trebuie consultat medicul. \u003ci\u003e \u003cu\u003evârstnici\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Pacienții vârstnici trebuie să respecte dozele minime indicate. \u003ci\u003e \u003cu\u003ePacienți cu insuficiență renală\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e În prezența insuficienței renale, eliminarea poate fi redusă și doza trebuie ajustată în consecință. Buscofen nu trebuie utilizat mai mult de 7 zile. Dacă sunt necesare doze mai mari sau dacă este necesar un tratament mai lung, atunci trebuie să vă adresați medicului dumneavoastră. Comprimatele filmate și capsulele moi trebuie înghițite fără a fi mestecate, de preferință cu puțină apă. Se recomanda administrarea acestuia in timpul sau dupa masa, in special persoanelor cu afectiuni gastrice.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONSERVARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eComprimate filmate - blister cu 20 de comprimate\u003c\/u\u003e A se pastra la temperatura camerei. \u003cu\u003eCapsule moi - blistere de 12 sau 24 de capsule\u003c\/u\u003e Fără condiții de depozitare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eUtilizarea Buscofen concomitent cu alte AINS, inclusiv inhibitorii selectivi ai ciclooxigenazei-2 (COX-2), trebuie evitată din cauza riscului crescut de ulcerație sau sângerare (vezi pct. 4.5). Efectele secundare pot fi minimizate prin utilizarea celei mai mici doze eficiente pentru cea mai scurtă durată de tratament necesară pentru a controla simptomele (vezi paragrafele de mai jos despre riscurile gastrointestinale și cardiovasculare). \u003cb\u003e \u003ci\u003ePopulatie pediatrica\u003c\/i\u003e \u003c\/b\u003e La adolescenții deshidratați există riscul de afectare a funcției renale. \u003cb\u003e \u003ci\u003evârstnici\u003c\/i\u003e \u003c\/b\u003e Pacienții vârstnici prezintă o frecvență crescută a reacțiilor adverse la AINS, în special hemoragii și perforații gastrointestinale, care pot fi letale (vezi pct. 4.2). \u003cb\u003e \u003ci\u003eHemoragie gastrointestinală, ulcerație și perforație\u003c\/i\u003e \u003c\/b\u003e În timpul tratamentului cu toate AINS, în orice moment, cu sau fără simptome de avertizare sau antecedente de evenimente gastrointestinale grave, au fost raportate hemoragii gastrointestinale, ulcerații și perforații care pot fi letale. La vârstnici și la pacienții cu antecedente de ulcer, mai ales dacă se complică cu hemoragie sau perforație (vezi pct. 4.3), riscul de hemoragie, ulcerație sau perforație gastrointestinală este mai mare cu dozele crescute de AINS. Acești pacienți trebuie să înceapă tratamentul cu cea mai mică doză disponibilă. Pentru acești pacienți, precum și pentru pacienții care iau doze mici de acid acetilsalicilic sau alte medicamente care pot crește riscul de evenimente gastrointestinale, trebuie luată în considerare utilizarea concomitentă a agenților de protecție (misoprostol sau inhibitori ai pompei de protoni) (vezi mai jos și pct. 4.5). Pacienții cu antecedente de toxicitate gastrointestinală, în special vârstnicii, trebuie să raporteze orice simptome gastrointestinale neobișnuite (în special sângerare gastrointestinală), în special în etapele inițiale ale tratamentului. Pacienții care iau concomitent medicamente care pot crește riscul de ulcerație sau sângerare, cum ar fi corticosteroizi orali, anticoagulante cum ar fi warfarina, \u003ci\u003erecaptare\u003c\/i\u003e serotonina (ISRS) sau agenți antiplachetari, cum ar fi acidul acetilsalicilic (vezi pct. 4.5). Când apar sângerări sau ulcerații gastrointestinale la pacienții care iau Buscofen, tratamentul trebuie întrerupt. AINS trebuie administrate cu prudență la pacienții cu antecedente de boli gastrointestinale (colită ulceroasă, boala Crohn), deoarece aceste afecțiuni pot fi exacerbate (vezi pct. 4.8). Utilizați cu precauție la pacienții cu defecte de coagulare. \u003cb\u003e \u003ci\u003eEfecte cardiovasculare și cerebrovasculare\u003c\/i\u003e \u003c\/b\u003e Monitorizarea adecvată și instrucțiuni adecvate sunt necesare la pacienții cu antecedente de hipertensiune arterială și\/sau insuficiență cardiacă congestivă ușoară până la moderată, deoarece retenția de lichide și edem au fost găsite în asociere cu tratamentul cu AINS. Studiile clinice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari (2400 mg\/zi), poate fi asociată cu o creștere modestă a riscului de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral). În general, studiile epidemiologice nu sugerează că dozele mici de ibuprofen (de exemplu ≤ 1200 mg\/zi) sunt asociate cu un risc crescut de evenimente trombotice arteriale. Pacienții cu hipertensiune arterială necontrolată, insuficiență cardiacă congestivă (clasa NYHA II-III), boală cardiacă ischemică stabilită, boală arterială periferică și\/sau boală cerebrovasculară trebuie tratați cu ibuprofen numai după o atenție atentă și trebuie evitate dozele mari (2400 mg\/zi). De asemenea, trebuie avută o atenție atentă înainte de a începe tratamentul pe termen lung la pacienții cu factori de risc pentru evenimente cardiovasculare (de exemplu, hipertensiune arterială, hiperlipidemie, diabet zaharat, fumatul de țigară), mai ales dacă sunt necesare doze mari (2400 mg\/zi) de ibuprofen. \u003cb\u003e \u003ci\u003eReacții cutanate severe\u003c\/i\u003e \u003c\/b\u003e Reacții cutanate grave, unele dintre ele fatale, inclusiv dermatită exfoliativă, sindrom Stevens-Johnson și necroliză epidermică toxică au fost raportate foarte rar în asociere cu utilizarea AINS (vezi pct. 4.8). În stadiile incipiente ale terapiei, pacienții par să fie expuși unui risc mai mare; debutul reacției are loc în majoritatea cazurilor în prima lună de tratament. A fost raportată pustuloză exantematoasă acută generalizată (PEAG) în legătură cu medicamentele care conțin ibuprofen. Tratamentul cu Buscofen trebuie întrerupt la prima apariție a unei erupții cutanate, leziuni ale mucoasei sau orice alt semn de hipersensibilitate. \u003cb\u003e \u003ci\u003eMascarea simptomelor infecțiilor de bază\u003c\/i\u003e \u003c\/b\u003e Buscofen poate masca simptomele infecției, ceea ce ar putea întârzia începerea tratamentului adecvat și, prin urmare, ar putea agrava rezultatul infecției. Acest lucru a fost observat în pneumonia bacteriană dobândită în comunitate și în complicațiile bacteriene ale varicelei. Când Buscofen este administrat pentru ameliorarea febrei sau a durerii legate de infecție, se recomandă monitorizarea infecției. În mediul extraspital, pacientul trebuie să solicite asistență medicală dacă simptomele persistă sau se agravează. \u003cb\u003e \u003ci\u003eEfecte renale\u003c\/i\u003e \u003c\/b\u003e La initierea tratamentului cu ibuprofen, trebuie avuta precautie la pacientii cu deshidratare considerabila. Utilizarea pe termen lung a ibuprofenului, ca și în cazul altor AINS, a dus la necroză papilară renală și la alte modificări patologice renale. În general, utilizarea obișnuită a analgezicelor, în special a combinațiilor de diferite ingrediente active analgezice, poate duce la afectarea permanentă a rinichilor cu riscul de apariție a insuficienței renale (nefropatie analgezică). Toxicitatea renală a fost raportată la pacienții la care prostaglandinele renale au un rol compensator în menținerea perfuziei renale. Administrarea de AINS la acești pacienți poate duce la o reducere dependentă de doză a formării de prostaglandine și, ca efect secundar, a fluxului sanguin renal. Acest lucru poate duce rapid la insuficiență renală. Pacienții cei mai expuși riscului acestor reacții sunt cei cu funcție renală redusă, insuficiență cardiacă, disfuncție hepatică, vârstnicii și toți acei pacienți care iau diuretice și inhibitori ECA. Întreruperea terapiei cu AINS este de obicei urmată de revenirea la starea de pretratament. În cazul utilizării prelungite, monitorizați funcția renală, în special în cazurile de lupus eritematos difuz. \u003cb\u003e \u003ci\u003eTulburări respiratorii\u003c\/i\u003e \u003c\/b\u003e Buscofen trebuie prescris cu prudență la pacienții cu astm bronșic sau cu boli alergice curente sau anterioare, deoarece ar putea apărea bronhospasm. Același lucru este valabil și pentru acei subiecți care au experimentat bronhospasm după utilizarea aspirinei sau a altor AINS. \u003cb\u003e \u003ci\u003eReacții de hipersensibilitate\u003c\/i\u003e \u003c\/b\u003e Analgezicele, antipireticele, antiinflamatoarele nesteroidiene pot provoca reacții de hipersensibilitate potențial grave (reacții anafilactoide), chiar și la subiecții care nu au fost expuși anterior la acest tip de medicamente. Riscul de reacții de hipersensibilitate după administrarea ibuprofenului este mai mare la subiecții care au prezentat astfel de reacții după utilizarea altor analgezice, antipiretice, antiinflamatoare nesteroidiene și la subiecții cu hiperreactivitate bronșică (astm), polipoză nazală sau episoade anterioare de angioedem (vezi pct. 4.2 și 4.8). \u003cb\u003e \u003ci\u003eScăderea funcției cardiace, renale și hepatice\u003c\/i\u003e \u003c\/b\u003e O atenție deosebită trebuie luată atunci când se tratează pacienții cu funcție cardiacă, hepatică sau renală sever redusă. La astfel de pacienti este indicat sa se recurga la monitorizarea periodica a parametrilor clinici si de laborator, mai ales in cazul tratamentului prelungit. Ibuprofenul poate determina o creștere a concentrațiilor serice ale aminotransferazelor și alți markeri ai funcției hepatice la pacienții fără dovezi anterioare de tulburări ale funcției hepatice. Acestea includ de obicei creșteri relativ modeste și tranzitorii peste intervalul normal. Dacă aceste anomalii sunt semnificative clinic sau dacă sunt persistente, tratamentul cu ibuprofen trebuie întrerupt și răspunsul după întreruperea tratamentului trebuie monitorizat. Ibuprofenul poate provoca retenție de sodiu, potasiu și apă la pacienții care nu au prezentat anterior semne de boală renală, datorită efectului asupra perfuziei renale. Acest lucru poate provoca edem sau poate provoca decompensarea acută a funcției cardiace sau hipertensiune arterială la persoanele predispuse. Pacienții cu cel mai mare risc de insuficiență renală evidentă sunt persoanele în vârstă, pacienții deshidratați sau hipovolemici, pacienții cu insuficiență cardiacă congestivă, ciroză, sindrom nefrotic, insuficiență renală, cei care iau diuretice și pacienții care au suferit recent intervenții chirurgicale. Întreruperea tratamentului este de obicei urmată de o revenire rapidă la funcția renală înainte de tratament. De asemenea, ibuprofenul poate interfera cu efectele natriuretice ale diureticelor. \u003cb\u003e \u003ci\u003e Efecte hematologice\u003c\/i\u003e \u003c\/b\u003e Ibuprofenul, ca și alte AINS, poate inhiba agregarea trombocitelor și a demonstrat dovezi de prelungire a timpului de sângerare la subiecții sănătoși. \u003cb\u003e \u003ci\u003eMeningita aseptică\u003c\/i\u003e \u003c\/b\u003e În rare ocazii, a fost observată meningită aseptică la pacienții cărora li se administrează ibuprofen. Deși este mai probabil să apară la pacienții cu lupus eritematos sistemic și boli ale țesutului conjunctiv asociate, a fost observată și la pacienții care nu au avut boli cronice concomitente (vezi pct. 4.8). Întrucât în ​​timpul studiilor la animale cu antiinflamatoare nesteroidiene au fost depistate modificări oculare, se recomandă, în cazul tratamentelor prelungite, efectuarea controalelor oftalmologice periodice. Utilizarea Buscofen, ca orice alt medicament care inhibă sinteza prostaglandinelor și ciclooxigenaza, nu este recomandată femeilor care intenționează să rămână gravide (vezi și pct. 4.6). Administrarea Buscofen trebuie suspendată la femeile care au probleme de fertilitate sau care sunt supuse investigațiilor de fertilitate.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINTERACȚIUNI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eIbuprofenul (ca și alte AINS) trebuie utilizat cu prudență în asociere cu: - \u003ci\u003e \u003cu\u003ecorticosteroizi:\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e risc crescut de ulcerație gastrointestinală sau hemoragie (vezi pct. 4.4); - \u003ci\u003e \u003cu\u003eanticoagulante:\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e AINS pot crește efectele anticoagulantelor precum warfarina (vezi pct. 4.4). Este recomandabil să monitorizați pacienții tratați cu cumarine; - \u003ci\u003e \u003cu\u003eacid acetilsalicilic și alte AINS:\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e aceste substanţe pot creşte riscul de reacţii adverse care afectează tractul gastrointestinal (vezi pct. 4.4). Administrarea concomitentă de ibuprofen și acid acetilsalicilic nu este, în general, recomandată din cauza potențialului de creștere a reacțiilor adverse. Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba competitiv efectul acidului acetilsalicilic în doze mici asupra agregării plachetare atunci când cele două medicamente sunt administrate simultan. Deși există incertitudini cu privire la extrapolarea acestor date la situația clinică, nu poate fi exclusă posibilitatea ca utilizarea regulată, pe termen lung, a ibuprofenului să reducă efectul cardioprotector al acidului acetilsalicilic la doze mici. Nu sunt considerate posibile efecte clinice relevante în urma utilizării ocazionale a ibuprofenului (vezi pct. 5.1). Cu toate acestea, este indicat să nu combinați ibuprofenul cu aspirina sau cu alte AINS; - \u003ci\u003e \u003cu\u003eAgenți antiplachetari și inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS):\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e risc crescut de sângerare gastrointestinală (vezi pct. 4.4); - \u003ci\u003e \u003cu\u003ediuretice, inhibitori ai ECA și antagoniști ai angiotensinei II\u003c\/u\u003e:\u003c\/i\u003e AINS pot reduce efectul diureticelor și altor medicamente antihipertensive. Diureticele pot crește, de asemenea, riscul de nefrotoxicitate asociată cu AINS. La unii pacienți cu funcție renală compromisă (de exemplu, pacienți deshidratați sau vârstnici), administrarea concomitentă a unui inhibitor ECA sau a unui antagonist al angiotensinei II și a agenților care inhibă sistemul ciclo-oxigenazei poate duce la o deteriorare suplimentară a funcției renale, inclusiv o posibilă insuficiență renală acută, care este de obicei reversibilă. Aceste interacțiuni trebuie luate în considerare la pacienții care iau Buscofen concomitent cu inhibitori ai ECA sau antagonişti ai angiotensinei II. Prin urmare, această combinație trebuie administrată cu precauție, în special la pacienții vârstnici. Pacienții trebuie să fie hidratați adecvat și trebuie luată în considerare monitorizarea funcției renale după inițierea terapiei concomitente și periodic ulterior; - \u003ci\u003e \u003cu\u003elitiu:\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e administrarea concomitentă de litiu și AINS determină creșterea nivelului de litiu în sânge datorită eliminării reduse, cu posibilitatea atingerii pragului toxic. Dacă această asociere este necesară, monitorizați nivelul de litiu pentru a adapta doza de litiu în timpul tratamentului simultan cu ibuprofen; - \u003ci\u003e \u003cu\u003emetotrexat:\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e AINS pot inhiba secreția tubulară de metotrexat și pot reduce clearance-ul acestuia cu o creștere consecutivă a riscului de toxicitate; - \u003ci\u003e \u003cu\u003eaminoglicozide\u003c\/u\u003e:\u003c\/i\u003e AINS pot scădea excreția de aminoglicozide; - \u003ci\u003e \u003cu\u003eglicozide cardiace\u003c\/u\u003e:\u003c\/i\u003e AINS pot exacerba insuficiența cardiacă, pot reduce rata de filtrare glomerulară și pot crește nivelurile plasmatice ale glicozidelor cardiace; - \u003ci\u003e \u003cu\u003efenitoina:\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e AINS pot duce la o creștere a concentrațiilor plasmatice de fenitoină; - \u003ci\u003e \u003cu\u003ecolestiramina:\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e administrarea concomitentă de ibuprofen și colestiramină poate reduce absorbția ibuprofenului din tractul gastrointestinal. Cu toate acestea, relevanța clinică a acestei interacțiuni este necunoscută; - \u003ci\u003e \u003cu\u003eciclosporine:\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e crește riscul de nefrotoxicitate cu AINS. - \u003ci\u003e \u003cu\u003eInhibitori COX-2 și alte AINS:\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e utilizarea concomitentă cu alte AINS, inclusiv inhibitori selectivi ai ciclooxigenazei-2, trebuie evitată datorită efectului potențial aditiv (vezi pct. 4.4); - \u003ci\u003e \u003cu\u003eextracte de plante:\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Ginkgo Biloba poate crește riscul de sângerare în asociere cu AINS; - \u003ci\u003e \u003cu\u003emifepristona:\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Datorită proprietăților antiprostaglandine ale AINS, teoretic poate apărea o scădere a eficacității medicamentului. Dovezi limitate sugerează că administrarea concomitentă de AINS în ziua administrării prostaglandinei nu influențează negativ efectele mifepristonei sau prostaglandinei asupra maturizării cervicale sau contractilității uterine și nu reduce eficacitatea clinică a medicamentului la întreruperea sarcinii; - \u003ci\u003e \u003cu\u003eantibiotice chinolone:\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Datele la animale indică faptul că AINS pot crește riscul de convulsii asociate cu antibioticele chinolone. Pacienții care iau AINS și chinolone pot avea un risc crescut de a dezvolta convulsii; - \u003ci\u003e \u003cu\u003esulfoniluree:\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e AINS pot crește efectul sulfonilureelor. Au fost raportate cazuri rare de hipoglicemie la pacienţii trataţi cu sulfoniluree în timpul tratamentului cu ibuprofen; - \u003ci\u003e \u003cu\u003etacrolimus:\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e posibil risc crescut de nefrotoxicitate atunci când AINS sunt administrate cu tacrolimus; - \u003ci\u003e \u003cu\u003ezidovudina:\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e risc crescut de toxicitate a sângelui în cazul administrării concomitente cu AINS. Există dovezi ale unui risc crescut de hemartroză și hematom la pacienții hemofili afectați de HIV în tratamentul simultan cu zidovudină și alte AINS; - \u003ci\u003e \u003cu\u003eritonavir\u003c\/u\u003e:\u003c\/i\u003e este posibilă o creștere a concentrației de AINS; - \u003ci\u003e \u003cu\u003eprobenecid:\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e încetinește excreția AINS cu o posibilă creștere a concentrațiilor plasmatice ale acestora; - \u003ci\u003e \u003cu\u003esulfinpirazonă\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e: poate întârzia excreția ibuprofenului; - \u003ci\u003e \u003cu\u003eInhibitori CYP2C9:\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Administrarea concomitentă de ibuprofen și inhibitori ai CYP2C9 poate crește expunerea la ibuprofen (substrat CYP2C9). Într-un studiu cu voriconazol și fluconazol (inhibitori CYP2C9), sa observat o expunere crescută la S(+)-ibuprofen cu aproximativ 80% până la 100%. Reducerea dozei de ibuprofen trebuie luată în considerare atunci când sunt administrați concomitent inhibitori puternici ai CYP2C9, în special atunci când doze mari de ibuprofen sunt administrate cu voriconazol și fluconazol.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE SECUNDARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eReacțiile adverse observate la ibuprofen sunt în general comune altor analgezice, antipiretice, antiinflamatoare nesteroidiene. \u003cu\u003eTulburări gastrointestinale\u003c\/u\u003e: Cele mai frecvent observate evenimente adverse sunt de natură gastrointestinală. Pot să apară ulcer peptic, perforaţie sau hemoragie gastrointestinală, uneori letale, în special la vârstnici (vezi pct. 4.4). Perforația gastrointestinală cu utilizarea ibuprofenului a fost observată rar. După administrarea Buscofen au fost raportate următoarele: greață, vărsături, diaree, flatulență, constipație, dispepsie, dureri epigastrice, arsuri la stomac, dureri abdominale, melenă, hematemeză, stomatită ulceroasă, exacerbare a colitei și a bolii Crohn (vezi pct. 4.4). Mai rar, a fost observată gastrită. Pancreatita a fost, de asemenea, observată foarte rar. \u003cu\u003eTulburări ale sistemului imunitar\u003c\/u\u003e: Au fost raportate reacţii de hipersensibilitate în urma tratamentului cu AINS. Acestea pot consta din \u003ci\u003ea)\u003c\/i\u003e reacție alergică nespecifică și anafilaxie, \u003ci\u003eb)\u003c\/i\u003e reacții care afectează tractul respirator, inclusiv astm, chiar sever, bronhospasm sau dispnee sau \u003ci\u003ec)\u003c\/i\u003e tulburări ale pielii, inclusiv erupții cutanate de diferite tipuri, prurit, urticarie, purpură, angioedem și, mai rar, dermatită exfoliativă și buloasă (inclusiv sindrom Stevens - Johnson, necroliză epidermică toxică și eritem multiform). \u003cu\u003ePatologii cardiace și vasculare\u003c\/u\u003e: Au fost raportate edeme și oboseală, hipertensiune arterială și insuficiență cardiacă în asociere cu tratamentul cu AINS. Studiile clinice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari (2400 mg\/zi), poate fi asociată cu o creștere modestă a riscului de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral) (vezi pct. 4.4). Alte evenimente adverse raportate mai rar și pentru care cauzalitatea nu a fost neapărat stabilită includ: \u003cu\u003ePatologii ale sistemului sanguin și limfatic\u003c\/u\u003e: leucopenie, trombocitopenie, neutropenie, agranulocitoză, anemie aplastică și anemie hemolitică. \u003cu\u003eTulburări psihice\u003c\/u\u003e: insomnie, anxietate, depresie, stare de confuzie, halucinatii. \u003cu\u003eTulburări ale sistemului nervos\u003c\/u\u003e: cefalee, parestezie, amețeli, somnolență, nevrită optică. \u003cu\u003eInfecții și infestări\u003c\/u\u003e: rinită şi meningită aseptică (în special la pacienţii cu afecţiuni autoimune preexistente, cum sunt lupus eritematos sistemic şi boală mixtă a ţesutului conjunctiv) cu simptome de rigiditate a gâtului, cefalee, greaţă, vărsături, febră sau dezorientare (vezi pct. 4.4). \u003cu\u003eTulburări respiratorii, toracice și mediastinale\u003c\/u\u003e: bronhospasm, dispnee, apnee. \u003cu\u003ePatologii oculare\u003c\/u\u003e: cazuri rare de alterare oculară care rezultă în tulburări de vedere, neuropatie optică toxică.\u003cu\u003eTulburări ale urechii și ale labirintului\u003c\/u\u003e: tulburări de auz, tinitus, amețeli. \u003cu\u003eTulburări hepatobiliare\u003c\/u\u003e: insuficiență hepatică, insuficiență hepatică, hepatită și icter. \u003cu\u003ePatologii ale pielii și țesutului subcutanat\u003c\/u\u003e: reacții buloase inclusiv sindrom Stevens-Johnson și necroliză epidermică toxică (foarte rare), reacții de fotosensibilitate și reacție medicamentoasă cu eozinofilie și simptome sistemice (sindrom DRESS) (frecvență necunoscută), pustuloză exantematoasă acută generalizată (PEAG) (frecvență necunoscută). \u003cu\u003eTulburări renale și urinare\u003c\/u\u003e: afectarea funcției renale și nefropatie toxică sub diferite forme, inclusiv nefrită interstițială, sindrom nefrotic și insuficiență renală. \u003cu\u003ePatologii sistemice și afecțiuni legate de locul de administrare\u003c\/u\u003e: stare de rău, oboseală. \u003cb\u003eRaportarea reacțiilor adverse suspectate\u003c\/b\u003e Raportarea reacțiilor adverse suspectate care apar după autorizarea medicamentului este importantă, deoarece permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu\/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare la https:\/\/www.aifa.gov.it\/content\/segnalazioni-reazioni-avverse.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSupradozaj\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eToxicitate\u003c\/u\u003e Semnele și simptomele de toxicitate nu au fost în general observate la doze sub 100 mg\/kg la copii sau adulți. Cu toate acestea, în unele cazuri poate fi necesar un tratament de susținere. S-a observat că copiii prezintă semne și simptome de toxicitate după ingerarea ibuprofenului în doze de 400 mg\/kg sau mai mari. \u003cu\u003eSimptome\u003c\/u\u003e Majoritatea pacienților care au ingerat cantități semnificative de ibuprofen vor prezenta simptome în decurs de 4 până la 6 ore. Cele mai frecvent raportate simptome de supradozaj includ greață, vărsături, dureri abdominale, letargie și somnolență. Efectele sistemului nervos central (SNC) includ dureri de cap, tinitus, amețeli, convulsii și pierderea conștienței. Rareori au fost raportate nistagmus, acidoză metabolică, hipotermie, efecte renale, sângerare gastrointestinală, comă, apnee, diaree și depresie respiratorie. Au fost raportate dezorientare, excitare, leșin și toxicitate cardiovasculară, inclusiv hipotensiune arterială, bradicardie și tahicardie. În cazurile de supradozaj semnificativ, este posibilă insuficiența renală și afectarea ficatului. În cazurile de otrăvire severă, poate apărea acidoză metabolică. \u003cu\u003eTratament\u003c\/u\u003e Nu există un antidot specific pentru supradozajul cu ibuprofen. Prin urmare, în caz de supradozaj, este indicat un tratament simptomatic și de susținere. O atenție deosebită se datorează controlului tensiunii arteriale, echilibrului acido-bazic și oricărei hemoragii gastrointestinale. Administrarea cărbunelui activat trebuie luată în considerare în decurs de 1 oră de la ingestia unei cantități potențial toxice. Alternativ, la adulți, lavajul gastric trebuie luat în considerare în decurs de 1 oră de la ingestia unei supradoze care poate pune viața în pericol. Trebuie asigurată o diureză adecvată și trebuie monitorizate îndeaproape funcțiile renale și hepatice. Pacientul trebuie să rămână sub observație timp de cel puțin patru ore după ingerarea unei cantități potențial toxice de medicament. Orice apariție a convulsiilor frecvente sau prelungite trebuie tratată cu diazepam intravenos. În funcție de starea clinică a pacientului, pot fi necesare alte măsuri de sprijin. Pentru mai multe informații, contactați centrul local de control al otrăvirilor.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSARCINA SI ALAPTATUL\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003ci\u003e \u003cu\u003eSarcina\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Inhibarea sintezei de prostaglandine poate afecta negativ sarcina și\/sau dezvoltarea embrionului\/fetal. Datele obținute din studii epidemiologice sugerează un risc crescut de avort spontan, malformații cardiace și gastroschisis după utilizarea unui inhibitor al sintezei de prostaglandine în timpul sarcinii timpurii. Riscul absolut de malformații cardiace a crescut de la mai puțin de 1% la aproximativ 1,5%. Se crede că riscul crește odată cu doza și durata terapiei. La animale, s-a demonstrat că administrarea de inhibitori ai sintezei prostaglandinelor provoacă o creștere a pierderii pre și post-implantare și a mortalității embrio-fetale. În plus, a fost raportată o incidență crescută a diferitelor malformații, inclusiv malformații cardiovasculare, la animalele cărora li s-a administrat inhibitori ai sintezei prostaglandinelor în timpul perioadei organogenetice. În timpul primului și al doilea trimestru de sarcină, ibuprofenul nu trebuie administrat decât dacă este strict necesar. Atunci când sunt utilizate de femei în procesul de concepere sau în timpul primului și al doilea trimestru de sarcină, doza și durata tratamentului trebuie să fie cât mai mici și, respectiv, cât mai scurte posibil. În timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, toți inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot expune fătul la: - toxicitate cardiopulmonară (cu închiderea prematură a canalului arterial și hipertensiune pulmonară); - disfunctie renala, care poate evolua spre insuficienta renala cu oligo-hidramnios; mama si nou-nascutul, la sfarsitul sarcinii, la: - posibila prelungire a timpului de sangerare si efect antiagregant care poate aparea chiar si la doze foarte mici; - inhibarea contractiilor uterine rezultand travaliu intarziat sau prelungit. În consecință, ibuprofenul este contraindicat în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină. \u003ci\u003e \u003cu\u003eAlăptarea\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e În puținele studii disponibile până în prezent, AINS pot fi găsite în laptele matern în concentrații foarte mici. AINS, dacă este posibil, trebuie evitate în timpul alăptării. \u003ci\u003e \u003cu\u003eFertilitatea\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Utilizarea ibuprofenului poate compromite fertilitatea feminină și nu este recomandată femeilor care încearcă să rămână însărcinate. La femeile care au dificultăți de a concepe sau care sunt supuse unor investigații de fertilitate, trebuie luată în considerare întreruperea tratamentului cu ibuprofen.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eÎn urma aportului de ibuprofen este posibil să apară reacții adverse precum amețeli, somnolență, oboseală și probleme de vedere. Acest lucru trebuie luat în considerare atunci când este necesară o vigilență sporită, cum ar fi atunci când conduceți o mașină sau folosiți utilaje.\u003c\/p\u003e","brand":"Sanofi","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":40207822389363,"sku":"029396037","price":7.91,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/files\/sanofi-spa-buscofen-12-capsule-molli-200mg-farmacia-dottor-tili-1213792773.jpg?v=1767112233"},{"product_id":"okitask-20-bustine-granulato-40-mg","title":"Okitask 20 plicuri de granule 40 mg.","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINDICAȚII\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eDureri de diferite origini și naturi, și în special: dureri de cap, dureri de dinți, nevralgie, dureri menstruale, dureri musculare și osteoarticulare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINGREDIENTE ACTIVE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFiecare plic conține: Ingredient activ: ketoprofen sare de lizină 40 mg (corespunzător la 25 mg de ketoprofen). Excipienți cu efect cunoscut: aspartam, dodecil sulfat de sodiu. Pentru lista completă a excipienților, vezi pct. 6.1.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEXCIPIENȚI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePovidonă, dioxid de siliciu coloidal, hidroxipropil metilceluloză, eudragit EPO, dodecil sulfat de sodiu, acid stearic, stearat de magneziu, aspartam, manitol, xilitol, talc, aromă de lamaie, aromă de lămâie, aromă de frescă.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eOkitask 40 mg granule nu trebuie administrat în următoarele cazuri: • hipersensibilitate la substanța activă, la alte antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) sau la oricare dintre excipienții, enumerați la punctul 6.1; • astm bronșic, bronhospasm, rinită acută, urticarie, erupții cutanate, polipi nazali, edem angioneurotic sau alte reacții alergice cauzate de ketoprofen, sau de medicamente cu mecanism de acțiune similar (de exemplu acid acetilsalicilic, alte AINS și inhibitori selectivi ai ciclo-oxigenazei 2 de secțiune4). • astm bronșic anterior; • insuficienta cardiaca severa; • gastrită; • ulcer peptic\/hemoragie activă sau antecedente de ulcer\/hemoragie peptică recurentă (două sau mai multe episoade distincte de ulcerație sau hemoragie demonstrată); • antecedente de sângerare gastrointestinală, ulcerații sau perforații sau dispepsie cronică; • antecedente de sângerare gastro-intestinală sau perforare în urma terapiei anterioare cu AINS; • boala Crohn sau colita ulcerativa; • insuficienta hepatica severa (ciroza hepatica, hepatita severa); • insuficienta renala severa; • leucopenie și trombocitopenie; • diateza hemoragică şi alte tulburări de coagulare, tulburări hemostatice; • utilizarea unei doze mari de diuretice; • al treilea trimestru de sarcină; • copii sub 15 ani.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eDOZAJE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eDozare.\u003c\/u\u003e Adulți și peste 15 ani: doza recomandată este de 40 mg (corespunzător la 1 plic), într-o singură doză, sau repetată de 2-3 ori pe zi, în cele mai intense forme de durere. Nu depășiți dozele recomandate. \u003cb\u003ePopulații particulare. \u003c\/b\u003e \u003ci\u003eVârstnici:\u003c\/i\u003e Doza trebuie stabilită cu atenție, luând în considerare o posibilă reducere a dozelor de mai sus. \u003ci\u003ePacienți cu insuficiență hepatică sau renală: \u003c\/i\u003e Se recomandă terapia la doza zilnică minimă și o monitorizare atentă (vezi pct. 4.4). În caz de insuficiență renală, se recomandă monitorizarea volumului de urină și a funcției renale (vezi pct. 4.4). Okitask 40 mg granule nu trebuie utilizat la pacienții cu disfuncție hepatică sau renală severă (vezi pct. 4.3). \u003ci\u003ePopulatie pediatrica:\u003c\/i\u003e Siguranța și eficacitatea granulelor Okitask 40 mg la copii nu au fost încă stabilite. \u003cu\u003eMod de administrare:\u003c\/u\u003e Conținutul plicului poate fi plasat direct pe limbă. Se dizolvă cu saliva: acest lucru îi permite să fie folosit fără apă. Este de preferat să luați produsul pe stomacul plin. \u003cu\u003eDurata tratamentului:\u003c\/u\u003e Durata terapiei trebuie limitată la depășirea episodului dureros. Cea mai mică doză eficientă trebuie utilizată pentru cea mai scurtă perioadă necesară pentru ameliorarea simptomelor (vezi pct. 4.4).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONSERVARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAcest medicament nu necesită condiții speciale de păstrare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAvertismente: Reacțiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficiente pentru cea mai scurtă durată posibilă de tratament, necesară pentru controlul simptomelor (vezi pct. 4.2 și secțiunile de mai jos despre riscurile gastrointestinale și cardiovasculare). Trebuie evitată utilizarea concomitentă a granulelor Okitask 40 mg cu alte AINS, inclusiv inhibitori selectivi ai ciclooxigenazei-2. \u003cu\u003eReacții gastrointestinale:\u003c\/u\u003e Hemoragie, ulcerație și perforație gastro-intestinală: au fost raportate oricând în timpul tratamentului cu toate AINS, cu sau fără simptome de avertizare sau antecedente de evenimente gastrointestinale grave, hemoragii, ulcerații și perforații gastro-intestinale, care pot fi letale. La pacienţii cu antecedente de ulcer, în special dacă este complicat de hemoragie sau perforaţie (vezi pct. 4.3), riscul de hemoragie gastrointestinală, ulceraţie sau perforaţie este mai mare cu dozele crescute de AINS. Acești pacienți trebuie să înceapă tratamentul cu cea mai mică doză posibilă. Utilizarea concomitentă a agenților de protecție (misoprostol sau inhibitori ai pompei de protoni) trebuie luată în considerare la acești pacienți și, de asemenea, la pacienții care iau concomitent doze mici de acid acetilsalicilic sau alte medicamente care pot crește riscul de evenimente gastrointestinale (vezi mai jos și pct. 4.5). Pacienții cu antecedente de toxicitate gastrointestinală, în special vârstnicii, trebuie să raporteze orice simptome și\/sau semne abdominale (inclusiv sângerare gastrointestinală) chiar și la începutul tratamentului. Se recomandă prudență la pacienții care iau concomitent medicamente care pot crește riscul de ulcerație sau hemoragie, cum ar fi corticosteroizi orali, anticoagulante precum warfarina, inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei sau agenți antiplachetari precum acidul acetilsalicilic (vezi pct. 4.5). \u003cu\u003eVârstnici:\u003c\/u\u003e Pacienții vârstnici prezintă o frecvență crescută a reacțiilor adverse la AINS, în special a sângerărilor și perforațiilor gastrointestinale, care pot fi letale (vezi pct. 4.2). Pacienții cu boală gastrointestinală actuală sau anterioară trebuie monitorizați cu atenție pentru apariția tulburărilor digestive, în special a sângerărilor gastrointestinale. Când apar sângerări sau ulcerații gastrointestinale la pacienții care iau Okitask 40 mg granule, tratamentul trebuie suspendat. \u003cu\u003ePacienți cu ulcer peptic activ sau anterior:\u003c\/u\u003e Unele dovezi epidemiologice sugerează că ketoprofenul poate fi asociat cu un risc crescut de toxicitate gastrointestinală gravă în comparație cu alte AINS, în special la doze mari (vezi pct. 4.2 și 4.3). \u003cu\u003eReacții ale pielii:\u003c\/u\u003e Reacții cutanate grave, unele dintre ele fatale, inclusiv dermatită exfoliativă, sindrom Stevens-Johnson și necroliză epidermică toxică, au fost raportate foarte rar în asociere cu utilizarea AINS (vezi pct. 4.8). La începutul tratamentului, pacienții par să aibă un risc mai mare. Okitask 40 mg granule trebuie întrerupt la prima apariție a erupțiilor cutanate, leziunilor mucoasei sau orice alt semn de hipersensibilitate. Precauții. \u003cu\u003eDisfuncții cardiovasculare, renale și hepatice:\u003c\/u\u003e La pacienții cu insuficiență renală, administrarea ketoprofenului trebuie efectuată cu precauție deosebită, având în vedere eliminarea în esență renală a medicamentului. Funcția renală trebuie monitorizată cu atenție la pacienții cu insuficiență cardiacă, ciroză și nefroză, la pacienții care primesc terapie diuretică, la pacienții cu insuficiență renală cronică, în special dacă pacienții sunt vârstnici. La aceşti pacienţi, administrarea de ketoprofen poate determina o scădere a fluxului sanguin renal cauzată de inhibarea prostaglandinelor şi poate duce la decompensarea renală (vezi pct. 4.3). De asemenea, este necesară prudență la pacienții supuși terapiei diuretice sau susceptibili de a fi hipovolemici, deoarece riscul de nefrotoxicitate este crescut. Ca și în cazul tuturor AINS, granulele Okitask 40 mg pot crește azotul ureic plasmatic și creatinina. Ca și în cazul altor inhibitori ai sintezei prostaglandinelor, Okitas 40 mg granule poate fi asociat cu reacții adverse asupra sistemului renal care pot duce la nefrită glomerulară, necroză papilară renală, sindrom nefrotic și insuficiență renală acută (vezi pct. 4.8). La pacienții cu valori anormale ale funcției hepatice sau cu antecedente de boală hepatică, nivelurile transaminazelor trebuie evaluate periodic. Ca și în cazul altor AINS, Okitask 40 mg granule poate determina creșteri ale unor parametri hepatici și, de asemenea, creșteri semnificative ale SGOT și SGPT (vezi pct. 4.8). În cazul creșterii semnificative a acestor parametri, terapia trebuie întreruptă. Au fost raportate cazuri de icter și hepatită la utilizarea ketoprofenului (vezi pct. 4.8). Pacienții vârstnici sunt mai predispuși la scăderea funcției renale, cardiovasculare sau hepatice. \u003cu\u003eEfecte cardiovasculare și cerebrovasculare:\u003c\/u\u003e Ca și în cazul altor AINS, pacienții cu hipertensiune arterială necontrolată, insuficiență cardiacă congestivă, boală cardiacă ischemică stabilită, boală arterială periferică și\/sau boală cerebrovasculară trebuie tratați cu ketoprofen numai după o analiză atentă. Considerații similare trebuie făcute înainte de începerea tratamentului la pacienții cu factori de risc pentru boli cardiovasculare (de exemplu, hipertensiune arterială, hiperlipidemie, diabet zaharat, fumat). Este necesară prudență înainte de începerea tratamentului la pacienții cu antecedente de hipertensiune arterială și\/sau insuficiență cardiacă congestivă ușoară până la moderată, deoarece s-au raportat retenție de lichide și edem legate de tratamentul cu AINS. Studiile clinice și datele epidemiologice sugerează că utilizarea unor AINS poate fi asociată cu un risc crescut de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral). Nu există date suficiente pentru a exclude un risc similar pentru Okitask 40 mg granule. A fost raportat un risc crescut de fibrilație atrială asociat cu utilizarea AINS. Poate să apară hiperkaliemie, în special la pacienţii cu diabet zaharat subiacent, insuficienţă renală şi\/sau tratament concomitent cu agenţi care favorizează hiperpotasemie (vezi pct. 4.5). În aceste circumstanțe, nivelurile de potasiu trebuie evaluate periodic. \u003cu\u003eInfecții.\u003c\/u\u003e Mascarea simptomelor infecțiilor de bază: Okitask 40 mg granule poate masca simptomele infecției, ceea ce poate întârzia inițierea tratamentului adecvat și, prin urmare, poate agrava rezultatul infecției. Acest lucru a fost observat în pneumonia bacteriană dobândită în comunitate și în complicațiile bacteriene ale varicelei. Când se administrează Okitask 40 mg granule pentru ameliorarea febrei sau a durerii legate de infecție, se recomandă monitorizarea infecției. În mediul extraspital, pacientul trebuie să solicite asistență medicală dacă simptomele persistă sau se agravează. \u003cu\u003eTulburări respiratorii:\u003c\/u\u003e Ca toate medicamentele nesteroidiene, utilizarea ketoprofenului la pacienții cu astm bronșic sau diateză alergică poate provoca un atac de astm. Pacienții cu astm asociat cu rinită cronică, sinuzită cronică și\/sau polipoză nazală sunt mai expuși la riscul de alergie la acidul acetilsalicilic și\/sau la AINS decât restul populației. Administrarea acestui medicament poate provoca crize astmatice sau bronhospasm, șoc și alte fenomene alergice, în special la subiecții alergici la acidul acetilsalicilic sau AINS (vezi pct. 4.3). Datorită acțiunii asupra metabolismului acidului arahidonic, la astmatici și la subiecții predispuși pot apărea atacuri de bronhospasm și posibil șoc și alte fenomene alergice. A se administra cu prudență la pacienții cu manifestări alergice sau alergie anterioară. \u003cu\u003eTulburări de vedere:\u003c\/u\u003e În caz de tulburări de vedere, cum ar fi vederea încețoșată, tratamentul trebuie întrerupt. Okitask 40 mg granule trebuie administrat cu prudență la pacienții care suferă de modificări hematopoietice, lupus eritematos sistemic sau boli mixte ale țesutului conjunctiv. Atunci când Okitask 40 mg granule sunt administrate la pacienții cu porfirie hepatică, este necesară prudență deoarece poate declanșa un atac. Informații importante despre unii excipienți: Okitask 40 mg granule conține mai puțin de 1 mmol (23 mg) sodiu per plic, adică practic „fără sodiu”. Okitask 40 mg granule conține aromă de lămâie și aromă de lime. Aroma de lamaie contine zaharoza. Pacienții care suferă de probleme ereditare rare de intoleranță la fructoză, malabsorbție la glucoză-galactoză sau insuficiență a zaharazei izomaltazei nu trebuie să ia acest medicament. Aroma de lime conține glucoză. Pacienții care suferă de probleme rare de malabsorbție a glucozei-galactozei nu trebuie să ia acest medicament.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINTERACȚIUNI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cb\u003eAsociații nu sunt recomandate.\u003c\/b\u003e - Alte AINS (inclusiv inhibitori selectivi de ciclooxigenază 2) și doze mari de salicilați (\u003e 3 g\/zi): administrarea concomitentă a mai multor AINS poate crește riscul de ulcer gastro-intestinal și sângerare, datorită efectului sinergic. - Anticoagulante (heparina si warfarina): AINS pot amplifica efectele anticoagulantelor. Dacă administrarea concomitentă nu poate fi evitată, pacientul trebuie monitorizat îndeaproape. - Inhibitori ai agregării plachetare (ticlopidină și clopidogrel): administrarea concomitentă a unui AINS poate crește riscul de sângerare din cauza inhibării funcției trombocitelor și a lezării mucoasei gastrointestinale (vezi pct. 4.4). Dacă administrarea concomitentă nu poate fi evitată, pacientul trebuie monitorizat îndeaproape. - Litiu: administrarea simultana a mai multor AINS poate creste nivelul plasmatic de litiu, care poate atinge valori toxice, datorita reducerii excretiei renale. Concentrațiile plasmatice de litiu trebuie monitorizate cu atenție, iar doza de litiu trebuie ajustată în timpul și după întreruperea tratamentului cu ketoprofen și alte AINS. - Metotrexat, în doze mai mari de 15 mg\/săptămână: administrarea concomitentă a unui AINS poate crește riscul de toxicitate sanguină a metotrexatului, mai ales dacă este administrat în doze mari, probabil din cauza unei deplasări a legăturii proteinelor plasmatice și a scăderii clearance-ului renal. Aportul celor două medicamente trebuie să fie distanțat la cel puțin 12 ore unul de celălalt. - Hidantoine si sulfonamide: efectele toxice ale acestor substante pot fi crescute; deoarece legarea ketoprofenului de proteine ​​este mare, poate fi necesară reducerea dozei de difenilhidantoină sau sulfonamide, în cazul administrării concomitente. \u003cb\u003eAsociații care necesită precauție.\u003c\/b\u003e - Medicamente sau categorii terapeutice care pot favoriza hiperkaliemia: săruri de potasiu, diuretice care economisesc potasiu, inhibitori ai convertoarelor enzimatice (inhibitori ECA), blocanți ai receptorilor angiotensinei II, AINS, heparine (cu greutate moleculară mică sau nefracționate), ciclosporina, tacrolimus și trimetoprim. Apariția hiperkaliemiei poate depinde de prezența cofactorilor. Riscul este crescut în cazul administrării simultane a medicamentelor menționate mai sus. - Tenofovir: administrarea concomitentă de fumarat de tenofovir disoproxil și AINS poate crește riscul de insuficiență renală. - Diuretice: subiecţii trataţi cu diuretice, în special în caz de deshidratare, prezintă un risc mai mare de a dezvolta insuficienţă renală secundară reducerii fluxului sanguin renal cauzată de inhibarea prostaglandinelor. Se recomandă hidratarea înainte de începerea tratamentului concomitent și monitorizarea atentă a funcției renale după inițierea tratamentului (vezi pct. 4.4). AINS pot reduce efectul diureticelor. - Inhibitori ECA și antagoniști ai angiotensinei II: administrarea concomitentă cu inhibitori de ciclo-oxigenază poate duce la o deteriorare suplimentară a funcției renale și o posibilă insuficiență renală acută, în special la subiecții deshidratați și vârstnici. Se recomanda prudenta, hidratarea si monitorizarea functiei renale in cazul terapiei combinate. -Metotrexat în doze mai mici de 15 mg\/săptămână: antiinflamatoarele determină o scădere a clearance-ului renal al metotrexatului cu o creștere consecutivă a toxicității sângelui. In caz de afectare a functiei renale sau varsta inaintata, monitorizarea trebuie sa fie mai frecventa. - Corticosteroizi: administrarea concomitentă de AINS poate crește riscul de ulcerație sau sângerare gastrointestinală (vezi pct. 4.4). - Pentoxifilină: administrarea concomitentă poate determina un risc crescut de sângerare: se recomandă monitorizarea timpului de sângerare. - Zidovudină: asocierea cu AINS crește riscul de toxicitate asupra reticulocitelor, anemie severă apărând la o săptămână după începerea tratamentului cu AINS. Numărul complet de celule sanguine și numărul de reticulocite trebuie verificate la o săptămână după începerea tratamentului cu AINS. - Sulfoniluree: AINS pot crește efectul hipoglicemiant al sulfonilureelor ​​prin deplasarea acestora de la locurile de legare cu proteinele plasmatice. De asemenea, trebuie avute în vedere interacțiunile posibile cu alte hipoglicemiante orale. - Glicozide cardiace: AINS pot exacerba insuficiența cardiacă, pot reduce rata de filtrare glomerulară și pot crește nivelurile de glicozide cardiace; cu toate acestea, interacțiunea farmacocinetică dintre ketoprofen și glicozidele active nu a fost demonstrată. \u003cb\u003eAsociații care trebuie luate în considerare.\u003c\/b\u003e - Agenti antihipertensivi (beta-blocante, diuretice inhibitori ai ECA): tratamentul cu un AINS poate reduce efectul medicamentelor antihipertensive prin inhibarea sintezei prostaglandinelor vasodilatatoare. - Mifepristonă: eficacitatea metodei contraceptive poate fi, teoretic, redusă datorită proprietăților antiprostaglandine ale AINS, inclusiv acidul acetilsalicilic. Există unele dovezi care sugerează că administrarea concomitentă de AINS în ziua administrării dozei de prostaglandine nu influențează în mod nefavorabil efectele mifepristonei sau prostaglandinei asupra maturizării cervicale sau contractilității uterine și nu reduce eficacitatea clinică a întreruperii medicale a sarcinii. - Dispozitive contraceptive intrauterine (DIU): eficacitatea dispozitivului poate fi redusă, ducând la sarcină. - Ciclosporină și tacrolimus: tratamentul simultan cu AINS poate duce la un risc mai mare de nefrotoxicitate, în special la subiecții vârstnici. - Trombolitice: administrarea concomitentă cu AINS poate crește riscul de sângerare. - Agenţi antiagregante (ticlopidină şi clopidogrel) şi inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS): AINS pot creşte riscul de sângerare gastrointestinală (vezi pct. 4.4). - Probenecid: administrarea concomitentă de probenecid poate reduce semnificativ clearance-ul plasmatic al ketoprofenului datorită inhibării secreției tubulare și a conjugării glucuronidelor, de aceea este necesară o adaptare a dozei de ketoprofen. - Antibiotice chinolone: ​​datele pe animale indică faptul că AINS pot crește riscul de convulsii asociate utilizării de chinolone. Pacienții tratați cu AINS și chinolone pot avea un risc crescut de a dezvolta convulsii. - Difenilhidantoină și sulfonamide: deoarece legarea ketoprofenului de proteine ​​este mare, poate fi necesară reducerea dozei de difenilhidantoină sau sulfonamide în cazul administrării concomitente. - Gemeprost: utilizarea combinată cu un AINS poate reduce eficacitatea acestuia. Trebuie evitat consumul de alcool în timpul tratamentului.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE SECUNDARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eCele mai frecvent observate evenimente adverse sunt de natură gastrointestinală. Clasificarea frecvenţelor aşteptate: foarte frecvente (1\/10), frecvente (1\/100 până la ≤1\/10), mai puţin frecvente (1\/1000 până la ≤1\/100), rare (1\/10000 până la ≤1\/1000), foarte rare (≤1\/10000), necunoscute (nu pot fi estimate din datele disponibile). Următoarele reacții adverse au fost observate la utilizarea ketoprofenului la adulți:\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sângelui și ale sistemului limfatic - Rare (≥1\/10.000, \u003c1\/1.000): anemie hemoragică. Frecvență necunoscută: trombocitopenie, agranulocitoză, insuficiență medulară, anemie hemolitică, leucopenie, neutropenie, anemie aplastică, leucocitoză, purpură trombocitopenică.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului imunitar - frecvență necunoscută: reacție anafilactică (inclusiv șoc), hipersensibilitate\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale - Frecvente (≥1\/100, \u003c1\/10): dispepsie, greață, dureri abdominale, vărsături. Mai puțin frecvente (≥1\/1000, \u003c1\/100): constipație, diaree, flatulență, gastrită. Rare (≥1\/10000, \u003c1\/1000): stomatită, ulcer peptic. Frecvență necunoscută: exacerbare a colitei și a bolii Crohn, hemoragie gastro-intestinală, perforație gastrointestinală (uneori fatală, în special la vârstnici - vezi pct. 4.4), ulcer gastric, ulcerație la nivelul gurii, ulcer duodenal, perforație duodenală, melenă, hematemeză, colite bucală, edemă, arsuri la stomac, pancretă bucală, edeme la stomac. hiperclorhidrie, dureri gastrice, gastrită erozivă, limbaj edem bucal.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări cutanate și ale țesutului subcutanat - Mai puțin frecvente (≥1\/1000, \u003c1\/100): erupții cutanate, prurit. Foarte rare (\u003c1\/10.000): eritem. Frecvență necunoscută: reacție de fotosensibilitate, alopecie, urticarie, angioedem, dermatită buloasă inclusiv sindrom Stevens-Johnson și necroliză epidermică toxică, edem, exantem, sindrom Lyell, exantem maculopapular, purpură, pustuloză exantematoasă acută generalizată, dermatită.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări generale şi la locul de administrare - Mai puţin frecvente (≥1\/1000, \u003c1\/100): oboseală,. Foarte rare (\u003c1\/10.000): edem facial. Frecvență necunoscută: edem periferic, frisoane, astenie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului nervos - Mai puțin frecvente (≥1\/1000, \u003c1\/100): cefalee, amețeli, somnolență. Rare (≥1\/10.000, \u003c1\/1.000): parestezie. Frecvență necunoscută: convulsii, disgeuzie, amețeli, diskinezie, sincopă, tremor, hiperkinezie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări oculare - Rare (≥1\/10000, \u003c1\/1000): vedere încețoșată (vezi pct. 4.4). Frecvență necunoscută: edem periorbitar.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale urechii și labirintului - Rare (≥1\/10.000, \u003c1\/1.000): tinitus.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări hepatobiliare - Rare (≥1\/10.000, \u003c1\/1.000): hepatită, creșterea transaminazelor, creșterea bilirubinei sanguine. Frecvență necunoscută: icter.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări respiratorii, toracice și mediastinale - Rare (≥1\/10.000, \u003c1\/1.000): astm. Frecvență necunoscută: bronhospasm (în special la pacienții cu hipersensibilitate cunoscută la acidul acetilsalicilic și alte AINS), rinită, dispnee, edem laringian, laringospasm, insuficiență respiratorie acută (un caz cu evoluție letală a fost raportat la un pacient astmatic sensibil la acid acetilsalicilic).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări renale și urinare: - Frecvență necunoscută: insuficiență renală acută, nefrită tubulointerstițială, sindrom nefritic, test al funcției renale anormale, hematurie, nefrită, sindrom nefrotic, glomerulonefrită, retenție de sodiu\/apă cu posibil edem, necroză tubulară acută, necroză papilară renală, necroză papilară renală.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări psihice - Frecvență necunoscută: alterarea dispoziției, depresie, halucinații, stare de confuzie, agitație, insomnie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări cardiace - Frecvență necunoscută: insuficiență cardiacă, fibrilație atrială, palpitații, tahicardie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări vasculare - Frecvență necunoscută: hipertensiune arterială, vasodilatație, hipotensiune arterială, vasculită (inclusiv vasculită leucocitoclastică).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări de metabolism și nutriție - Frecvență necunoscută: hiperkaliemie, hiponatremie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eInfecții și infestări - Frecvență necunoscută: meningită aseptică, limfangite.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eInvestigații - Rare (≥1\/10.000, \u003c1\/1.000): Creștere în greutate.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eStudiile clinice și datele epidemiologice sugerează că utilizarea unor AINS (în special la doze mari și pentru tratamente pe termen lung) poate fi asociată cu un risc crescut de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral) (vezi pct. 4.4). \u003cu\u003eRaportarea reacțiilor adverse suspectate.\u003c\/u\u003e Raportarea reacțiilor adverse suspectate care apar după autorizarea medicamentului este importantă, deoarece permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu\/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare la https:\/\/www.aifa.gov.it\/content\/segnalazioni-reazioni-avverse.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSupradozaj\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAu fost raportate cazuri de supradozaj cu doze de până la 2,5 g de ketoprofen. În majoritatea cazurilor, simptomele observate s-au limitat la letargie, confuzie, pierderea conștienței, somnolență, cefalee, vertij, amețeli, greață, vărsături, dureri epigastrice, dureri abdominale și diaree. În caz de supradozaj sever, pot apărea, de asemenea, sângerări gastrointestinale, hipotensiune arterială, depresie respiratorie și cianoză, caz în care pacientul trebuie transferat imediat la un centru spitalicesc specializat pentru a începe tratamentul simptomatic. Nu există antidoturi specifice în caz de supradozaj cu ketoprofen. În cazul suspiciunii de supradozaj masiv, se recomandă spălarea gastrică și se recomandă un tratament simptomatic și de susținere pentru a compensa deshidratarea, a monitoriza excreția urinară și a corecta acidoza, dacă este prezentă. În cazurile de insuficiență renală, hemodializa poate fi utilă pentru a elimina medicamentul din circulație.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSARCINA SI ALAPTATUL\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eSarcina:\u003c\/u\u003e Utilizarea ketoprofenului în timpul primului și al doilea trimestru de sarcină trebuie evitată, administrarea ketoprofenului trebuie luată în considerare numai dacă beneficiul așteptat pentru mamă depășește riscul pentru embrion sau făt. Inhibarea sintezei de prostaglandine poate afecta negativ sarcina și\/sau dezvoltarea embrionului\/fetal. Rezultatele studiilor epidemiologice sugerează un risc crescut de avort spontan și malformații cardiace și gastroschisis după utilizarea unui inhibitor al sintezei de prostaglandine la începutul sarcinii. Riscul absolut de malformații cardiace a crescut de la mai puțin de 1% la aproximativ 1,5%. S-a considerat că riscul crește odată cu doza și durata terapiei. La animale, s-a demonstrat că administrarea de inhibitori ai sintezei prostaglandinelor provoacă o creștere a pierderii pre și post-implantare și a mortalității embrio-fetale. Mai mult, a fost raportată o incidență crescută a diferitelor malformații, inclusiv malformații cardiovasculare, la animalele cărora li s-au administrat inhibitori ai sintezei prostaglandinelor în timpul perioadei organogenetice. Prin urmare, ketoprofenul nu trebuie administrat în primul și al doilea trimestru de sarcină decât dacă este strict necesar. Dacă ketoprofenul este utilizat de către o femeie care dorește să rămână gravidă sau în timpul primului și al doilea trimestru de sarcină, doza trebuie menținută cât mai scăzută posibil pentru o durată cât mai scurtă de tratament. În timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, toți inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot expune fătul la: - toxicitate cardiopulmonară (cu închiderea prematură a canalului arterial și hipertensiune pulmonară); - disfunctie renala, care poate evolua spre insuficienta renala cu oligo-hidramnios; mama si nou-nascutul, la sfarsitul sarcinii, la: - posibila prelungire a timpului de sangerare si efect antiagregant care poate aparea chiar si la doze foarte mici; - inhibarea contractiilor uterine rezultand travaliu intarziat sau prelungit. Utilizarea medicamentului în apropierea nașterii poate provoca modificări ale hemodinamicii circulației mici a copilului nenăscut cu consecințe grave asupra respirației. În consecință, ketoprofenul este contraindicat în al treilea trimestru de sarcină. \u003cu\u003eAlăptarea:\u003c\/u\u003e Nu există informații disponibile cu privire la excreția ketoprofenului în laptele matern. Ketoprofenul nu este recomandat în timpul alăptării. \u003cu\u003eFertilitatea:\u003c\/u\u003e Utilizarea AINS poate reduce fertilitatea femeilor și, prin urmare, nu este recomandată femeilor care intenționează să rămână gravide. Administrarea AINS, precum și a granulelor Okitask 40 mg, trebuie suspendată la femeile care au probleme de fertilitate sau care fac investigații de fertilitate.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eÎn urma administrării ketoprofenului, pot apărea somnolență, amețeli sau convulsii și tulburări de vedere. Se recomandă evitarea conducerii vehiculelor, folosirii utilajelor sau desfășurării activităților care necesită o vigilență deosebită.\u003c\/p\u003e","brand":"Dompé","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":40207822422131,"sku":"042028023","price":10.23,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/products\/dompe-farmaceutici-spa-okitask-20-bustine-granulato-40-mg-farmacia-dottor-tili-1213792778.jpg?v=1767112213"},{"product_id":"moment-200mg-analgesico-36-compresse-rivestite","title":"Moment 200 mg analgezic 36 comprimate filmate","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINDICAȚII\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eDureri de diverse origini si natura (dureri de cap, dureri de dinti, nevralgii, dureri osteo-articulare si musculare, dureri menstruale). Adjuvant în tratamentul simptomatic al febrei și gripei.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINGREDIENTE ACTIVE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFiecare tabletă acoperită conține: \u003cu\u003eIngredient activ\u003c\/u\u003e: ibuprofen 200 mg. Pentru lista completă a excipienților vezi pct. 6.1.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEXCIPIENȚI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAmidon de porumb, carboximetil amidon de sodiu, povidonă, dioxid de siliciu coloidal anhidru, talc, hidroxipropil celuloză, gumă arabică, zaharoză, Macrogol 6000, carbonat ușor de magneziu, dioxid de titan.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e• A nu se administra copiilor sub 12 ani. • Sarcina și alăptarea. • Hipersensibilitate la ingredientul activ, la alte medicamente antireumatice (acid acetilsalicilic etc.) sau la oricare dintre excipienți. • Ulcer gastroduodenal activ sau sever sau alte gastropatii. • Antecedente de hemoragie gastrointestinală sau perforație legate de un tratament activ anterior sau antecedente de hemoragie\/ulcer peptic recurent (două sau mai multe episoade distincte de ulcerație sau sângerare demonstrată). • Insuficienţă hepatică sau renală severă. • Insuficiență cardiacă severă.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eDOZAJE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAdulți și adolescenți peste 12 ani: 1-2 comprimate, de 2-3 ori pe zi. Nu depășiți doza de 6 comprimate pe zi. Dacă utilizarea medicamentului este necesară mai mult de 3 zile la adolescenți sau în cazul agravării simptomelor, trebuie consultat medicul. Nu depășiți dozele recomandate; în special, pacienții vârstnici trebuie să respecte dozele minime indicate mai sus. Luați produsul pe stomacul plin.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONSERVARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAcest medicament nu necesită o temperatură specială de depozitare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e• La pacientii astmatici produsul trebuie utilizat cu prudenta, dupa consultarea medicului. • Utilizarea Moment, ca orice medicament care inhibă sinteza prostaglandinelor și ciclooxigenazei, nu este recomandată femeilor care intenționează să rămână însărcinate. • Administrarea Moment trebuie suspendată la femeile care au probleme de fertilitate sau care fac investigații de fertilitate. • Utilizarea Moment trebuie evitată concomitent cu AINS, inclusiv cu inhibitori selectivi ai COX-2. • Efectele secundare pot fi minimizate prin utilizarea celei mai mici doze eficiente pentru cea mai scurtă durată posibilă a tratamentului necesar pentru controlul simptomelor (vezi paragrafele de mai jos despre riscurile gastrointestinale și cardiovasculare). • Efecte cardiovasculare și cerebrovasculare: studiile clinice și datele epidemiologice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari (2400 mg\/zi) și pentru tratamente pe termen lung, poate fi asociată cu o creștere modestă a riscului de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral). În general, studiile epidemiologice nu sugerează că dozele mici de ibuprofen (de exemplu ≤ 1200 mg\/zi) sunt asociate cu un risc crescut de infarct miocardic. • Există un risc de afectare a funcției renale la adolescenții deshidratați. • Vârstnici: Pacienții vârstnici prezintă o frecvență crescută a reacțiilor adverse la AINS, în special hemoragii și perforații gastrointestinale, care pot fi letale (vezi pct. 4.2). • Hemoragii, ulceraţii şi perforaţii gastro-intestinale: Hemoragii, ulceraţii şi perforaţii gastro-intestinale, care pot fi fatale, au fost raportate în orice moment în timpul tratamentului cu toate AINS, cu sau fără simptome de avertizare sau antecedente de evenimente gastro-intestinale grave. • La vârstnici şi la pacienţii cu antecedente de ulcer, mai ales dacă este complicat de hemoragie sau perforaţie (vezi pct. 4.3), riscul de hemoragie, ulceraţie sau perforaţie gastro-intestinală este mai mare cu dozele crescute de AINS. Acești pacienți trebuie să înceapă tratamentul cu cea mai mică doză disponibilă. Utilizarea concomitentă a agenților de protecție (misoprostol sau inhibitori ai pompei de protoni) trebuie luată în considerare la acești pacienți și, de asemenea, la pacienții care iau doze mici de aspirină sau alte medicamente care pot crește riscul de evenimente gastrointestinale (vezi mai jos și pct. 4.5). Pacienții cu antecedente de toxicitate gastrointestinală, în special vârstnicii, trebuie să raporteze orice simptome gastrointestinale neobișnuite (în special hemoragie gastrointestinală), în special în etapele inițiale ale tratamentului. • Monitorizați cu atenție pacienții care iau concomitent medicamente care pot crește riscul de ulcerație sau sângerare, cum ar fi corticosteroizi orali, anticoagulante precum warfarina, inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei sau agenți antiplachetari precum aspirina (vezi pct. 4.5). • Când apar sângerări sau ulcerații gastrointestinale la pacienții care iau Moment, tratamentul trebuie întrerupt. • AINS trebuie administrate cu prudenţă la pacienţii cu antecedente de boală gastrointestinală (colită ulceroasă, boala Crohn), deoarece aceste afecţiuni pot fi exacerbate (vezi pct. 4.8). • Este necesară prudență înainte de începerea tratamentului la pacienții cu antecedente pozitive de hipertensiune arterială și\/sau insuficiență cardiacă, deoarece s-au raportat retenție de lichide, hipertensiune arterială și edem în asociere cu tratamentul cu AINS. • Foarte rar au fost raportate reacţii cutanate grave, unele dintre ele fatale, inclusiv dermatită exfoliativă, sindrom Stevens-Johnson şi necroliza epidermică toxică, în asociere cu utilizarea AINS (vezi pct. 4.8). În stadiile incipiente ale terapiei, pacienții par să aibă un risc mai mare: apare debutul reacției în majoritatea cazurilor în prima lună de tratament. Momentul trebuie întrerupt la prima apariție a erupțiilor cutanate, leziunilor mucoasei sau orice alt semn de hipersensibilitate. • Moment conține: – zaharoză: pacienții care suferă de probleme ereditare rare de intoleranță la fructoză, malabsorbție la glucoză-galactoză sau insuficiență a zaharozei izomaltazei nu trebuie să ia acest medicament.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINTERACȚIUNI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e• Trebuie avute în vedere posibilele interacțiuni cu anticoagulantele de tip cumarinic: pacienții care urmează tratament cu aceste medicamente trebuie să consulte medicul înainte de a lua produsul. De asemenea, este recomandabil să solicitați sfatul medicului în cazul oricărei terapii concomitente înainte de administrarea produsului. • Corticosteroizi: risc crescut de ulceraţie gastrointestinală sau hemoragie (vezi pct. 4.4). • Anticoagulante: AINS pot crește efectele anticoagulantelor, cum ar fi warfarina (vezi pct. 4.4). • Agenţi antiplachetari şi inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS): risc crescut de sângerare gastrointestinală (vezi pct. 4.4). • Diuretice, inhibitori ai ECA și antagoniști ai angiotensinei II: AINS pot reduce efectul diureticelor și altor medicamente antihipertensive. La unii pacienți cu funcție renală compromisă (de exemplu, pacienți deshidratați sau pacienți vârstnici cu funcție renală compromisă), administrarea concomitentă a unui inhibitor ECA sau a unui antagonist al angiotensinei II și a agenților care inhibă sistemul ciclo-oxigenazei poate duce la o deteriorare suplimentară a funcției renale, inclusiv o posibilă insuficiență renală acută, care este de obicei reversibilă. Aceste interacțiuni trebuie luate în considerare la pacienții care iau Moment concomitent cu inhibitori ai ECA sau antagonişti ai angiotensinei II. Prin urmare, combinația trebuie administrată cu precauție, în special la pacienții vârstnici. • Pacienţii trebuie să fie hidrataţi corespunzător şi trebuie luată în considerare monitorizarea funcţiei renale după iniţierea terapiei concomitente. • Datele experimentale indică faptul că ibuprofenul poate inhiba efectele acidului acetilsalicilic în doze mici asupra agregării trombocitelor atunci când medicamentele sunt administrate concomitent. Cu toate acestea, lipsa datelor și incertitudinile legate de aplicarea lor la situația clinică nu permit tragerea de concluzii definitive pentru utilizarea continuă a ibuprofenului; Nu pare să existe efecte relevante clinic de la utilizarea ocazională a ibuprofenului (vezi pct. 5.1).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE SECUNDARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eEfecte asupra pielii\u003c\/u\u003e Uneori pot apărea erupții cutanate alergice (eritem, mâncărime, urticarie). Reacții buloase inclusiv sindrom Stevens-Johnson și necroliză epidermică toxică (foarte rar). \u003cu\u003eEfecte gastrointestinale\u003c\/u\u003e Cele mai frecvent observate evenimente adverse sunt de natură gastrointestinală. Pot să apară ulcer peptic, perforaţie sau hemoragie gastrointestinală, uneori letale, în special la vârstnici (vezi pct. 4.4). După administrarea Moment au fost raportate următoarele: senzație de greutate în stomac, greață, vărsături, diaree, flatulență, constipație, dispepsie, dureri abdominale, melenă, hematemeză, stomatită ulceroasă, exacerbare a colitei și a bolii Crohn (vezi pct. 4.4). Mai rar, a fost observată gastrită. \u003cu\u003eEfecte cardiovasculare \u003c\/u\u003e Au fost raportate edeme, hipertensiune arterială și insuficiență cardiacă în asociere cu tratamentul cu AINS. Studiile clinice și datele epidemiologice sugerează că utilizarea ibuprofenului (în special în doze mari de 2400 mg\/zi) și pentru tratamente pe termen lung poate fi asociată cu o creștere modestă a riscului de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral) (vezi pct. 4.4). Aceste fenomene regresează rapid la suspendarea tratamentului.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSupradozaj\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eÎn caz de supradozaj, sunt indicate lavajul gastric și corectarea electroliților din sânge. Nu există un antidot specific pentru ibuprofen.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSARCINA SI ALAPTATUL\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eSarcina\u003c\/u\u003e Inhibarea sintezei de prostaglandine poate afecta negativ sarcina și\/sau dezvoltarea embrionului\/fetal. Rezultatele studiilor epidemiologice sugerează un risc crescut de avort spontan și malformații cardiace și gastroschisis după utilizarea unui inhibitor al sintezei prostaglandinelor în stadiile incipiente ale sarcinii. Riscul absolut de malformații cardiace a crescut de la mai puțin de 1% la aproximativ 1,5%. S-a considerat că riscul crește odată cu doza și durata terapiei. La animale, s-a demonstrat că administrarea de inhibitori ai sintezei prostaglandinelor provoacă o creștere a pierderii pre și post-implantare și a mortalității embrio-fetale. Mai mult, a fost raportată o incidență crescută a diferitelor malformații, inclusiv malformații cardiovasculare, la animalele cărora li s-au administrat inhibitori ai sintezei prostaglandinelor în timpul perioadei organogenetice. În al treilea trimestru de sarcină, toți inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot expune: fătul la: – toxicitate cardiopulmonară (cu închiderea prematură a canalului arterios și hipertensiune pulmonară); – disfuncție renală, care poate evolua spre insuficiență renală cu oligo-hidramnios; mama si nou-nascutul, la sfarsitul sarcinii, la: – posibila prelungire a timpului de sangerare, si efect antiagregant care poate apare chiar si la doze foarte mici; – inhibarea contractiilor uterine rezultand travaliu intarziat sau prelungit.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eDe regulă, utilizarea ibuprofenului nu modifică capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi alte utilaje. Cu toate acestea, pacienții a căror activitate necesită vigilență trebuie să fie precauți dacă observă somnolență, amețeli sau depresie în timpul tratamentului cu ibuprofen.\u003c\/p\u003e","brand":"Angelini","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":40207823011955,"sku":"025669185","price":14.42,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/products\/angelini-spa-moment-200mg-analgesico-36-compresse-rivestite-farmacia-dottor-tili-1213792749.jpg?v=1767125589"},{"product_id":"aspirina-dolore-infiammazione-20-compresse-500-mg","title":"Aspirina Durere Inflamatie 20 Tablete 500 mg","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINDICAȚII\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTratamentul simptomatic al febrei și\/sau al durerii ușoare până la moderate, cum ar fi dureri de cap, sindrom gripal, dureri de dinți, dureri musculare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINGREDIENTE ACTIVE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFiecare comprimat conține 500 mg de acid acetilsalicilic. Excipienți cu efect cunoscut: un comprimat acoperit conține 3,12 mmol (sau 71,7 mg) sodiu. Pentru lista completă a excipienților, vezi pct. 6.1.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEXCIPIENȚI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eMiezul tabletei: dioxid de siliciu coloidal, carbonat de sodiu. Acoperire: ceară de carnauba, hipromeloză, stearat de zinc.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e• Hipersensibilitate la acid acetilsalicilic sau alți salicilați, sau la oricare dintre excipienții enumerați la pct. 6.1, • antecedente de astm bronșic sau reacții de hipersensibilitate (de exemplu, urticarie, angioedem, rinită severă, șoc) induse de administrarea de salicilați sau de substanțe cu acțiune similară (medicamente antiinflamatoare, antiinflamatoare, în special anti-steroidiene) ulcer peptic activ, • diateză hemoragică, • insuficiență renală severă (RFG\u003ci\u003e\u0026lt; 30\u003c\/i\u003e \u003ci\u003eml\/min\/ 1,73 m²\u003c\/i\u003e), • insuficiență hepatică severă, • insuficiență cardiacă severă necontrolată, • administrare concomitentă de metotrexat în doze care depășesc 15 mg pe săptămână, pentru doze antiinflamatoare de acid acetilsalicilic sau pentru doze analgezice sau antipiretice (vezi pct. 4.5), • administrare concomitentă de anticoagulante orale pentru doze de acid acetilsalicilic sau analgezic antiinflamator sau analgezic. doze antipiretice şi la pacienţii cu antecedente de ulcer gastroduodenal (vezi pct. 4.5), • de la începutul lunii a 6-a de sarcină (după săptămâna a 24-a de amenoree) (vezi pct. 4.6), • copii şi tineri sub 16 ani.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eDOZAJE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eDozare\u003c\/u\u003e Adulți și copii (de la 16 ani în sus): 1 până la 2 comprimate pentru fiecare doză care se repetă după nevoie după o perioadă de minim 4 ore. Doza zilnică maximă nu trebuie să depășească 6 comprimate. Vârstnici (de la 65 de ani): 1 comprimat pentru fiecare doză care se repetă la nevoie după o perioadă de minim 4 ore. Doza zilnică maximă nu trebuie să depășească 4 comprimate. Acidul acetilsalicilic nu trebuie administrat mai mult de 3 zile (în caz de febră) sau 3 - 4 zile (în caz de durere), dacă nu este indicat altfel de către medic. Copii și adolescenți: Acidul acetilsalicilic nu trebuie utilizat la copii și adolescenți cu vârsta sub 16 ani fără prescripție medicală. Acidul acetilsalicilic trebuie utilizat cu prudență la pacienții cu funcție hepatică sau renală anormală sau cu probleme circulatorii. \u003cu\u003eMod de administrare\u003c\/u\u003e Pentru uz oral. Comprimatele trebuie luate cu o cantitate adecvată de apă. Pentru a deschide banda, rupeți de pe margine în orice poziție.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONSERVARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eA nu se păstra la temperaturi peste 30°C. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină și umiditate.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eÎn cazul asocierii cu alte medicamente, pentru a evita orice risc de supradozaj, verificați dacă acidul acetilsalicilic este absent din compoziția acestor alte medicamente. • Sindromul Reye, o boală foarte rară și potențial letală, a fost descrisă la copiii cu simptome de infecții virale (în special episoade de varicela și gripă), cu sau fără administrare de acid acetilsalicilic. În consecință, acidul acetilsalicilic trebuie administrat copiilor în aceste condiții numai după sfatul medicului și atunci când alte măsuri s-au dovedit ineficiente. În caz de vărsături persistente, modificări ale conștienței sau comportament anormal, tratamentul cu acid acetilsalicilic trebuie întrerupt. • În cazul administrării prelungite de analgezice în doze mari, atacul de cefalee nu trebuie tratat cu doze mai mari. • Utilizarea regulată a analgezicelor, în special a unei combinații de analgezice, poate duce la afectarea permanentă a rinichilor, cu risc de insuficiență renală. • Medicamentul trebuie utilizat cu precauţie deosebită în următoarele cazuri: pacienţi cu insuficienţă renală uşoară până la moderată (\u003ci\u003eGFR ≥ 30 până la \u003c 90 ml\/min\/ 1,73 m²\u003c\/i\u003e) sau pacienții cu circulație cardiovasculară afectată (de exemplu, boală vasculară renală, insuficiență cardiacă congestivă, depleție de volum, intervenții chirurgicale majore, sepsis sau evenimente hemoragice majore), deoarece acidul acetilsalicilic poate crește și mai mult riscul de insuficiență renală și insuficiență renală acută. • În unele forme severe de deficit de G6PD, dozele mari de acid acetilsalicilic pot provoca hemoliză. În caz de deficit de G6PD, acidul acetilsalicilic trebuie administrat sub supraveghere medicală. • Monitorizarea tratamentului trebuie intensificată în următoarele cazuri: • la pacienţii cu antecedente de ulcer gastric sau duodenal, sângerare gastrointestinală sau gastrită; • la pacienţii cu insuficienţă renală; • la pacienţii cu insuficienţă hepatică; • la pacienţii cu astm bronşic: apariţia unei crize de astm, la unii pacienţi, poate fi legată de o alergie la antiinflamatoarele nesteroidiene sau la acidul acetilsalicilic; în acest caz, acest medicament este contraindicat (vezi pct. 4.3); • la pacienţii cu metroragie sau menoragie (risc de creştere a volumului şi a duratei ciclului). • Sângerările gastro-intestinale sau ulcere\/perforații pot apărea în orice moment în timpul tratamentului, fără a avea neapărat semne de avertizare sau istoric la pacient. Riscul relativ crește la subiecții vârstnici, la subiecții cu greutate corporală mică și la pacienții cărora li se administrează anticoagulante sau inhibitori ai agregării plachetare (vezi pct. 4.5). În caz de sângerare gastrointestinală, tratamentul trebuie întrerupt imediat. • Având în vedere efectul inhibitor al acidului acetilsalicilic asupra agregării plachetare, care apare chiar și la doze foarte mici și persistă câteva zile, pacientul trebuie să fie conștient de riscul de sângerare în cazul intervențiilor chirurgicale, chiar și minore (de exemplu, extracția dentară). • În doze analgezice sau antipiretice, acidul acetilsalicilic inhibă excreția acidului uric; în dozele folosite în reumatologie (doze antiinflamatorii), acidul acetilsalicilic are efect uricozuric. • Utilizarea acestui medicament nu este recomandată în timpul alăptării (vezi pct. 4.6). Administrarea acidului acetilsalicilic nu este recomandată cu: • Anticoagulante orale cu doze analgezice sau antipiretice de acid acetilsalicilic (≥500 mg per administrare şi\/sau \u003c 3 g pe zi) şi la pacienţii fără antecedente de ulcer gastroduodenal (vezi pct. 4.5); • Alte antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) cu doze antiinflamatoare de acid acetilsalicilic (≥ 1g per administrare si\/sau ≥ 3g pe zi) sau cu doze analgezice sau antipiretice de acid acetilsalicilic (≥500 mg per administrare si\/sau \u003c 3 g pe zi) (sectiunea \u003c 3 g pe zi); • Heparine cu greutate moleculară mică (și molecule aferente) și heparine nefracționate în doze terapeutice sau la pacienții vârstnici (\u003e65 ani) indiferent de doza de heparină, și pentru doze antiinflamatorii de acid acetilsalicilic (≥ 1 g per administrare și\/sau ≥ 3 g pe zi) sau cu doze analgezice sau antipiretice de acid acetilsalicilic (≥500 mg per administrare și\/sau \u003c 3 g pe zi) (vezi pct. 4.5); • Clopidogrel (dincolo de indicaţiile aprobate pentru această combinaţie la pacienţii cu boală coronariană acută) (vezi pct. 4.5); • Ticlopidină (vezi pct. 4.5); • Uricozuric (vezi pct. 4.5); • Glucocorticoizi (cu excepția terapiei de substituție cu hidrocortizon) pentru doze antiinflamatorii de acid acetilsalicilic (≥ 1 g per administrare și\/sau ≥ 3 g pe zi) (vezi pct. 4.5); • Pemetrexed la pacienţii cu funcţie renală redusă uşoară până la moderat (clearance-ul creatininei între 45 ml\/min şi 80 ml\/min) (vezi pct. 4.5); • Anagrelidă: risc crescut de sângerare și efect antitrombotic scăzut (vezi paragraful 4.5). \u003cb\u003eInformații importante despre unii excipienți\u003c\/b\u003e Acest medicament conține 71,7 mg sodiu pe doză echivalent cu 3,6% din doza zilnică maximă recomandată de OMS de 2 g sodiu pentru un adult.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINTERACȚIUNI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eÎn textul următor se aplică următoarele definiții: - dozele antiinflamatoare de acid acetilsalicilic sunt definite ca „≥ 1g per administrare și\/sau ≥ 3g pe zi”; - Dozele analgezice sau antipiretice de acid acetilsalicilic sunt definite ca „≥500 mg per administrare și\/sau \u003c3 g pe zi”. Diverse substanțe dau naștere la interacțiuni, datorită proprietăților lor inhibitoare ale agregării plachetare: abciximab, acid acetilsalicilic, cilostazol, clopidogrel, epoprostenol, eptifibatidă, iloprost, iloprost trometamol, prasugrel, ticlopidină, tirofiban, ticagrelor. Riscul de sângerare crește odată cu utilizarea inhibitorilor multipli de agregare plachetar, precum și cu utilizarea lor în combinație cu heparină sau molecule înrudite, anticoagulante orale sau alte trombolitice și trebuie evaluate prin monitorizare clinică constantă. Combinații contraindicate (vezi pct. 4.3): • Metotrexat în doze mai mari de 15 mg pe săptămână, cu doze antiinflamatoare de acid acetilsalicilic sau cu doze analgezice sau antipiretice de acid acetilsalicilic: toxicitate crescută a metotrexatului, în special toxicitate hematologică (datorită eliminării renale reduse de acetilsalicilic). acid). • Anticoagulante orale cu doze antiinflamatorii de acid acetilsalicilic, sau cu doze analgezice sau antipiretice de acid acetilsalicilic și la pacienții cu antecedente de ulcer gastroduodenal: risc crescut de hemoragie. Asocieri nerecomandate: • Anticoagulante orale cu doze analgezice sau antipiretice de acid acetilsalicilic şi la pacienţii fără antecedente de ulcer gastroduodenal: risc crescut de hemoragie. • Alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) cu doze antiinflamatoare de acid acetilsalicilic, sau cu doze analgezice sau antipiretice de acid acetilsalicilic: risc crescut de ulcere gastrointestinale și hemoragie. • Heparine cu greutate moleculară mică (și molecule aferente) și heparine nefracționate în doze curative, sau la pacienții vârstnici (≥65 ani), indiferent de doza de heparină, și pentru doze antiinflamatorii de acid acetilsalicilic sau doze analgezice sau antipiretice de acid acetilsalicilic: risc crescut de hemoragie a plăcii și de agresiune a plăcii. mucoasa gastroduodenală de către acidul acetilsalicilic). Trebuie utilizat un alt medicament antiinflamator, sau un alt analgezic sau antipiretic. • Clopidogrel (în afara indicaţiei aprobate pentru această combinaţie la pacienţii cu sindrom coronarian acut): risc crescut de sângerare. Dacă administrarea concomitentă nu poate fi evitată, se recomandă monitorizarea clinică. • Ticlopidină: risc crescut de hemoragie. Dacă administrarea concomitentă nu poate fi evitată, se recomandă monitorizarea clinică. • Uricozuricele (benzbromarona, probenecid): reducerea efectului uricozuric datorita competitiei pentru eliminarea acidului uric din tubii renali. • Glucocorticoizi (excluzând terapia de substituție cu hidrocortizon) pentru doze antiinflamatorii de acid acetilsalicilic: risc crescut de sângerare. • Pemetrexed la pacienţii cu reducere uşoară până la moderată a funcţiei renale (clearance-ul creatininei între 45 ml\/min şi 80 ml\/min); risc crescut de toxicitate pemetrexed (datorită scăderii eliminării renale a pemetrexedului cauzată de acidul acetilsalicilic) cu doze antiinflamatorii de acid acetilsalicilic. • Anagrelidă: risc crescut de hemoragie și scăderea efectului antitrombotic. Dacă administrarea concomitentă nu poate fi evitată, se recomandă monitorizarea clinică. Combinații care necesită precauții pentru utilizare: • Diuretice, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) și antagonişti ai receptorilor angiotensinei II, cu doze antiinflamatorii de acid acetilsalicilic sau cu doze analgezice sau antipiretice de acid acetilsalicilic: La pacientii deshidratati poate sa apara insuficienta renala acuta cauzata de reducerea ratei de filtrare glomerulara datorita sintezei reduse de prostaglandine renale. În plus, poate exista o reducere a efectului antihipertensiv. Asigurați-vă că pacientul este hidratat și funcția renală este monitorizată la începutul tratamentului. • Metotrexat în doze ≤ 15 mg pe săptămână, cu doze antiinflamatorii de acid acetilsalicilic, sau cu doze analgezice sau antipiretice de acid acetilsalicilic: toxicitate crescută a metotrexatului, în special toxicitate hematologică (datorită eliminării renale reduse a metotrexatului cauzată de acidul acetilsalicilic). Hemoleucograma completă trebuie monitorizată săptămânal în primele câteva săptămâni de administrare concomitentă. Pacienții cu funcție renală redusă (chiar ușoară) și pacienții vârstnici trebuie monitorizați îndeaproape. • Clopidogrel (în indicația aprobată pentru această combinație la pacienții cu sindrom coronarian acut): risc crescut de sângerare. Se recomandă monitorizarea clinică. • Tratamente gastrointestinale topice, antiacide și cărbune activat: excreție renală crescută a acidului acetilsalicilic datorită alcalinizării urinei. Se recomandă administrarea de antiacide și tratamente topice gastrointestinale la cel puțin două ore după administrarea acidului acetilsalicilic. • Pemetrexed la pacienţii cu funcţie renală normală: risc crescut de toxicitate pemetrexed (datorită scăderii eliminării renale a pemetrexedului cauzată de acidul acetilsalicilic) cu doze antiinflamatorii de acid acetilsalicilic. Funcția renală trebuie monitorizată. Asocieri care trebuie luate în considerare: • Glucocorticoizi (excluzând terapia de substituţie cu hidrocortizon) pentru doze analgezice şi antipiretice de acid acetilsalicilic: risc crescut de hemoragie. • Deferasirox: cu doze antiinflamatoare de acid acetilsalicilic, sau cu doze analgezice sau antipiretice de acid acetilsalicilic: risc crescut de ulcere gastrointestinale și hemoragie. • Heparine cu greutate moleculară mică (și moleculele aferente) și heparine nefracționate în doze preventive la pacienții sub 65 de ani: influențând hemostaza la diferite niveluri, administrarea concomitentă crește riscul de hemoragie. Prin urmare, la pacienții cu vârsta sub 65 de ani, administrarea concomitentă de heparine (sau molecule înrudite) în doze preventive și de acid acetilsalicilic în orice doză, trebuie luată în considerare combinată cu monitorizarea clinică și de laborator, după cum este necesar. • Trombolitice: risc crescut de hemoragie. • Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (citalopram, escitalopram, fluoxetină, fluvoxamină, paroxetină, sertralină): risc crescut de sângerare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE SECUNDARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFrecvențe: necunoscute (nu pot fi estimate din datele disponibile) \u003cb\u003eTulburări ale sistemului sanguin și limfatic\u003c\/b\u003e Sângerări și tendință la hemoragie (epistaxis, sângerare a gingiilor, purpură etc.) cu creșterea timpului de sângerare. Riscul de sângerare poate persista timp de 4-8 zile după întreruperea administrării acidului acetilsalicilic. Poate provoca un risc crescut de sângerare în timpul intervenției chirurgicale. Pot apărea și hemoragii intracraniene și gastrointestinale. \u003cb\u003eTulburări ale sistemului imunitar\u003c\/b\u003e Reacții de hipersensibilitate, reacții anafilactice, astm bronșic, angioedem \u003cb\u003eTulburări ale sistemului nervos\u003c\/b\u003e Dureri de cap, amețeli, senzație de pierdere a auzului, tinitus, indicând de obicei o supradoză. Hemoragie intracraniană \u003cb\u003eTulburări gastrointestinale\u003c\/b\u003e Dureri abdominale Sângerări gastrointestinale oculte sau vizibile (hematemeză, melenă etc.) care duc la anemie feriprivă. Riscul de sângerare este legat de doză. Ulcere gastrice și perforații Boala diafragmei intestinale (în special în tratamentul de lungă durată) \u003cb\u003eTulburări renale și urinare\u003c\/b\u003e Au fost raportate insuficiență renală și leziune renală acută \u003cb\u003eTulburări hepatobiliare\u003c\/b\u003e Creșteri ale enzimelor hepatice sunt de obicei reversibile la întreruperea tratamentului, leziuni hepatice, în principal de natură hepatocelulară \u003cb\u003ePatologii ale pielii și țesutului subcutanat\u003c\/b\u003e Urticarie, erupții cutanate \u003cb\u003eTulburări generale \u003c\/b\u003e Sindromul Reye (vezi pct. 4.4) \u003cb\u003eRaportarea efectelor secundare \u003c\/b\u003e Este important să raportați reacțiile adverse ale medicamentului după autorizare. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului risc-beneficiu al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul site-ului: https:\/\/www.aifa.gov.it\/content\/segnalazioni-reazioni-avverse\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSupradozaj\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSupradozajul poate fi dăunător la subiecții vârstnici și în special la copiii mici (supradozaj terapeutic sau, mai frecvent, intoxicație accidentală) la care poate fi fatal. \u003cb\u003eSimptome\u003c\/b\u003e Intoxicație moderată: Simptomele precum țiuit în urechi, senzație de pierdere a auzului, dureri de cap și amețeli sunt indicative de supradozaj și pot fi controlate prin reducerea dozei. Intoxicație severă: Simptomele includ: Febră, hiperventilație, cetoză, alcaloză respiratorie, acidoză metabolică, comă, colaps cardiovascular, insuficiență respiratorie, hipoglicemie severă. La copii, supradozajul poate fi fatal începând de la o singură doză de 100 mg\/kg. \u003cb\u003eManagementul urgențelor\u003c\/b\u003e • Transfer imediat la o unitate spitalicească specializată • Lavaj gastrointestinal și administrare de cărbune activat • Controlul echilibrului acido-bazic • Alcalinizarea urinei cu monitorizarea pH-ului urinar • Hemodializă în caz de intoxicație severă • Tratament simptomatic\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSARCINA SI ALAPTATUL\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eSarcina\u003c\/u\u003e Inhibarea sintezei prostaglandinelor poate avea efecte adverse asupra cursului sarcinii și\/sau dezvoltării embrio-fetale. Datele din studiile epidemiologice sugerează un risc crescut de avort spontan, malformații cardiace și gastroschisis după utilizarea inhibitorilor sintezei prostaglandinelor la începutul sarcinii. Riscul absolut de malformații cardiovasculare a crescut de la nu mai puțin de 1% la aproximativ 1,5%. Riscul pare să crească odată cu doza și durata tratamentului. La animale, s-a demonstrat că administrarea unui inhibitor al sintezei de prostaglandine determină o creștere a pierderii pre și post-implantare și a mortalității embrio-fetale. În plus, a fost raportată o incidență crescută a diferitelor malformații, inclusiv malformații cardiovasculare, la animalele cărora li s-a administrat un inhibitor al sintezei prostaglandinelor în timpul perioadei organogenetice de gestație. Cu excepția cazului în care este absolut esențial, acidul acetilsalicilic nu trebuie administrat în primele 24 de săptămâni de amenoree. Dacă acidul acetilsalicilic este administrat femeilor care doresc să rămână gravide sau care sunt însărcinate în primele 24 de săptămâni de amenoree, doza trebuie să fie cât mai mică și durata tratamentului cât mai scurtă. Dincolo de săptămâna 24 de amenoree, toți inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot expune fătul la: • toxicitate cardiopulmonară (cu închiderea prematură a canalului arterial și hipertensiune pulmonară); • disfunctie renala, care poate evolua spre insuficienta renala cu oligohidramnioza; În faza finală a sarcinii, mama și nou-născutul pot prezenta: • Prelungirea timpului de sângerare, datorită inhibării agregării plachetare care poate apărea chiar și la doze foarte mici de acid acetilsalicilic; • inhibarea contractiilor uterine care determina intarzierea sau prelungirea travaliului. Prin urmare, acidul acetilsalicilic este contraindicat după luna a 5-a de sarcină (după 24 de săptămâni de amenoree) (vezi pct. 4.3). \u003cu\u003eAlăptarea\u003c\/u\u003e Acidul acetilsalicilic trece în laptele matern: prin urmare, utilizarea acidului acetilsalicilic nu este recomandată în timpul alăptării (vezi pct. 4.4) Fertilitatea Există unele dovezi că medicamentele care inhibă sinteza ciclooxigenazei\/prostaglandinei pot determina afectarea fertilităţii feminine din cauza efectului asupra ovulaţiei. Acest efect este reversibil la întreruperea tratamentului.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAcidul acetilsalicilic nu are nicio influență asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje.\u003c\/p\u003e","brand":"Bayer","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":40207823208563,"sku":"041962034","price":9.21,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/files\/bayer-aspirina-dolore-infiammazione-20-compresse-500-mg-farmacia-dottor-tili-1254211176.jpg?v=1786732599"},{"product_id":"tachipirina-sciroppo-bambini-paracetamolo-120-mg-5-ml","title":"Tachipirina Sirop Copii Paracetamol 120 mg\/5 ml","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINDICAȚII\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eCa antipiretic: tratamentul simptomatic al bolilor febrile precum gripa, boli exantematoase, boli acute ale tractului respirator etc. Ca analgezic: dureri de cap, nevralgii, mialgii si alte manifestari dureroase de nivel mediu de diverse origini.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINGREDIENTE ACTIVE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003ci\u003e \u003cu\u003eTACHIPIRINA 120mg\/5 ml sirop\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Conțin 5 ml de sirop \u003cu\u003eingredient activ: paracetamol 120 mg\u003c\/u\u003e excipienți cu efecte cunoscute: zaharoză, parahidroxibenzoat de metil, sodiu. \u003ci\u003e \u003cu\u003eTACHIPIRINA 100 mg\/ ml picături orale, soluție\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e 1 ml solutie contine \u003cu\u003eingredient activ: paracetamol 100 mg\u003c\/u\u003e excipienți cu efecte cunoscute: sorbitol, propilenglicol Pentru lista completă a excipienților, vezi alin. 6.1.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEXCIPIENȚI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e• \u003cu\u003esirop\u003c\/u\u003e: zaharoză, citrat de sodiu, zaharină de sodiu, parahidroxibenzoat de metil, sorbat de potasiu, Macrogol 6000, acid citric monohidrat, aromă de căpșuni, aromă de mandarină, apă purificată. • \u003cu\u003ePicături orale\u003c\/u\u003e: propilenglicol, Macrogol 6000, sorbitol, zaharină sodică, aromă de vanilie citrice, galat de propil, caramel (E150a), edetat de sodiu, apă purificată.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e• Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la punctul 6.1. • Pacienți care suferă de anemie hemolitică severă (această contraindicație nu se referă la formulările orale de 500 mg). • Insuficiență hepatocelulară severă (această contraindicație nu se referă la formulările orale de 500 mg).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eDOZAJE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eLa copiii cu vârsta de până la 10 ani este esențial să se respecte doza definită pe baza greutății corporale și nu pe baza vârstei, care este aproximativă și este indicată doar în scop informativ. Dacă vârsta copilului nu corespunde greutății prezentate în tabel, referiți-vă întotdeauna la greutatea corporală atunci când alegeți doza. La copiii cu greutatea de până la 7,2 kg se recomandă utilizarea formulării în picături, între 7,2 și 11 kg este posibil să se utilizeze picăturile sau siropul deoarece doza pe intervalul de greutate este identică, între 12 și 32 kg se recomandă utilizarea siropului. Schema de dozare a picăturilor de tachipirină este următoarea.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePICĂRI DE TACHIPIRINA.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eGreutate: de la 3,2 kg - Varsta (aproximativa): 0-30 zile. Doză unică: 8 picături. Doza zilnică: de până la 4 ori (la fiecare 6 ore).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eGreutate: de la 4,3 kg - Varsta (aproximativa): 1 luna. Doză unică: 10 picături. Doza zilnică: de până la 4 ori (la fiecare 6 ore).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eGreutate: de la 5,3 kg - Varsta (aproximativa): 2 luni. Doză unică: 13 picături. Doza zilnică: de până la 4 ori (la fiecare 6 ore).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eGreutate: de la 6,1 kg - Varsta (aproximativa): 3 luni. Doză unică: 22 picături. Doza zilnică: de până la 4 ori (la fiecare 6 ore).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eGreutate: de la 6,7 ​​kg - Varsta (aproximativa): 4 luni. Doză unică: 25 picături. Doza zilnică: de până la 4 ori (la fiecare 6 ore).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eGreutate: de la 7,2 kg - Varsta (aproximativa): 5-6 luni. Doză unică: 27 picături. Doza zilnică: de până la 4 ori (la fiecare 6 ore).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eGreutate: de la 8 kg - Varsta (aproximativa): 7-10 luni. Doză unică: 30 picături. Doza zilnică: de până la 4 ori (la fiecare 6 ore).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eGreutate: de la 9 kg - Varsta (aproximativa): 11-14 luni. Doză unică: 33 picături. Doza zilnică: de până la 4 ori (la fiecare 6 ore).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eGreutate: de la 10 kg - Varsta (aproximativa): 15-19 luni. Doză unică: 36 picături. Doza zilnică: de până la 4 ori (la fiecare 6 ore).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eGreutate: de la 11 kg - Varsta (aproximativa): 20-23 luni. Doză unică: 39 picături. Doza zilnică: de până la 4 ori (la fiecare 6 ore).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSchema de dozare a siropului de tachipirină este următoarea.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSIROP DE TACHIPIRINA.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eGreutate: de la 7,2 kg - Varsta (aproximativa): 5-6 luni. Doză unică: 4,5 ml. Doza zilnică: de până la 4 ori (la fiecare 6 ore).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eGreutate: de la 8 kg - Varsta (aproximativa): 7-10 luni. Doză unică: 5 ml. Doza zilnică: de până la 4 ori (la fiecare 6 ore).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eGreutate: de la 9 kg - Varsta (aproximativa): 11-14 luni. Doză unică: 5,5 ml. Doza zilnică: de până la 4 ori (la fiecare 6 ore).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eGreutate: de la 10 kg - Varsta (aproximativa): 15-19 luni. Doză unică: 6 ml. Doza zilnică: de până la 4 ori (la fiecare 6 ore).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eGreutate: de la 11 kg - Varsta (aproximativa): 20-23 luni. Doză unică: 6,5 ml. Doza zilnică: de până la 4 ori (la fiecare 6 ore).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eGreutate: de la 12 kg - Varsta (aproximativa): 2 ani. Doză unică: 7,5 ml. Doza zilnică: de până la 4 ori (la fiecare 6 ore).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eGreutate: de la 14 kg - Varsta (aproximativa): 3 ani. Doză unică: 8,5 ml. Doza zilnică: de până la 4 ori (la fiecare 6 ore).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eGreutate: de la 16 kg - Varsta (aproximativa): 4 ani. Doză unică: 10 ml. Doza zilnică: de până la 4 ori (la fiecare 6 ore).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eGreutate: de la 18 kg - Varsta (aproximativa): 5 ani. Doză unică: 11 ml. Doza zilnică: de până la 4 ori (la fiecare 6 ore).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eGreutate: de la 20 kg - Varsta (aproximativa): 6 ani. Doză unică: 12,5 ml. Doza zilnică: de până la 4 ori (la fiecare 6 ore).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eGreutate: de la 22 kg - Varsta (aproximativa): 7 ani. Doză unică: 13,5 ml. Doza zilnică: de până la 4 ori (la fiecare 6 ore).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eGreutate: de la 25 kg - Varsta (aproximativa): 8 ani. Doză unică: 15,5 ml. Doza zilnică: de până la 4 ori (la fiecare 6 ore).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eGreutate: de la 28 kg - Varsta (aproximativa): 9 ani. Doză unică: 17,5 ml. Doza zilnică: de până la 4 ori (la fiecare 6 ore).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eGreutate: de la 31 kg până la 32 kg - Vârsta (aproximativă): 10 ani. Doza unică: 19 ml. Doza zilnică: de până la 4 ori (la fiecare 6 ore).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eÎn caz de icter la copiii sub trei luni, se recomandă reducerea dozei unice. La copiii cu vârsta peste 10 ani, relația dintre greutate și vârstă nu mai devine omogenă din cauza dezvoltării pubertale care, la aceeași vârstă, are un impact diferit asupra greutății corporale în funcție de sexul și caracteristicile individuale ale copilului. Prin urmare, peste 10 ani, doza de sirop este indicată în ceea ce privește greutatea și intervalele de vârstă, după cum se raportează mai jos. Copii cu greutatea cuprinsă între 33 și 40 kg (peste 10 ani și sub 12 ani): 20 ml sirop o dată (corespunzător la 480 mg), care se repetă dacă este necesar după 6 ore, fără a depăși 4 administrări pe zi. Adolescenți cu greutatea mai mare de 40 kg (cu vârsta de 12 ani sau mai mult) și adulți: 20 ml sirop o dată (corespunzând la 480 mg), care se repetă dacă este necesar după 4 ore, fără a depăși 6 administrări pe zi. Medicul trebuie să evalueze necesitatea tratamentelor mai mult de 3 zile consecutive. \u003cu\u003eMod de administrare\u003c\/u\u003e Pachetul include o seringă de măsurare cu semne de nivel indicate corespunzătoare la 1 ml, 2 ml, 3 ml, 4 ml, 4,5 ml și 5 ml și o cană de măsurare cu semne de nivel indicate corespunzătoare la 5,5 ml, 6 ml, 6,5 ml, 7,5 ml, 8,5 ml, 10 ml, 12 ml, 12.5 ml. 15,5 ml, 17,5 ml, 19 ml \u003cu\u003esirop\u003c\/u\u003e Siropul conține 24 mg paracetamol per ml de produs. Pentru a deschide sticla, împingeți capacul în jos și, în același timp, întoarceți-vă spre stânga. Pentru a utiliza seringa, introduceți vârful seringii complet în orificiul din capacul inferior: Pentru doze mai mari de 5 ml, extrageți cantitatea necesară cu seringa și turnați conținutul în pahar. Repetați procesul până când se ajunge la marcajul corespunzător dozei indicate și administrați copilului, invitându-l să bea. Pentru doze la copii peste 10 ani și la adulți, egale cu 20 ml, utilizați paharul umplându-l de 2 ori până la marcajul de 10 ml. Produsul trebuie utilizat imediat după scoaterea din flacon. Orice produs rezidual din seringă sau din sticlă trebuie eliminat. După utilizare, închideți flaconul înșurubând bine capacul și spălați seringa și paharul cu apă fierbinte. Lăsați-le să se usuce, ținându-le la îndemâna și vederea copiilor. \u003cu\u003ePicături\u003c\/u\u003e Fiecare picătură conține paracetamol 4 mg. Întoarceți sticla cu susul în jos și turnați numărul de picături corespunzător dozei de utilizat în 25-50 ml de apă și lăsați copilul să bea. \u003ci\u003e \u003cu\u003eInsuficiență renală\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e În caz de insuficiență renală severă (clearance-ul creatininei mai mic de 10 ml\/min), intervalul dintre administrări trebuie să fie de cel puțin 8 ore.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONSERVARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAcest medicament nu necesită condiții speciale de păstrare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eÎn cazuri rare de reacții alergice, administrarea trebuie suspendată și instituit un tratament adecvat. Utilizați cu prudență în cazuri de alcoolism cronic, consum excesiv de alcool (3 sau mai multe băuturi alcoolice pe zi), anorexie, bulimie sau cașexie, malnutriție cronică (rezerve hepatice scăzute de glutation), deshidratare, hipovolemie. Paracetamolul trebuie administrat cu prudență la pacienții cu insuficiență hepatocelulară ușoară până la moderată (inclusiv sindromul Gilbert), insuficiență hepatică severă (Child-Pugh\u003e9), hepatită acută, în tratamentul concomitent cu medicamente care alterează funcția hepatică, deficit de glucoză-6-fosfat dehidrogenază, anemie hemolitică. Dozele mari sau prelungite de produs pot provoca chiar modificări grave ale rinichilor și sângelui, prin urmare administrarea la subiecții cu insuficiență renală trebuie efectuată numai dacă este efectiv necesar și sub supraveghere medicală directă. În cazul utilizării prelungite, se recomandă monitorizarea funcției hepatice și renale și a hemogramei. În timpul tratamentului cu paracetamol, înainte de a lua orice alt medicament, verificați dacă acesta nu conține același ingredient activ, deoarece dacă paracetamolul este luat în doze mari, pot apărea reacții adverse grave. Invitați pacientul să contacteze medicul înainte de a combina orice alt medicament (vezi pct. 4.5). \u003cb\u003e \u003cu\u003eInformații importante despre unii excipienți\u003c\/u\u003e \u003c\/b\u003e \u003cu\u003eTachipirina picături, soluție conține\u003c\/u\u003e: - sorbitol: pacienții care suferă de probleme ereditare rare de intoleranță la fructoză nu trebuie să ia acest medicament. - propilenglicol: poate provoca simptome similare cu cele provocate de alcool. - Containerul de \u003cu\u003ePicături de tachipirină, soluție\u003c\/u\u003e Este fabricat din cauciuc latex. Poate provoca reacții alergice grave. \u003cu\u003eSiropul de tachipirină conține\u003c\/u\u003e: - zaharoză: pacienții care suferă de probleme ereditare rare de intoleranță la fructoză, malabsorbție la glucoză-galactoză sau insuficiență a zaharozei-izomaltazei nu trebuie să ia acest medicament. Pentru doza de 15 ml acest medicament conține 5,25 g zaharoză, pentru doza de 16,5 ml conține 5,78 g zaharoză, pentru doza de 18,5 ml conține 6,48 g zaharoză și pentru doza de 20 ml conține 7 g zaharoză. De luat în considerare la persoanele care suferă de diabet zaharat. - parahidroxibenzoat de metil: poate provoca reacții alergice (chiar întârziate). - sodiu: acest medicament conține 1,2 mmol (sau 27,6 mg) sodiu la 20 ml echivalent cu 1,38% din doza zilnică maximă recomandată de OMS de 2 g sodiu pentru un adult. De luat în considerare de persoanele care urmează o dietă săracă în sodiu.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINTERACȚIUNI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAbsorbția orală a paracetamolului depinde de viteza de golire gastrică. Prin urmare, administrarea concomitentă de medicamente care încetinesc (de exemplu, anticolinergice, opioide) sau cresc (de exemplu, procinetice) rata de golire gastrică poate duce la scăderea sau, respectiv, creșterea biodisponibilității produsului. Administrarea concomitentă de colestiramină reduce absorbția paracetamolului. Aportul simultan de paracetamol și cloramfenicol poate induce o creștere a timpului de înjumătățire al cloramfenicolului, cu riscul creșterii toxicității acestuia. Utilizarea concomitentă de paracetamol (4 g pe zi timp de cel puțin 4 zile) cu anticoagulante orale poate induce ușoare variații ale valorilor INR. În aceste cazuri, trebuie efectuată o monitorizare mai frecventă a valorilor INR în timpul utilizării concomitente și după întreruperea acesteia. Utilizați cu precauție extremă și sub control strict în timpul tratamentului cronic cu medicamente care pot determina inducerea monooxigenazelor hepatice sau în cazul expunerii la substanțe care pot avea acest efect (de exemplu rifampicina, cimetidina, antiepileptice precum glutetimida, fenobarbitalul, carbamazepina). Același lucru este valabil și în cazurile de alcoolism și la pacienții tratați cu zidovudină. Administrarea paracetamolului poate interfera cu determinarea acidului uric (prin metoda acidului fosfotungstic) si cu cea a glicemiei (prin metoda glucozo-oxidaza-peroxidaza).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE SECUNDARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eMai jos sunt prezentate efectele secundare ale paracetamolului organizate conform clasificării sistemice și organice MedDRA. Nu există date suficiente pentru a stabili frecvența efectelor individuale enumerate.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sângelui și ale sistemului limfatic: trombocitopenie, leucopenie, anemie, agranulocitoză.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului imunitar: reacții de hipersensibilitate (urticarie, edem laringian, angioedem, șoc anafilactic).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului nervos: amețeli.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastro-intestinale: reacție gastro-intestinală.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări hepatobiliare: funcție hepatică anormală, hepatită.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale pielii și țesutului subcutanat: eritem multiform, sindrom Stevens Johnson, necroliză epidermică, erupție cutanată.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări renale și urinare: insuficiență renală acută, nefrită interstițială, hematurie, anurie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAu fost raportate cazuri foarte rare de reacții cutanate grave. Raportarea reacțiilor adverse suspectate Raportarea reacțiilor adverse suspectate care apar după autorizarea medicamentului este importantă, deoarece permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu\/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare la https:\/\/www.aifa.gov.it\/content\/segnalazioni-reazioni-avverse.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSupradozaj\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eExista riscul de intoxicatie, in special la pacientii cu afectiuni hepatice, in cazurile de alcoolism cronic, la pacientii care sufera de malnutritie cronica si la pacientii care primesc inductori enzimatici. În aceste cazuri, supradozajul poate fi fatal.\u003c\/u\u003e \u003cu\u003eSimptome\u003c\/u\u003e În cazul ingerării accidentale a dozelor foarte mari de paracetamol, intoxicația acută se manifestă prin anorexie, greață și vărsături urmate de o deteriorare profundă a stărilor generale; aceste simptome apar de obicei în primele 24 de ore. În caz de supradozaj, paracetamolul poate provoca citoliză hepatică care poate evolua către necroză masivă și ireversibilă, ducând la insuficiență hepatocelulară, acidoză metabolică și encefalopatie, care poate duce la comă și deces. Concomitent, se observă o creștere a nivelului transaminazelor hepatice, dehidrogenazei lactice și bilirubinei și o reducere a nivelurilor de protrombină, care poate apărea în 12-48 de ore după ingestie. \u003cu\u003eTratament\u003c\/u\u003e Măsurile ce urmează a fi adoptate constau în golirea precoce a stomacului și spitalizarea pentru tratamentul adecvat, prin administrarea, cât mai precoce, a N-acetilcisteinei ca antidot: doza este de 150 mg\/kg i.v. în soluție de glucoză în 15 minute, apoi 50 mg\/kg în următoarele 4 ore și 100 mg\/kg în următoarele 16 ore, pentru un total de 300 mg\/kg în 20 de ore.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSARCINA SI ALAPTATUL\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSarcina: O cantitate mare de date despre femeile gravide nu indică nici malformații, nici toxicitate fetală\/neonatală. Studiile epidemiologice privind neurodezvoltarea la copiii expuși la paracetamol in utero arată rezultate neconcludente. Dacă este necesar din punct de vedere clinic, paracetamolul poate fi utilizat în timpul sarcinii, totuși trebuie utilizat la cea mai mică doză eficientă pentru cel mai scurt timp posibil și cu cea mai mică frecvență posibilă. Alăptarea: este recomandat să luați\/administrați acest medicament numai în cazuri de nevoie reală și sub supravegherea directă a medicului.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTachipirina nu modifică capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.\u003c\/p\u003e","brand":"Angelini","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":40207823241331,"sku":"012745016","price":7.25,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/products\/angelini-spa-tachipirina-sciroppo-bambini-paracetamolo-120-mg-5-ml-farmacia-dottor-tili-1213792758.png?v=1767125710"},{"product_id":"aspirina-c-20-compresse-effervescenti-400-240-mg","title":"Aspirina C 20 Comprimate efervescente 400+240 mg","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINDICAȚII\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTerapia simptomatică a stărilor febrile și a sindroamelor de gripă și răceală. Tratamentul simptomatic al durerilor de cap și de dinți, nevralgiilor, durerilor menstruale, durerilor reumatice și musculare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINGREDIENTE ACTIVE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eASPIRIN 400 mg comprimate efervescente cu vitamina C Un comprimat conține: \u003cu\u003eingrediente active\u003c\/u\u003e: acid acetilsalicilic 400 mg acid ascorbic (Vitamina C) 240 mg Pentru lista completă a excipienților, vezi pct. 6.1\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEXCIPIENȚI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eexcipienți\u003c\/u\u003e: citrat monosodic bicarbonat de sodiu carbonat de sodiu acid citric\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cb\u003ecomprimate de ASPIRIN \u003c\/b\u003eefervescent cu vitamina C este contraindicat în caz de: - hipersensibilitate la ingredientele active (acid acetilsalicilic și acid ascorbic), la alte analgezice (calmante) \/ antipiretice (antipiretice) \/ antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) sau la oricare dintre excipienți; - ulcer gastroduodenal; - diateză hemoragică; - insuficienta renala, cardiaca sau hepatica severa; - deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenază (G6PD\/favism); - tratament concomitent cu metotrexat (în doze de 15 mg\/săptămână sau mai mult) sau cu warfarină (vezi pct. 4.5); - antecedente de astm indus de administrarea de salicilați sau substanțe cu activitate similară, în special antiinflamatoare nesteroidiene; - ultimul trimestru de sarcină și alăptare (vezi pct. 4.6); - copii și tineri sub 16 ani. - Nefrolitiază sau antecedente de nefrolitiază - Hiperoxalurie - Hemocromatoză\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eDOZAJE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAdulți 1-2 comprimate în doză unică, repetând, dacă este necesar, doza la intervale de 4-8 ore de până la 3-4 ori pe zi. Aspirina C trebuie întotdeauna dizolvată înainte de utilizare (1 comprimat într-o jumătate de pahar cu apă). Utilizarea produsului este rezervată numai pacienților adulți. Utilizați întotdeauna doza minimă eficientă și creșteți-o numai dacă nu este suficientă pentru a ameliora simptomele (durere și febră). Subiecții cei mai expuși riscului de reacții adverse grave, care pot utiliza medicamentul numai dacă este prescris de medicul lor, trebuie să urmeze instrucțiunile cu strictețe (vezi pct. 4.4). Utilizați medicamentul pentru cea mai scurtă perioadă posibilă. Nu luați produsul mai mult de 3-5 zile fără sfatul medicului. Consultați-vă medicul dacă simptomele persistă. Luați medicamentul de preferință după mesele principale sau, în orice caz, pe stomacul plin. \u003cb\u003ePopulații speciale\u003c\/b\u003e \u003ci\u003e \u003cu\u003e Populatie pediatrica\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Comprimatele efervescente de aspirină cu vitamina C nu sunt indicate pentru utilizare la copii și adolescenți (vezi pct. 4.4). \u003ci\u003evârstnici\u003c\/i\u003e La pacienții vârstnici utilizați doza minimă eficientă. \u003ci\u003e \u003cu\u003ePacienți cu insuficiență hepatică \u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Acidul acetilsalicilic trebuie utilizat cu prudență la pacienții cu insuficiență hepatică (vezi pct. 4.4). \u003ci\u003e \u003cu\u003ePacienți cu insuficiență renală \u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Acidul acetilsalicilic trebuie utilizat cu prudență la pacienții cu insuficiență renală (vezi pct. 4.4).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONSERVARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eA se pastra la o temperatura sub 25°C.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003ci\u003eReacții de hipersensibilitate\u003c\/i\u003e Acidul acetilsalicilic și alte AINS pot provoca reacții de hipersensibilitate (inclusiv crize de astm, rinită, angioedem sau urticarie). Riscul este mai mare la subiecții care au prezentat deja o reacție de hipersensibilitate în trecut după utilizarea acestui tip de medicament (vezi pct. 4.3) și la subiecții care prezintă reacții alergice la alte substanțe (de exemplu, reacții cutanate, mâncărime, urticarie). La subiecții cu astm și\/sau rinită (cu sau fără polipoză nazală) și\/sau urticarie reacțiile pot fi mai frecvente și mai grave. În cazuri rare, reacțiile pot fi foarte grave și pot fi fatale. În următoarele cazuri, administrarea medicamentului necesită prescripție medicală după o evaluare atentă a raportului risc\/beneficiu: - \u003ci\u003eSubiecți cu risc crescut de reacții de hipersensibilitate (vezi mai sus)\u003c\/i\u003e - \u003ci\u003eSubiecți cu risc crescut de leziuni gastrointestinale\u003c\/i\u003e Acidul acetilsalicilic și alte AINS pot provoca reacții adverse grave la nivel gastrointestinal (sângerare, ulcer, perforație). Din acest motiv, aceste medicamente nu trebuie utilizate de subiecții care suferă de ulcere gastro-intestinale sau sângerări gastro-intestinale. Este prudent pentru cei care au suferit în trecut de ulcere gastro-intestinale sau sângerări gastro-intestinale să evite utilizarea acestuia. Riscul de leziuni gastrointestinale este un efect legat de doză, deoarece leziunile gastrointestinale sunt mai mari la subiecții care utilizează doze mai mari de acid acetilsalicilic. Chiar și subiecții cu obiceiul de a consuma cantități mari de alcool sunt mai expuși riscului de leziuni gastro-intestinale (în special sângerare) (vezi paragraful 4.5). - \u003ci\u003eSubiecți cu defecte de coagulare sau tratați cu anticoagulante\u003c\/i\u003e La subiecții care suferă de defecte de coagulare sau care sunt tratați cu anticoagulante, acidul acetilsalicilic și alte AINS pot determina o reducere gravă a capacității hemostatice, expunându-i la riscul de hemoragie. - \u003ci\u003eSubiecți cu insuficiență renală, cardiacă sau hepatică\u003c\/i\u003e Acidul acetilsalicilic și alte AINS pot determina o reducere critică a funcției renale și a retenției de apă; riscul este mai mare la subiectii tratati cu diuretice. Acest lucru poate fi deosebit de periculos pentru persoanele în vârstă și pentru cei cu insuficiență renală, cardiacă sau hepatică. - \u003ci\u003eSubiecții care suferă de astm\u003c\/i\u003e Acidul acetilsalicilic și alte AINS pot provoca o agravare a astmului. - \u003ci\u003eVârsta geriatrică (în special peste 75 de ani)\u003c\/i\u003e Riscul de reacții adverse grave este mai mare la subiecții geriatrici. Persoanele cu vârsta peste 70 de ani, mai ales în prezența terapiilor concomitente, ar trebui să utilizeze Aspirina numai după consultarea medicului. Aspirina nu trebuie utilizată la copii și adolescenți (vezi pct. 4.3). Produsele care conțin acid acetilsalicilic nu trebuie utilizate la copiii și adolescenții sub 16 ani cu infecții virale, indiferent de prezența sau absența febrei. În anumite boli virale, în special gripa A, gripa B și varicela, există riscul apariției sindromului Reye, o boală foarte rară, dar care pune viața în pericol, care necesită intervenție medicală imediată. Riscul poate fi crescut în cazul aportului simultan de acid acetilsalicilic, deși nu a fost demonstrată o relație cauzală. Vărsăturile persistente la pacienții cu aceste boli pot fi un semn al sindromului Reye. - \u003ci\u003eSubiecți cu hiperuricemie\/gută\u003c\/i\u003e Acidul acetilsalicilic poate interfera cu eliminarea acidului uric: dozele mari au efect uricozuric în timp ce dozele (foarte) mici pot reduce excreția acestuia. De asemenea, trebuie avut în vedere că acidul acetilsalicilic și alte AINS pot masca simptomele gutei, întârziind diagnosticul acesteia. Este posibil și un efect antagonist cu medicamentele uricozurice (vezi pct. 4.5).- \u003ci\u003eSubiecți cu predispoziție la nefrolitiază calciu-oxal (pietre la rinichi) sau cu nefrolitiază recurentă\u003c\/i\u003e \u003ci\u003eTablete efervescente de aspirină cu vitamina C\u003c\/i\u003e: Vitamina C (acid ascorbic) trebuie utilizată cu prudență de către subiecții cu predispoziție la nefrolitiază calciu-oxal (pietre la rinichi) sau cu nefrolitiază recurentă. - \u003ci\u003eCombinație de medicamente nerecomandată sau care necesită precauții speciale sau ajustarea dozelor\u003c\/i\u003e. Utilizarea acidului acetilsalicilic în asociere cu unele medicamente poate crește riscul de reacții adverse grave (vezi pct. 4.5). Nu utilizați acid acetilsalicilic împreună cu un alt AINS sau, în orice caz, nu utilizați mai mult de un AINS la un moment dat. Dacă trebuie să suferi o intervenție chirurgicală (chiar și una mică, de exemplu extracția unui dinte) și în zilele precedente ai folosit acid acetilsalicilic sau alt AINS, trebuie să anunți chirurgul din cauza posibilelor efecte asupra coagulării. Deoarece acidul acetilsalicilic poate provoca sângerări gastrointestinale, acest lucru trebuie luat în considerare dacă este necesar să se efectueze o căutare a sângelui ocult. Înainte de a administra orice medicament, trebuie luate toate măsurile de precauție necesare pentru a preveni reacțiile nedorite; deosebit de importantă este excluderea reacțiilor anterioare de hipersensibilitate la acest medicament sau la alte medicamente și excluderea altor contraindicații sau afecțiuni care vă pot expune la riscul reacțiilor adverse potențial grave enumerate mai sus. Dacă aveți dubii, consultați medicul sau farmacistul. Depozitarea imperfectă și prelungită a Aspirinei C poate provoca variații ale culorii tabletei care în sine nu afectează nici activitatea, nici tolerabilitatea ingredientului activ. In acest caz, este totusi indicat sa cereti farmaciei inlocuirea ambalajului. Produsul trebuie luat pe stomacul plin. \u003cb\u003e \u003ci\u003eInformații despre excipienți\u003c\/i\u003e \u003c\/b\u003e Acest medicament conține 467 mg sodiu per comprimat efervescent, echivalent cu 23% din doza zilnică maximă recomandată de OMS de 2 g de sodiu pentru un adult.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINTERACȚIUNI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003ci\u003eCombinații contraindicate (a se evita utilizarea concomitentă - vezi pct. 4.3):\u003c\/i\u003e - \u003cu\u003eMetotrexat (doze mai mari sau egale cu 15 mg\/saptamana)\u003c\/u\u003e: niveluri plasmatice crescute si toxicitatea metotrexatului; riscul de efecte toxice este mai mare dacă funcția renală este compromisă. - \u003cu\u003eWarfarină:\u003c\/u\u003e creșterea gravă a riscului de hemoragie datorită creșterii efectului anticoagulant. \u003ci\u003eAsocieri nerecomandate (utilizarea concomitentă a celor două medicamente necesită prescripție medicală după o evaluare atentă a raportului risc\/beneficiu - vezi pct. 4.4):\u003c\/i\u003e \u003cu\u003eAgenți antiplachetari:\u003c\/u\u003e risc crescut de hemoragie datorită sumei efectului antiagregant. \u003cu\u003eTrombolitice sau anticoagulante orale sau parenterale\u003c\/u\u003e: risc crescut de sângerare datorită intensificării efectului farmacologic. \u003cu\u003eAINS\u003c\/u\u003e (exclusă utilizarea topică): risc crescut de reacții adverse grave. \u003cu\u003eMetotrexat (doze mai mici de 15 mg\/saptamana)\u003c\/u\u003e: riscul crescut de efecte toxice (vezi mai sus) trebuie luat în considerare și pentru tratamentul cu metotrexat în doze mici. \u003cu\u003eInhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS):\u003c\/u\u003e risc crescut de sângerare gastrointestinală superioară datorită unui posibil efect sinergic. \u003ci\u003eAsociații care necesită precauții speciale sau ajustarea dozelor (utilizarea concomitentă a celor două medicamente necesită prescripție medicală după o evaluare atentă a raportului risc\/beneficiu - vezi pct. 4.4):\u003c\/i\u003e \u003cu\u003eInhibitori ECA:\u003c\/u\u003e reducerea efectului hipotensiv; risc crescut de afectare a funcției renale. \u003cu\u003eAcid valproic:\u003c\/u\u003e efect crescut al acidului valproic (risc de toxicitate). \u003cu\u003eAntiacide:\u003c\/u\u003e antiacidele luate în același timp cu alte medicamente pot reduce absorbția acestora; excreția acidului acetilsalicilic crește în urina alcalinizată. \u003cu\u003eAntidiabetice (de exemplu, insulină și hipoglicemiante orale)\u003c\/u\u003e: efect hipoglicemiant crescut; utilizarea acidului acetilsalicilic la subiecții tratați cu antidiabetice trebuie să țină cont de riscul inducerii hipoglicemiei. \u003cu\u003eDigoxină:\u003c\/u\u003e concentrația plasmatică crescută a digoxinei datorită scăderii eliminării renale. \u003cu\u003eDiuretice\u003c\/u\u003e: risc crescut de nefrotoxicitate a acidului acetilsalicilic și a altor AINS; reducerea efectului diureticelor. \u003cu\u003eAcetazolamidă\u003c\/u\u003e: eliminarea redusă a acetazolamidei (risc de toxicitate). \u003cu\u003eFenitoina: \u003c\/u\u003eefect crescut al fenitoinei. \u003cu\u003eCorticosteroizi \u003c\/u\u003e(excluzând cele de uz topic și cele utilizate pentru tratamentul insuficienței corticosuprarenale): a) risc crescut de leziuni gastrointestinale; b) datorită eliminării crescute a salicilaţilor indusă de corticosteroizi are loc o scădere a nivelurilor plasmatice de salicilaţi. Pe de altă parte, după întreruperea tratamentului cu corticosteroizi, poate apărea supradozaj de salicilați. \u003cu\u003eMetoclopramidă\u003c\/u\u003e: cresterea efectului acidului acetilsalicilic datorita cresterii vitezei de absorbtie. \u003cu\u003eUricozuric (de exemplu probenecid, benzbromarona)\u003c\/u\u003e: scaderea efectului uricozuric. \u003cu\u003eZafirlukast\u003c\/u\u003e: concentrație plasmatică crescută de zafirlukast. Deferoxamină Aspirina comprimate efervescente cu vitamina C: utilizarea concomitentă a acidului ascorbic poate determina creșterea toxicității tisulare a fierului în special la nivel cardiac și poate provoca insuficiență cardiacă. Tabletele efervescente de aspirină cu vitamina C conțin sisteme tampon care pot reduce efectele hormonului tiroidian Levotiroxina. \u003ci\u003eAlcool (vezi pct. 4.4)\u003c\/i\u003e Suma efectelor alcoolului și acidului acetilsalicilic provoacă leziuni crescute ale mucoasei gastrointestinale și prelungirea timpului de sângerare. Cu toate acestea, este recomandabil să nu se administreze alte medicamente pe cale orală în decurs de 1 sau 2 ore de la utilizarea produsului. \u003cb\u003e \u003cu\u003eInterferență cu testele clinice de laborator \u003c\/u\u003e \u003c\/b\u003e Vitamina C Deoarece vitamina C este un agent reducător (adică un donor de electroni), poate provoca interferențe chimice în testele de laborator care implică reacții de oxidare-reducere, cum ar fi analizele de glucoză, creatinine, carbamazepină, acid uric în urină, ser și sânge ocult fecal. Vitamina C poate interfera cu testele care măsoară urina și glucoza din sânge, ducând la o citire falsă a rezultatelor, chiar dacă nu are niciun efect asupra nivelului de glucoză din sânge.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE SECUNDARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eReacțiile adverse observate cel mai frecvent afectează sistemul gastrointestinal și pot apărea la aproximativ 4% dintre subiecții care iau acid acetilsalicilic ca analgezic-antipiretic. Acest procent crește semnificativ la subiecții cu risc de tulburări gastro-intestinale. Aceste tulburări pot fi parțial atenuate prin administrarea medicamentului pe stomacul plin. Majoritatea reacțiilor adverse depind atât de doză, cât și de durata tratamentului. Reacțiile adverse observate la acidul acetilsalicilic sunt, în general, comune altor AINS. \u003cb\u003ePatologii ale sistemului sanguin și limfatic\u003c\/b\u003e Timp de sângerare prelungit, anemie datorată sângerării gastrointestinale, scăderea trombocitelor (trombocitopenie) în cazuri extrem de rare. În urma hemoragiei, poate apărea anemie hemoragică\/feriprivă (datorită, de exemplu, microhemoragiilor oculte) cu modificările asociate ale parametrilor de laborator și semnele și simptomele clinice aferente, cum ar fi astenia, paloare și hipoperfuzie. \u003cb\u003eTulburări ale sistemului nervos\u003c\/b\u003e Dureri de cap, amețeli. Rareori: sindrom Reye (*) Rareori până la foarte rar: hemoragie cerebrală, în special la pacienții cu hipertensiune arterială necontrolată și\/sau sub tratament anticoagulant, care, în cazuri izolate, poate fi potențial letală. \u003cb\u003eTulburări ale urechii și ale labirintului\u003c\/b\u003e Tinitus (bâzâit\/foșnet\/țiuit\/țiuit în urechi). \u003cb\u003eTulburări respiratorii, toracice și mediastinale\u003c\/b\u003e Boală respiratorie exacerbată de acid acetilsalicilic, sindrom de astm, rinită (rinoree abundentă), congestie nazală (asociată cu reacții de hipersensibilitate). Epistaxis. \u003cb\u003e \u003ci\u003eBoli cardiace\u003c\/i\u003e \u003c\/b\u003e Detresă cardiorespiratorie (asociată cu reacții de hipersensibilitate) \u003cb\u003e \u003ci\u003ePatologii oculare\u003c\/i\u003e \u003c\/b\u003e Conjunctivită (asociată cu reacții de hipersensibilitate) \u003cb\u003eTulburări gastrointestinale\u003c\/b\u003e Sângerări gastro-intestinale (oculte), tulburări gastrice, arsuri la stomac, dureri gastro-intestinale, gingivoragie. Vărsături, diaree, greață, dureri abdominale crampe (asociate cu reacții de hipersensibilitate). Rareori: inflamație gastro-intestinală, eroziune gastro-intestinală, ulcerație gastro-intestinală, hematemeză (vărsături de sânge sau material „asemănător cafelei”), melenă (emisia de scaune negre, esofagită). Foarte rar: ulcer gastrointestinal hemoragic și\/sau perforație gastrointestinală cu semnele și simptomele clinice aferente și modificări ale parametrilor de laborator. Frecvență necunoscută (în special în tratamentul de lungă durată): - Afecțiuni ale diafragmelor intestinale. \u003cb\u003e \u003ci\u003eTulburări hepatobiliare\u003c\/i\u003e \u003c\/b\u003e Rareori: hepatotoxicitate (în general leziuni hepatocelulare ușoare și asimptomatice) manifestată prin creșterea transaminazelor. \u003cb\u003e \u003ci\u003ePatologii ale pielii și țesuturilor subcutanate\u003c\/i\u003e \u003c\/b\u003e Erupție cutanată, edem, urticarie, prurit, eritem, angioedem (asociat cu reacții de hipersensibilitate). \u003cb\u003e \u003ci\u003eTulburări renale și urinare\u003c\/i\u003e \u003c\/b\u003e Alterarea funcției renale (în prezența condițiilor de alterare a hemodinamicii renale) și leziuni renale acute, hemoragii urogenitale. \u003cb\u003e \u003ci\u003ePatologii sistemice și afecțiuni legate de locul de administrare\u003c\/i\u003e \u003c\/b\u003e Hemoragii procedurale, hematoame. \u003cb\u003e \u003ci\u003eTulburări ale sistemului imunitar\u003c\/i\u003e \u003c\/b\u003e Rar: șoc anafilactic cu modificări aferente parametrilor de laborator și manifestărilor clinice. (*) Sindromul Reye (SdR) SdR se manifestă inițial prin vărsături (persistente sau recurente) și cu alte semne de suferință encefalică de diferite grade: de la apatie, somnolență sau modificări de personalitate (iritabilitate sau agresivitate) până la dezorientare, confuzie sau delir până la convulsii sau pierderea conștienței. Trebuie avută în vedere variabilitatea tabloului clinic: vărsăturile pot fi și ele absente sau înlocuite cu diaree. Dacă aceste simptome apar în zilele imediat următoare unui episod gripal (sau asemănător gripei sau varicelă sau altă infecție virală) în timpul căruia i s-a administrat acid acetilsalicilic sau alte medicamente care conțin salicilați, trebuie acordată imediat atenția medicului asupra posibilității apariției unui SdR. \u003cu\u003e Raportarea reacțiilor adverse suspectate\u003c\/u\u003e Raportarea reacțiilor adverse suspectate care apar după autorizarea medicamentului este importantă, deoarece permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu\/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare al Agenției Italiene a Medicamentului. Site: https:\/\/www.aifa.gov.it\/content\/segnalazioni-reazioni-avverse.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSupradozaj\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eAcid acetilsalicilic\u003c\/u\u003e Toxicitatea din salicilați (o doză ce depășește 100 mg\/kg\/zi timp de 2 zile consecutiv poate induce toxicitate) poate fi consecința aportului cronic de doze excesive, sau a supradozajului acut, potențial periculos pentru viață și care include și ingestia accidentală la copii. Intoxicație cronică cu salicilat\u003cb\u003e cronică\u003c\/b\u003e din salicilați pot fi insidioase deoarece semnele și simptomele sunt nespecifice. Intoxicația cronică ușoară cu salicilat, sau salicilismul, apare în general numai după utilizarea repetată a dozelor mari. Simptomele includ amețeli, vertij, tinitus, surditate, transpirație, greață și vărsături, dureri de cap și confuzie. Aceste simptome pot fi controlate prin reducerea dozei. Tinitusul poate apărea la concentrații plasmatice cuprinse între 150 și 300 micrograme\/ml, în timp ce reacții adverse mai grave apar la concentrații de peste 300 micrograme\/ml. Intoxicația acută cu salicilat Caracteristica principală a intoxicației\u003cb\u003e acută\u003c\/b\u003e este o alterare grava a echilibrului acido-bazic, care poate varia in functie de varsta si de severitatea intoxicatiei; cea mai frecventă prezentare la copii este acidoza metabolică. Nu este posibil să se estimeze severitatea otrăvirii numai din concentrațiile plasmatice; absorbtia acidului acetilsalicilic poate fi intarziata din cauza golirii gastrice reduse, formarii de concretii in stomac, sau ca urmare a ingerarii preparatelor gastrorezistente. Managementul intoxicației cu acid acetilsalicilic este determinat de amploarea, stadiul și simptomele clinice ale acestuia din urmă și trebuie implementat conform tehnicilor convenționale de management al otrăvirii. Principalele măsuri care trebuie luate constau în accelerarea excreției medicamentului și restabilirea metabolismului electrolitic și acido-bazic. Datorită efectelor fiziopatologice complexe legate de intoxicația cu salicilat, semnele și simptomele\/rezultatele investigațiilor biochimice și instrumentale pot include:\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSemne și simptome: INTOXICAȚIE Ușoară SĂNĂ MODERATĂ - Măsuri terapeutice: Lavaj gastric, administrare repetată de cărbune activat, diureză alcalină forțată.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSemne si simptome: Tahipnee, hiperventilatie, alcaloza respiratorie - Rezultatele investigatiilor biochimice si instrumentale: Alcaliemie, alcalurie. Măsuri terapeutice: Managementul fluidelor și electroliților.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSemne și simptome: transpirație.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSemne și simptome: greață, vărsături, cefalee, amețeli.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSemne si simptome: INTOXICATIE MODERATĂ SĂ SEVERĂ - Măsuri terapeutice: Lavaj gastric, administrare repetată de cărbune activat, diureză alcalină forțată, hemodializă în cazuri severe.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSemne si simptome: Alcaloza respiratorie cu acidoza metabolica compensatoare, - Rezultate investigatii biochimice si instrumentale: Acidemie, acidurie. Măsuri terapeutice: Managementul fluidelor și electroliților.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSemne și simptome: Hiperpirexie - Măsuri terapeutice: Managementul fluidelor și electroliților.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSemne și simptome: Respiratorie: variind de la hiperventilație și edem pulmonar necardiogen până la stop respirator și asfixie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSemne și simptome: Cardiovasculare: variabile de la aritmii și hipotensiune până la stop cardiac - Rezultatele investigațiilor biochimice și instrumentale: De ex. alterarea tensiunii arteriale, alterarea ECG.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSemne si simptome: Pierderi de lichide si electroliti: deshidratare, de la oligurie la insuficienta renala - Rezultatele investigatiilor biochimice si instrumentale: De ex. hipokaliemie, hipernatremie, hiponatremie, insuficiență renală. Măsuri terapeutice: Managementul fluidelor și electroliților.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSemne si simptome: Alterari ale metabolismului glucozei, cetoza - Rezultate investigatii biochimice si instrumentale: Hiperglicemie, hipoglicemie (mai ales la copii) Niveluri crescute de cetone.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSemne și simptome: Tinitus, surditate\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSemne și simptome: Gastrointestinal: sângerare gastrointestinală, ulcer gastric.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSemne și simptome: Hematologice: coagulopatie, anemie feriprivă - Rezultatele investigațiilor biochimice și instrumentale: De ex. PT prelungit, hipoprotrombinemie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSemne și simptome: Neurologice: encefalopatie toxică și depresie a SNC cu manifestări variind de la letargie și confuzie până la comă și convulsii. Edem cerebral.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSemne și simptome: Ficat: afectare hepatică - Rezultatele investigațiilor biochimice și instrumentale: Niveluri crescute de enzime hepatice.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eLa doze mari pot apărea şi următoarele: Alterări ale gustului. Erupții cutanate (acneiforme, eritematoase, scarlatiniforme, eczematoide, descuamative, buloase, purpurice), mâncărimi. Altele: conjunctivită, anorexie, acuitate vizuală redusă, somnolență. Rareori: anemie aplastică, agranulocitoză, coagulare intravasculară diseminată, pancitopenie, leucopenie, trombocitopenie, eozinopenie, purpură, eozinofilie asociată cu hepatotoxicitate indusă de medicamente, nefrotoxicitate (nefrită tubulointerstițială alergică), hematurie în urină (prezență). Reacțiile alergice acute în urma aportului de acid acetilsalicilic pot fi tratate, dacă este necesar, cu administrarea de adrenalină, corticosteroizi și un antihistaminic. În caz de supradozaj, contactați imediat un centru de control al otrăvirii sau cel mai apropiat spital. Acidul acetilsalicilic este dializabil. \u003cu\u003eAcid ascorbic\u003c\/u\u003e Aspirina 400 mg comprimate efervescente cu vitamina C conține acid ascorbic: cazuri unice de supradozaj acut și cronic de \u003cb\u003eacid ascorbic\u003c\/b\u003e. Supradozajul de acid ascorbic poate provoca hemoliză oxidativă la pacienții cu deficit de glucoză-6-fosfat dehidrogenază, coagulare intravasculară diseminată și niveluri serice și urinare semnificativ crescute de oxalat. S-a demonstrat că nivelurile crescute de oxalați au ca rezultat formarea de depozite de oxalat de calciu la pacienții dializați. Dozele mari de vitamina C pot provoca depozite de oxalat de calciu, cristalurie de oxalat de calciu la pacienții cu predispoziție la formarea de cristale, nefropatie tubulointerstițială și insuficiență renală acută rezultată din cristalele de oxalat de calciu.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSARCINA SI ALAPTATUL\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eFertilitatea\u003c\/u\u003e Utilizarea acidului acetilsalicilic, precum și a oricărui medicament care inhibă sinteza prostaglandinelor și ciclooxigenazei ar putea interfera cu fertilitatea; Subiecții de sex feminin și în special femeile care au probleme de fertilitate sau care sunt supuse investigațiilor de fertilitate trebuie să fie informate despre acest lucru. \u003cu\u003eSarcina\u003c\/u\u003e Inhibarea sintezei de prostaglandine poate afecta negativ sarcina și\/sau dezvoltarea embrionului\/fetal. Rezultatele studiilor epidemiologice sugerează un risc crescut de avort spontan și malformații cardiace și gastroschisis după utilizarea unui inhibitor al sintezei prostaglandinelor în stadiile incipiente ale sarcinii. Riscul absolut de malformații cardiace a crescut de la mai puțin de 1% la aproximativ 1,5%. S-a estimat că riscul crește odată cu doza și durata terapiei. La animale, s-a demonstrat că administrarea de inhibitori ai sintezei prostaglandinelor provoacă o creștere a pierderii pre și post-implantare și a mortalității embrio-fetale. Mai mult, a fost raportată o incidență crescută a diferitelor malformații, inclusiv malformații cardiovasculare, la animalele cărora li s-au administrat inhibitori ai sintezei prostaglandinelor în timpul perioadei organogenetice. În timpul primului și al doilea trimestru de sarcină, acidul acetilsalicilic nu trebuie administrat decât dacă este absolut necesar. Dacă o femeie care încearcă să rămână gravidă utilizează medicamente care conțin acid acetilsalicilic sau în timpul primului și al doilea trimestru de sarcină, tratamentul trebuie să fie cât mai scurt posibil și doza cât mai mică posibil. În al treilea trimestru de sarcină, toți inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot expune: fătul la: - toxicitate cardiopulmonară (cu închiderea prematură a canalului arterios și hipertensiune pulmonară); - disfunctie renala, care poate evolua spre insuficienta renala cu oligo-hidramnios; mama si copilul nenascut, la sfarsitul sarcinii, la: - posibila prelungire a timpului de sangerare, efect antiagregant care poate apare chiar si la doze foarte mici; - inhibarea contractiilor uterine rezultand travaliu intarziat sau prelungit. În consecință, acidul acetilsalicilic este contraindicat în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină. \u003cu\u003e Alăptarea\u003c\/u\u003e ASPIRIN 400 mg comprimate efervescente cu vitamina C este contraindicată în timpul alăptării (vezi pct. 4.3).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eDatorită posibilei apariții a durerilor de cap sau amețelilor, acest medicament poate afecta capacitatea de a conduce vehicule și de a folosi utilaje.\u003c\/p\u003e","brand":"Bayer","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":40207823962227,"sku":"004763330","price":10.59,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/files\/bayer-aspirina-c-20-compresse-effervescenti-400-240-mg-farmacia-dottor-tili-1254211172.jpg?v=1786732478"},{"product_id":"tachipirina-bambini-10-supposte-250-mg","title":"Tachipirina Copii 10 supozitoare 250 mg","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINDICAȚII\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eCa antipiretic: tratamentul simptomatic al bolilor febrile precum gripa, boli exantematoase, boli acute ale tractului respirator etc. Ca analgezic: dureri de cap, nevralgii, mialgii si alte manifestari dureroase de nivel mediu de diverse origini.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINGREDIENTE ACTIVE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003ci\u003eTACHIPIRINA 500 mg comprimate.\u003c\/i\u003e Fiecare tabletă conține: \u003cu\u003eingredient activ: paracetamol 500 mg.\u003c\/u\u003e \u003ci\u003eTACHIPIRINA 500 mg granule efervescente.\u003c\/i\u003e Fiecare plic contine: \u003cu\u003eingredient activ: paracetamol 500 mg.\u003c\/u\u003e \u003cu\u003eexcipienți cu efecte cunoscute: aspartam, maltitol, 12,3 mmol sodiu per plic\u003c\/u\u003e \u003ci\u003eTACHIPIRINA 125 mg granule efervescente. \u003c\/i\u003e Fiecare plic contine: \u003cu\u003eingredient activ: paracetamol 125 mg.\u003c\/u\u003e \u003cu\u003eexcipienți cu efecte cunoscute: aspartam, maltitol, 3,07 mmol sodiu per plic\u003c\/u\u003e \u003ci\u003e \u003cu\u003eTACHIPIRINA Sugari 62,5 mg supozitoare.\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Fiecare supozitor conține. \u003cu\u003eingredient activ: paracetamol 62,5 mg\u003c\/u\u003e \u003ci\u003e \u003cu\u003eTACHIPIRINA Early Childhood 125 mg supozitoare.\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Fiecare supozitor conține: \u003cu\u003eingredient activ: paracetamol 125 mg.\u003c\/u\u003e \u003ci\u003e \u003cu\u003eTACHIPIRINA Copii 250 mg supozitoare.\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Fiecare supozitor conține: \u003cu\u003eingredient activ: paracetamol 250 mg.\u003c\/u\u003e \u003ci\u003e \u003cu\u003eTACHIPIRINA Copii 500 mg supozitoare.\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Fiecare supozitor conține: \u003cu\u003eingredient activ: paracetamol 500 mg.\u003c\/u\u003e \u003ci\u003e \u003cu\u003eTACHIPIRINA Adulți 1000 mg supozitoare.\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Fiecare supozitor conține: \u003cu\u003eingredient activ: paracetamol 1000 mg.\u003c\/u\u003e Pentru lista completă a excipienților, vezi alin. 6.1.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEXCIPIENȚI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e• \u003cu\u003eTablete:\u003c\/u\u003e celuloză microcristalină, povidonă, amidon pregelatinizat, acid stearic, croscarmeloză sodică. • \u003cu\u003eGranule efervescente\u003c\/u\u003e: maltitol, manitol, bicarbonat de sodiu, acid citric anhidru, aromă de citrice, aspartam, docusat de sodiu. • \u003cu\u003eSupozitoare\u003c\/u\u003e: gliceride semisintetice solide.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e• Hipersensibilitate la paracetamol sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la punctul 6.1. • Pacienți care suferă de anemie hemolitică severă (această contraindicație nu se referă la formulările orale de 500 mg). • Insuficiență hepatocelulară severă (această contraindicație nu se referă la formulările orale de 500 mg).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eDOZAJE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePentru copii este esențial să se respecte dozajul definit în funcție de greutatea lor corporală și, prin urmare, să se aleagă formula potrivită. Vârstele aproximative bazate pe greutatea corporală sunt indicate pentru informare. La adulți, doza orală maximă este de 3000 mg și pe cale rectală de 4000 mg de paracetamol pe zi (vezi pct. 4.9). Medicul trebuie să evalueze necesitatea tratamentelor mai mult de 3 zile consecutive. Schema de dozare a Tachipirinei în raport cu greutatea corporală și calea de administrare este după cum urmează: \u003cb\u003ecomprimate de 500 mg.\u003c\/b\u003e • \u003cu\u003eCopii cu greutatea între 21 și 25 kg\u003c\/u\u003e (aproximativ între 6,5 și mai puțin de 8 ani): ½ comprimat o dată, care se repetă dacă este necesar după 4 ore, fără a depăși 6 administrări pe zi (3 comprimate). • \u003cu\u003eCopii cu greutatea între 26 și 40 kg\u003c\/u\u003e (aproximativ între 8 și 11 ani): câte 1 comprimat, care se repetă dacă este necesar după 6 ore, fără a depăși 4 doze pe zi. • \u003cu\u003eCopii cu greutatea între 41 și 50 kg\u003c\/u\u003e (aproximativ între 12 și 15 ani): câte 1 comprimat, care se repetă dacă este necesar după 4 ore, fără a depăși 6 doze pe zi. • \u003cu\u003eCopii cu o greutate mai mare de 50 kg\u003c\/u\u003e (aproximativ peste 15 ani): câte 1 comprimat, care se repetă dacă este necesar după 4 ore, fără a depăși 6 administrări pe zi. • \u003cu\u003eAdulti\u003c\/u\u003e: 1 comprimat o data, a se repeta daca este necesar dupa 4 ore, fara a depasi 6 doze pe zi. În caz de durere severă sau febră mare, 2 comprimate de 500 mg care se repetă dacă este necesar după nu mai puțin de 4 ore. \u003cb\u003e500 mg granule efervescente în plicuri.\u003c\/b\u003e Se dizolvă granulele efervescente într-un pahar cu apă. • \u003cu\u003eCopii cu greutatea între 26 și 40 kg\u003c\/u\u003e (aproximativ intre 8 si 11 ani): cate 1 plic odata, care se repeta daca este necesar dupa 6 ore, fara a depasi 4 doze pe zi. • \u003cu\u003eCopii cu greutatea între 41 și 50 kg\u003c\/u\u003e (aproximativ intre 12 si 15 ani): cate 1 plic odata, care se repeta daca este necesar dupa 4 ore, fara a depasi 6 doze pe zi. • \u003cu\u003eCopii cu o greutate mai mare de 50 kg\u003c\/u\u003e (aproximativ peste 15 ani): câte 1 plic, care se repetă dacă este necesar după 4 ore, fără a depăși 6 administrări pe zi. • \u003cu\u003eAdulti\u003c\/u\u003e: 1 plic odata, a se repeta daca este necesar dupa 4 ore, fara a depasi 6 administrari pe zi. În caz de durere severă sau febră mare, 2 plicuri de 500 mg se repetă dacă este necesar după nu mai puțin de 4 ore. \u003cb\u003e125 mg granule efervescente în plicuri.\u003c\/b\u003e Se dizolvă granulele efervescente într-un pahar cu apă. • \u003cu\u003eCopii cu greutatea cuprinsă între 7 și 10 kg\u003c\/u\u003e (aproximativ intre 6 si 19 luni): cate 1 plic odata, care se repeta daca este necesar dupa 6 ore, fara a depasi 4 doze pe zi. • \u003cu\u003eCopii cu greutatea cuprinsă între 11 și 12 kg\u003c\/u\u003e (aproximativ intre 20 si 29 de luni): cate 1 plic odata, care se repeta daca este necesar dupa 4 ore, fara a depasi 6 administrari pe zi. • \u003cu\u003eCopii cu greutatea între 13 și 20 kg\u003c\/u\u003e (aproximativ intre 30 luni si mai putin de 6,5 ani): cate 2 plicuri odata (corespunzator la 250 mg paracetamol), care se repeta daca este necesar dupa 6 ore, fara a depasi 4 administrari pe zi. • \u003cu\u003eCopii cu greutatea între 21 și 25 kg\u003c\/u\u003e (aproximativ intre 6,5 si mai putin de 8 ani): cate 2 plicuri odata (corespunzator la 250 mg paracetamol), care se repeta daca este necesar dupa 4 ore, fara a depasi 6 administrari pe zi. \u003cb\u003e62,5 mg supozitoare pentru nou-născuți.\u003c\/b\u003e • \u003cu\u003eCopii cu greutatea cuprinsă între 3,2 și 5 kg \u003c\/u\u003e(aproximativ între naștere și 2 luni): câte 1 supozitor, care se repetă dacă este necesar după 6 ore, fără a depăși 4 administrări pe zi. \u003cb\u003eSupozitoare pentru copilărie timpurie 125 mg. \u003c\/b\u003e • \u003cu\u003eCopii cu greutatea între 6 și 7 kg \u003c\/u\u003e(aproximativ între 3 și 5 luni): câte 1 supozitor, care se repetă dacă este necesar după 6 ore, fără a depăși 4 administrări pe zi. • \u003cu\u003eCopii cu greutatea cuprinsă între 7 și 10 kg\u003c\/u\u003e (aproximativ între 6 și 19 luni): câte 1 supozitor, care se repetă dacă este necesar după 4 - 6 ore, fără a depăși 5 administrări pe zi. • \u003cu\u003eCopii cu greutatea cuprinsă între 11 și 12 kg\u003c\/u\u003e (aproximativ între 20 și 29 de luni): câte 1 supozitor, care se repetă dacă este necesar după 4 ore, fără a depăși 6 administrări pe zi. \u003cb\u003eSupozitoare Copii 250 mg.\u003c\/b\u003e • \u003cu\u003eCopii cu greutatea cuprinsă între 11 și 12 kg\u003c\/u\u003e (aproximativ între 20 și 29 de luni): câte 1 supozitor, care se repetă dacă este necesar după 8 ore, fără a depăși 3 doze pe zi. • \u003cu\u003eCopii cu greutatea între 13 și 20 kg\u003c\/u\u003e (aproximativ între 30 de luni și mai puțin de 6,5 ani): câte 1 supozitor, care se repetă dacă este necesar după 6 ore, fără a depăși 4 administrări pe zi. \u003cb\u003eSupozitoare Copii 500 mg.\u003c\/b\u003e • \u003cu\u003eCopii cu greutatea între 21 și 25 kg\u003c\/u\u003e (aproximativ între 6,5 și mai puțin de 8 ani): câte 1 supozitor, care se repetă dacă este necesar după 8 ore, fără a depăși 3 doze pe zi. • \u003cu\u003eCopii cu greutatea între 26 și 40 kg\u003c\/u\u003e (aproximativ între 8 și 11 ani): câte 1 supozitor, care se repetă dacă este necesar după 6 ore, fără a depăși 4 administrări pe zi. \u003cb\u003eSupozitoare Adulti de 1000 mg.\u003c\/b\u003e • \u003cu\u003eCopii cu greutatea între 41 și 50 kg\u003c\/u\u003e (aproximativ între 12 și 15 ani): câte 1 supozitor, care se repetă dacă este necesar după 8 ore, fără a depăși 3 doze pe zi. • \u003cu\u003eCopii cu o greutate mai mare de 50 kg\u003c\/u\u003e (aproximativ peste 15 ani): câte 1 supozitor, care se repetă dacă este necesar după 6 ore, fără a depăși 4 administrări pe zi. • \u003cu\u003eAdulti\u003c\/u\u003e: 1 supozitor la un moment dat, a se repeta daca este necesar dupa 6 ore, fara a depasi 4 doze pe zi. \u003ci\u003e \u003cu\u003eInsuficiență renală.\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e În caz de insuficiență renală severă (clearance-ul creatininei mai mic de 10 ml\/min), intervalul dintre administrări trebuie să fie de cel puțin 8 ore.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONSERVARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eTablete efervescente și granule\u003c\/u\u003e: nu există precauții speciale pentru depozitare. \u003cu\u003eSupozitoare:\u003c\/u\u003e A se pastra la o temperatura care nu depaseste 25°C.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eÎn cazuri rare de reacții alergice, administrarea trebuie suspendată și instituit un tratament adecvat. Utilizați cu prudență în cazuri de alcoolism cronic, consum excesiv de alcool (3 sau mai multe băuturi alcoolice pe zi), anorexie, bulimie sau cașexie, malnutriție cronică (rezerve hepatice scăzute de glutation), deshidratare, hipovolemie. Paracetamolul trebuie administrat cu prudență la pacienții cu insuficiență hepatocelulară ușoară până la moderată (inclusiv sindromul Gilbert), insuficiență hepatică severă (Child-Pugh\u003e9), hepatită acută, în tratamentul concomitent cu medicamente care alterează funcția hepatică, deficit de glucoză-6-fosfat dehidrogenază, anemie hemolitică. Dozele mari sau prelungite de produs pot provoca chiar modificări grave ale rinichilor și sângelui, prin urmare administrarea la subiecții cu insuficiență renală trebuie efectuată numai dacă este efectiv necesar și sub supraveghere medicală directă. În cazul utilizării prelungite, se recomandă monitorizarea funcției hepatice și renale și a hemogramei. În timpul tratamentului cu paracetamol, înainte de a lua orice alt medicament, verificați dacă acesta nu conține același ingredient activ, deoarece dacă paracetamolul este luat în doze mari, pot apărea reacții adverse grave. Invitați pacientul să contacteze medicul înainte de a combina orice alt medicament. Vezi și alin. 4.5. \u003cb\u003e \u003cu\u003eInformații importante despre unii excipienți.\u003c\/u\u003e \u003c\/b\u003e \u003cu\u003eTachipirina 125 mg granule efervescente contine\u003c\/u\u003e \u003cu\u003e:\u003c\/u\u003e - \u003cb\u003easpartam\u003c\/b\u003e, este o sursă de fenilalanină. Poate fi nociv in caz de fenilcetonurie (deficienta enzimei fenilalanina hidroxilaza) din cauza riscului legat de acumularea aminoacidului fenilalanina. - \u003cb\u003emaltitol\u003c\/b\u003e: utilizați cu precauție la pacienții care suferă de probleme ereditare rare de intoleranță la fructoză. 70,6 mg de \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e per plic echivalent cu 3,53% din doza zilnică maximă recomandată de OMS care corespunde la 2 g de sodiu pentru un adult: de luat în considerare la persoanele cu funcție renală redusă sau care urmează o dietă săracă în sodiu. \u003cu\u003eTachipirina 500 mg granule efervescente contine:\u003c\/u\u003e - \u003cb\u003easpartam\u003c\/b\u003e, este o sursă de fenilalanină. Poate fi nociv in caz de fenilcetonurie (deficienta enzimei fenilalanina hidroxilaza) din cauza riscului legat de acumularea aminoacidului fenilalanina. - \u003cb\u003emaltitol\u003c\/b\u003e: utilizați cu precauție la pacienții care suferă de probleme ereditare rare de intoleranță la fructoză. - 283 mg de \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e per plic echivalent cu 14,1% din doza zilnică maximă recomandată de OMS, care corespunde la 2 g de sodiu pentru un adult. Doza maximă pentru acest produs este echivalentă cu 84,6% din aportul maxim zilnic de sodiu recomandat de OMS: de luat în considerare la persoanele cu funcție renală redusă sau care urmează o dietă săracă în sodiu.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINTERACȚIUNI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAbsorbția orală a paracetamolului depinde de viteza de golire gastrică. Prin urmare, administrarea concomitentă de medicamente care încetinesc (de exemplu, anticolinergice, opioide) sau cresc (de exemplu, procinetice) rata de golire gastrică poate duce la scăderea sau, respectiv, creșterea biodisponibilității produsului. Administrarea concomitentă de colestiramină reduce absorbția paracetamolului. Aportul simultan de paracetamol și cloramfenicol poate induce o creștere a timpului de înjumătățire al cloramfenicolului, cu riscul creșterii toxicității acestuia. Utilizarea concomitentă de paracetamol (4 g pe zi timp de cel puțin 4 zile) cu anticoagulante orale poate induce ușoare variații ale valorilor INR. În aceste cazuri, trebuie efectuată o monitorizare mai frecventă a valorilor INR în timpul utilizării concomitente și după întreruperea acesteia. Utilizați cu precauție extremă și sub control strict în timpul tratamentului cronic cu medicamente care pot determina inducerea monooxigenazelor hepatice sau în cazul expunerii la substanțe care pot avea acest efect (de exemplu rifampicina, cimetidina, antiepileptice precum glutetimida, fenobarbitalul, carbamazepina). Același lucru este valabil și în cazurile de alcoolism și la pacienții tratați cu zidovudină. Administrarea paracetamolului poate interfera cu determinarea acidului uric (prin metoda acidului fosfotungstic) si cu cea a glicemiei (prin metoda glucozo-oxidaza-peroxidaza).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE SECUNDARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eMai jos sunt prezentate efectele secundare ale paracetamolului organizate conform clasificării sistemice și organice MedDRA. Nu există date suficiente pentru a stabili frecvența efectelor individuale enumerate.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sângelui și ale sistemului limfatic: trombocitopenie, leucopenie, anemie, agranulocitoză.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului imunitar: reacții de hipersensibilitate (urticarie, edem laringian, angioedem, șoc anafilactic).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului nervos: amețeli.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastro-intestinale: reacție gastro-intestinală.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări hepatobiliare: funcție hepatică anormală, hepatită.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale pielii și țesutului subcutanat: eritem multiform, sindrom Stevens Johnson, necroliză epidermică, erupție cutanată.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări renale și urinare: insuficiență renală acută, nefrită interstițială, hematurie, anurie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAu fost raportate cazuri foarte rare de reacții cutanate grave. Raportarea reacțiilor adverse suspectate. Raportarea reacțiilor adverse suspectate care apar după autorizarea medicamentului este importantă, deoarece permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu\/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare la https:\/\/www.aifa.gov.it\/content\/segnalazioni-reazioni-avverse.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSupradozaj\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eExista riscul de intoxicatie, in special la pacientii cu afectiuni hepatice, in cazurile de alcoolism cronic, la pacientii care sufera de malnutritie cronica si la pacientii care primesc inductori enzimatici. În aceste cazuri, supradozajul poate fi fatal.\u003c\/u\u003e \u003cu\u003eSimptome\u003c\/u\u003e În cazul ingerării accidentale a dozelor foarte mari de paracetamol, intoxicația acută se manifestă prin anorexie, greață și vărsături urmate de o deteriorare profundă a stărilor generale; aceste simptome apar de obicei în primele 24 de ore. În caz de supradozaj, paracetamolul poate provoca citoliză hepatică care poate evolua către necroză masivă și ireversibilă, ducând la insuficiență hepatocelulară, acidoză metabolică și encefalopatie, care poate duce la comă și deces. Concomitent, se observă o creștere a nivelului transaminazelor hepatice, dehidrogenazei lactice și bilirubinei și o reducere a nivelurilor de protrombină, care poate apărea în 12-48 de ore după ingestie. \u003cu\u003eTratament\u003c\/u\u003e Măsurile ce urmează a fi adoptate constau în golirea precoce a stomacului și spitalizarea pentru tratamentul adecvat, prin administrarea, cât mai precoce, a N-acetilcisteinei ca antidot: doza este de 150 mg\/kg i.v. în soluție de glucoză în 15 minute, apoi 50 mg\/kg în următoarele 4 ore și 100 mg\/kg în următoarele 16 ore, pentru un total de 300 mg\/kg în 20 de ore.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSARCINA SI ALAPTATUL\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSarcina: O cantitate mare de date despre femeile gravide nu indică nici malformații, nici toxicitate fetală\/neonatală. Studiile epidemiologice privind neurodezvoltarea la copiii expuși la paracetamol in utero arată rezultate neconcludente. Dacă este necesar din punct de vedere clinic, paracetamolul poate fi utilizat în timpul sarcinii, totuși trebuie utilizat la cea mai mică doză eficientă pentru cel mai scurt timp posibil și cu cea mai mică frecvență posibilă. Alăptarea: Se recomandă administrarea produsului numai în cazuri de nevoie reală și sub supravegherea directă a medicului.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTachipirina nu modifică capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.\u003c\/p\u003e","brand":"Angelini","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":40207823994995,"sku":"012745042","price":6.5,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/files\/angelini-tachipirina-bambini-10-supposte-250-mg-farmacia-dottor-tili-1258975883.jpg?v=1789562619"},{"product_id":"tachifludec-limone-polvere-10-bustine","title":"Tachifludec Lămâie Pudră 10 Plicuri","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINDICAȚII\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTratamentul pe termen scurt al simptomelor de răceală și gripă, inclusiv durere ușoară\/moderată și febră, atunci când sunt asociate cu congestie nazală.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINGREDIENTE ACTIVE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFiecare plic contine: \u003cu\u003eingrediente active:\u003c\/u\u003e paracetamol 600 mg, acid ascorbic 40 mg și clorhidrat de fenilefrină 10 mg (egal cu fenilefrină 8,2 mg). \u003cu\u003eExcipienți cu efecte cunoscute:\u003c\/u\u003e \u003cu\u003eTACHIFLUDEC aroma de lamaie contine:\u003c\/u\u003e 1.817 g de \u003cb\u003ezaharoza\u003c\/b\u003e, 112,86 mg de \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e, 6,65 mg de \u003cb\u003eglucoza\u003c\/b\u003e. \u003cu\u003eTACHIFLUDEC aroma de lamaie si miere contine:\u003c\/u\u003e 1.892 g de \u003cb\u003ezaharoza\u003c\/b\u003e, 135,79 mg de \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e. Pentru lista completă a excipienților, vezi pct. 6.1.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEXCIPIENȚI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e- TACHIFLUDEC pulbere pentru soluție orală aromă de lămâie: \u003cb\u003ezaharoza\u003c\/b\u003e, acid citric anhidru, \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e citrat, amidon de porumb, \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e ciclamat, zaharină \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e, dioxid de siliciu coloidal anhidru, aromă de lămâie, curcumină (E100), sirop \u003cb\u003eglucoza\u003c\/b\u003e uscate. - TACHIFLUDEC pulbere pentru soluție orală aromă de lămâie și miere: \u003cb\u003ezaharoza\u003c\/b\u003e, acid citric anhidru, \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e citrat, amidon de porumb, \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e ciclamat, zaharină \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e, aromă de lămâie, aromă de miere, caramel (E150), dioxid de siliciu coloidal anhidru.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e- Copii cu vârsta sub 12 ani. - Hipersensibilitate la substanțele active sau la oricare dintre excipienți (enumerate la punctul 6.1). - Pacienți care iau beta-blocante. - Pacienții care iau antidepresive triciclice și cei care iau sau au luat în ultimele 2 săptămâni inhibitori de monoaminooxidază. - Pacienți cu astm bronșic, feocromocitom, glaucom cu unghi îngust sau care iau simultan alte medicamente simpatice mimetice (cum ar fi decongestionante, supresoare poftei de mâncare și psihostimulante asemănătoare amfetaminei). - Pacienții care suferă de insuficiență hepatică sau renală, diabet, hipertiroidism, hipertensiune arterială și boli cardiovasculare. - Produsele pe baza de paracetamol sunt contraindicate la pacientii cu insuficienta manifesta glucozo-6-fosfat dehidrogenaza si la cei care sufera de anemie hemolitica severa. - Insuficiență hepatocelulară severă.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eDOZAJE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eDozare\u003c\/u\u003e \u003cu\u003eAdulți și copii peste 12 ani\u003c\/u\u003e: 1 plic la 4-6 ore si pana la maxim 3 plicuri in 24 de ore. Medicamentul nu trebuie utilizat mai mult de 3 zile consecutive fără consultarea medicului dumneavoastră. \u003ci\u003ePopulatie pediatrica\u003c\/i\u003e \u003cu\u003eCopii sub 12 ani:\u003c\/u\u003e TACHIFLUDEC aroma de lămâie, lămâie şi miere este contraindicată la copiii cu vârsta sub 12 ani (vezi pct. 4.3). \u003cu\u003eMod de administrare\u003c\/u\u003e Se dizolva continutul unui plic intr-o jumatate de pahar cu apa foarte fierbinte si, dupa gust, se dilueaza cu apa rece pentru a se raci si se indulci dupa dorinta.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONSERVARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eA se pastra la temperaturi sub 25°C. A se păstra în recipientul original pentru a proteja medicamentul de umiditate și lumină.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePacienții trebuie sfătuiți să nu ia alte medicamente care conțin paracetamol în timp ce iau TACHIFLUDEC, deoarece dozele mari de paracetamol pot provoca reacții adverse grave. Evitati consumul de alcool in timpul tratamentului cu TACHIFLUDEC. Pericolul supradozajului este de fapt mai mare la pacientii cu probleme hepatice. Invitați pacientul să contacteze medicul înainte de a combina warfarină sau orice alt medicament (vezi și pct. 4.5). Utilizarea produsului nu este recomandată dacă pacientul este tratat cu antiinflamatoare. Se recomandă prudență dacă acetaminofenul este administrat concomitent cu flucloxacilină, din cauza riscului crescut de acidoză metabolică cu decalaj anionic ridicat (HAGMA), în special la pacienții cu insuficiență renală severă, sepsis, malnutriție și alte surse de deficiență de glutation (de exemplu, alcoolism cronic), precum și la cei care utilizează doze zilnice maxime de acetaminofen. Se recomandă monitorizarea atentă, inclusiv măsurarea 5-oxoprolinei urinare. Consultați-vă medicul înainte de a utiliza produsul la pacienții cu prostată mărită sau cu boală vasculară ocluzivă (de exemplu, sindromul Raynaud). Nu depășiți doza recomandată și nu administrați mai mult de 3 zile consecutiv. TACHIFLUDEC aroma de lamaie contine: - \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e: Acest medicament conține 112,86 mg sodiu per plic echivalent cu 5,64% din doza zilnică maximă recomandată de OMS care corespunde la 2 g sodiu pentru un adult, care trebuie luat în considerare la pacienții cu funcție renală redusă sau care urmează o dietă săracă în sodiu. - \u003cb\u003ezaharoza:\u003c\/b\u003e Pacienții care suferă de probleme ereditare rare de intoleranță la fructoză, malabsorbție la glucoză-galactoză sau insuficiență a zaharazei izomaltazei nu trebuie să ia acest medicament. Pacienții cu diabet zaharat trebuie să ia în considerare conținutul de zaharoză din TACHIFLUDEC atunci când iau mai mult de 2 plicuri pe zi (zaharoză \u003e 5 g). - \u003cb\u003eglucoza:\u003c\/b\u003e Pacienții care suferă de probleme rare de malabsorbție a glucozei-galactozei nu trebuie să ia acest medicament. TACHIFLUDEC aroma de lamaie si miere contine: - \u003cb\u003esodiu:\u003c\/b\u003e 135,79 mg de sodiu per plic echivalent cu 6,79% din doza zilnică maximă recomandată de OMS care corespunde la 2 g de sodiu pentru un adult, de luat în considerare la pacienții cu funcție renală redusă sau care urmează o dietă săracă în sodiu. - \u003cb\u003ezaharoza:\u003c\/b\u003e Pacienții care suferă de probleme ereditare rare de intoleranță la fructoză, malabsorbție la glucoză-galactoză sau insuficiență a zaharazei izomaltazei nu trebuie să ia acest medicament. Conținutul de zaharoză din TACHIFLUDEC trebuie luat în considerare la persoanele care suferă de diabet zaharat dacă iau mai mult de 2 plicuri pe zi (zaharoză \u003e 5 g).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINTERACȚIUNI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003ci\u003e \u003cu\u003eParacetamol\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Efectul hepatotoxic al paracetamolului poate fi potențat de administrarea altor medicamente active asupra ficatului, cum ar fi zidovudina și izoniazida, care pot produce o inhibare a metabolismului paracetamolului. Administrarea probenecidului înainte de paracetamol scade clearance-ul paracetamolului și eliminarea urinară a sulfatului de paracetamol și a paracetamol-glucuronidului și crește timpul de înjumătățire al paracetamolului însuși. Utilizați cu precauție extremă și sub control strict în timpul tratamentului cronic cu medicamente care pot determina inducerea monooxigenazelor hepatice sau în cazul expunerii la substanțe care pot avea acest efect (de exemplu rifampicina, cimetidina, antiepileptice precum glutetimida, fenobarbitalul, carbamazepina). Paracetamolul crește timpul de înjumătățire al cloramfenicolului. Produsul luat în doze mari poate spori efectul anticoagulantelor cumarinice (warfarină). Metoclopramida și domperidona pot crește absorbția paracetamolului, în timp ce acesta este redus sau întârziat de colestiramină și, respectiv, anticolinergice. Trebuie avută prudență atunci când paracetamolul este utilizat concomitent cu flucloxacilină, deoarece utilizarea concomitentă a fost asociată cu acidoză metabolică cu decalaj anionic ridicat, în special la pacienții cu factori de risc (vezi pct. 4.4). \u003ci\u003e \u003cu\u003eFenilefrină\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Fenilefrina poate antagoniza efectul medicamentelor beta-blocante și antihipertensive (inclusiv debrisochină, guanetidină, rezerpină și metildopa) și poate potența acțiunea inhibitorilor de monoaminooxidază (vezi pct. 4.3). Utilizarea concomitentă a fenilefrinei cu antidepresive triciclice sau amine mimetice simpatice poate crește riscul de efecte cardiovasculare. Fenilefrina poate interacționa cu digoxina și glicozidele cardiace, crescând riscul de aritmie sau infarct, și cu alcaloizi (ergotamina și metilsergidă), crescând riscul de ergotism. \u003ci\u003e \u003cu\u003eAcid ascorbic\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Acidul ascorbic poate crește absorbția fierului și a estrogenului. Acidul ascorbic este metabolizat în oxalat și poate provoca hiperoxalurie și pietre la rinichi la pacienți prin cristalizarea oxalatului de calciu la pacienții care sunt predispuși la formarea de calculi de calciu. \u003ci\u003e \u003cu\u003eInterferență cu unele teste de laborator\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Administrarea paracetamolului poate interfera cu determinarea acidului uric (prin metoda acidului fosfotungstic) si cu cea a glicemiei (prin metoda glucozo-oxidaza-peroxidaza). Acidul ascorbic poate interfera în măsurarea parametrilor sanguini și urinari (de exemplu, urat, glucoză, bilirubină, hemoglobină).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE SECUNDARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eUrmătoarele sunt efectele secundare organizate conform clasificării MedDRA, sisteme și organe. Frecvența este definită după cum urmează: foarte frecvente (≥1\/10), frecvente (≥1\/100 până la \u003c1\/10), mai puțin frecvente (≥1\/1000 până la \u003c1\/100), rare (≥1\/10.000 până la \u003c1\/1000), foarte rare (\u003c1\/10.000), necunoscute (nu pot fi estimate din datele disponibile).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePatologii ale sistemului sanguin și limfatic.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eRare - Efect secundar: agranulocitoză¹, leucopenie¹, trombocitopenie¹\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eNecunoscut - Efect secundar: Anemie¹\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului imunitar.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eRare - Efect secundar: Reacții alergice1,2, reacții de hipersensibilitate1,2, anafilaxie1,2.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eNecunoscut - Efect secundar: Soc anafilactic1,2.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări de metabolism și nutriție.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFrecvente - Efect secundar: anorexie²\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări psihice.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFoarte rare - Efect secundar: insomnie², nervozitate², anxietate², neliniste², confuzie², iritabilitate²\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului nervos.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFoarte rare - Efect secundar: tremor², amețeli², dureri de cap²\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePatologii oculare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eNecunoscut - Efect secundar: midriaza², glaucom acut cu unghi închis²\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eBoli cardiace.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eRare - Efect secundar: tahicardie², palpitații²\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePatologii vasculare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eNecunoscut - Efect secundar: Hipertensiune²\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări respiratorii, toracice și mediastinale.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eRare - Efect secundar: Bronhospasm1,2.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eNecunoscut - Efect secundar: Edem laringelui¹\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFrecvente - Efect secundar: Greață², vărsături²\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eCu frecvență necunoscută - Efect secundar: diaree¹, patologie gastrointestinală¹\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări hepatobiliare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eRare - Efect secundar: Funcție hepatică anormală¹\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eCu frecvență necunoscută - Efect secundar: boală hepatică¹, hepatită¹\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePatologii ale pielii și țesutului subcutanat.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eRare - Efect secundar: erupție cutanată1,2, angioedem²\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eCu frecvență necunoscută - Efect secundar: necroliză epidermică toxică¹, sindrom Steven Johnson¹, eritem multiform sau polimorf¹\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAfecțiuni renale și urinare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFoarte rare - Efect secundar: nefrită tubulointerstițială (după utilizarea prelungită a paracetamolului în doze mari)¹\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eCu frecvență necunoscută - Efect secundar: insuficiență renală agravată¹, hematurie¹, anurie¹ retenție de urină²\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAu fost raportate cazuri foarte rare de reacții cutanate grave. ¹ Efecte secundare asociate cu paracetamol ² Efecte secundare asociate cu fenilefrina \u003cu\u003eRaportarea reacțiilor adverse suspectate\u003c\/u\u003e Raportarea reacțiilor adverse suspectate care apar după autorizarea medicamentului este importantă, deoarece permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu\/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze la site orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare \u003cb\u003ehttps:\/\/www.aifa.gov.it\/content\/segnalazioni-reazioni-avverse\u003c\/b\u003e.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSupradozaj\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003ci\u003eParacetamol\u003c\/i\u003e La dozele recomandate, sau chiar dacă ar trebui să luați întregul pachet, nu ar trebui să apară simptome de supradozaj cu paracetamol. Cu toate acestea, în cazul ingerării unor doze foarte mari de paracetamol (mai mare de 10 g), complicația cel mai frecvent întâlnită este afectarea ficatului, care apare de obicei la 12-48 de ore după ingestie. \u003cu\u003eFactori de risc\u003c\/u\u003e a. Tratament pe termen lung cu carbamazepină, fenobarbital, fenitoină, primidonă, rifampicină, sunătoare sau alte medicamente inductoare de enzime hepatice; b. consumul regulat de etanol în cantități mai mari decât cele recomandate; c. depleția glutationului (de exemplu, tulburări de alimentație, fibroză chistică, infecție cu HIV, înfometare, cașexie). \u003cu\u003eSimptome\u003c\/u\u003e Simptomele precoce ale supradozajului cu paracetamol în primele 24 de ore sunt paloare, greață, vărsături, anorexie și dureri abdominale. Pot apărea anomalii ale metabolismului glucozei și acidoză metabolică. În otrăvirea severă, insuficiența hepatică poate evolua spre encefalopatie, hemoragie, hipoglicemie, edem cerebral și moarte. Chiar și în absența unei leziuni hepatice severe, se poate dezvolta insuficiență renală acută cu necroză tubulară acută, puternic sugerată de durerea de flanc, hematurie și proteinurie, chiar și în absența unei leziuni hepatice severe. Au fost raportate aritmii cardiace și pancreatită. \u003cu\u003eTratament\u003c\/u\u003e În gestionarea supradozajului cu paracetamol, tratamentul imediat este esențial. În ciuda lipsei simptomelor inițiale semnificative, pacienții trebuie îndrumați de urgență la spital pentru asistență medicală imediată. Simptomele pot fi limitate la greață sau vărsături și pot să nu reflecte severitatea supradozajului sau riscul de afectare a organelor. Managementul trebuie să fie în conformitate cu ghidurile de tratament. Dacă supradozajul a apărut în decurs de 1 oră, trebuie luat în considerare tratamentul cu cărbune activat. Concentrația plasmatică a paracetamolului trebuie măsurată la 4 sau mai multe ore după ingestie (concentrațiile inițiale nu sunt de încredere). Tratamentul cu N-acetilcisteină poate fi utilizat până la 24 de ore după ingestia paracetamolului, cu toate acestea, efectul protector maxim este atins până la 8 ore după ingerare. Eficacitatea antidotului scade brusc după această perioadă. Dacă este necesar, pacientului trebuie să i se administreze N-acetilcisteină intravenos, în conformitate cu regimul de dozare stabilit. Dacă vărsăturile nu reprezintă o problemă, metionina orală poate fi o alternativă potrivită în zone mai îndepărtate, în afara spitalului. Tratamentul pacienților care prezintă disfuncție hepatică severă la mai mult de 24 de ore după ingestie trebuie discutat cu Centrul Național de Control al Otrăvirii sau cu unitatea hepatică. \u003ci\u003eFenilefrină\u003c\/i\u003e \u003cu\u003eSimptome\u003c\/u\u003e Simptomele supradozajului cauzate de fenilefrină sunt iritabilitatea, durerile de cap și creșterea tensiunii arteriale. În cazuri mai grave pot apărea confuzie, halucinații, convulsii și aritmii. Cu toate acestea, cantitatea necesară pentru a produce toxicitate severă cu fenilefrină ar fi mai mare decât cea legată de acetaminofen. \u003cu\u003eTratament\u003c\/u\u003e Tratamentul trebuie să fie adecvat din punct de vedere clinic. Hipertensiunea arterială severă trebuie tratată cu medicamente alfa-blocante, cum ar fi fentolamina. \u003ci\u003eAcid ascorbic\u003c\/i\u003e \u003cu\u003eSimptome\u003c\/u\u003e Dozele mari de acid ascorbic (\u003e3000 mg) pot provoca diaree osmotică tranzitorie și efecte gastrointestinale, cum ar fi greață și disconfort abdominal. Efectele supradozajului cu acid ascorbic pot fi ascunse de toxicitatea hepatică severă cauzată de supradozajul cu acetaminofen. \u003cu\u003eTratament\u003c\/u\u003e Tratamentul trebuie să fie adecvat din punct de vedere clinic.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSARCINA SI ALAPTATUL\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSARCINA \u003ci\u003e \u003cu\u003eParacetamol\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e O cantitate mare de date despre femeile gravide nu indică nici malformații, nici toxicitate fetală\/neonatală. Studiile epidemiologice privind neurodezvoltarea la copiii expuși la paracetamol in utero arată rezultate neconcludente. Dacă este necesar din punct de vedere clinic, paracetamolul poate fi utilizat în timpul sarcinii, totuși trebuie utilizat la cea mai mică doză eficientă pentru cel mai scurt timp posibil și cu cea mai mică frecvență posibilă. Studiile epidemiologice la femeile gravide au arătat că nu există contraindicații în utilizarea paracetamolului atunci când este utilizat în dozele recomandate, dar administrarea preparatului în timpul sarcinii și alăptării trebuie să aibă loc sub supravegherea directă a medicului. \u003ci\u003e \u003cu\u003eFenilefrină\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Datele privind utilizarea fenilefrinei în timpul sarcinii sunt limitate. Vasoconstricția vaselor uterine și reducerea fluxului de sânge către uter asociate cu utilizarea fenilefrinei pot duce la hipoxie fetală. Utilizarea fenilefrinei în timpul sarcinii trebuie evitată deoarece sunt necesare informații suplimentare. \u003ci\u003e \u003cu\u003eAcid ascorbic\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Nu există date controlate referitoare la utilizarea în timpul sarcinii. Utilizarea acidului ascorbic în timpul sarcinii este recomandată numai atunci când beneficiul depășește riscul. ALĂPTAREA \u003ci\u003e \u003cu\u003eParacetamol \u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Paracetamolul este excretat în laptele matern, dar în cantități nesemnificative clinic. Datele disponibile publicate nu contraindica utilizarea acestuia în timpul alăptării. \u003ci\u003e \u003cu\u003eFenilefrină\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Nu sunt disponibile date privind excreția fenilefrinei în laptele matern și nici informații despre efectele fenilefrinei asupra sugarilor alăptați. În absența datelor disponibile, utilizarea fenilefrinei trebuie evitată în timpul alăptării. \u003ci\u003e \u003cu\u003eAcid ascorbic\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Acidul ascorbic este excretat în laptele matern. Efectele asupra sugarilor alăptați nu sunt cunoscute. Pe scurt, utilizarea TACHIFLUDEC nu este recomandată în timpul sarcinii și alăptării. FERTILITATE Nu există dovezi în studiile non-clinice care să indice efectele paracetamolului asupra fertilităţii masculine şi feminine la dozele clinice utilizate în mod obişnuit. Efectul fenilefrinei asupra fertilităţii masculine şi feminine nu a fost studiat. Există suficiente dovezi care indică importanța acidului ascorbic la diferite niveluri în procesul de reproducere. Cu toate acestea, nu sunt disponibile date definitive la om privind potențialul clinic al vitaminei C.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTACHIFLUDEC nu afectează capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Cu toate acestea, pacienții trebuie sfătuiți să nu conducă vehicule sau să opereze utilaje dacă simt amețeli.\u003c\/p\u003e","brand":"Angelini","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":40207824814195,"sku":"034358010","price":9.21,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/products\/angelini-spa-tachifludec-limone-polvere-10-bustine-farmacia-dottor-tili-1213792728.webp?v=1767127487"},{"product_id":"tachifludec-limone-e-miele-polvere-10-bustine","title":"Tachifludec Pudra de Lamaie si Miere 10 Pliculete","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINDICAȚII\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTratamentul pe termen scurt al simptomelor de răceală și gripă, inclusiv durere ușoară\/moderată și febră, atunci când sunt asociate cu congestie nazală.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINGREDIENTE ACTIVE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFiecare plic contine: \u003cu\u003eingrediente active:\u003c\/u\u003e paracetamol 600 mg, acid ascorbic 40 mg și clorhidrat de fenilefrină 10 mg (egal cu fenilefrină 8,2 mg). \u003cu\u003eExcipienți cu efecte cunoscute:\u003c\/u\u003e \u003cu\u003eTACHIFLUDEC aroma de lamaie contine:\u003c\/u\u003e 1.817 g de \u003cb\u003ezaharoza\u003c\/b\u003e, 112,86 mg de \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e, 6,65 mg de \u003cb\u003eglucoza\u003c\/b\u003e. \u003cu\u003eTACHIFLUDEC aroma de lamaie si miere contine:\u003c\/u\u003e 1.892 g de \u003cb\u003ezaharoza\u003c\/b\u003e, 135,79 mg de \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e. Pentru lista completă a excipienților, vezi pct. 6.1.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEXCIPIENȚI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e- TACHIFLUDEC pulbere pentru soluție orală aromă de lămâie: \u003cb\u003ezaharoza\u003c\/b\u003e, acid citric anhidru, \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e citrat, amidon de porumb, \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e ciclamat, zaharină \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e, dioxid de siliciu coloidal anhidru, aromă de lămâie, curcumină (E100), sirop \u003cb\u003eglucoza\u003c\/b\u003e uscate. - TACHIFLUDEC pulbere pentru soluție orală aromă de lămâie și miere: \u003cb\u003ezaharoza\u003c\/b\u003e, acid citric anhidru, \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e citrat, amidon de porumb, \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e ciclamat, zaharină \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e, aromă de lămâie, aromă de miere, caramel (E150), dioxid de siliciu coloidal anhidru.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e- Copii cu vârsta sub 12 ani. - Hipersensibilitate la substanțele active sau la oricare dintre excipienți (enumerate la punctul 6.1). - Pacienți care iau beta-blocante. - Pacienții care iau antidepresive triciclice și cei care iau sau au luat în ultimele 2 săptămâni inhibitori de monoaminooxidază. - Pacienți cu astm bronșic, feocromocitom, glaucom cu unghi îngust sau care iau simultan alte medicamente simpatice mimetice (cum ar fi decongestionante, supresoare poftei de mâncare și psihostimulante asemănătoare amfetaminei). - Pacienții care suferă de insuficiență hepatică sau renală, diabet, hipertiroidism, hipertensiune arterială și boli cardiovasculare. - Produsele pe baza de paracetamol sunt contraindicate la pacientii cu insuficienta manifesta glucozo-6-fosfat dehidrogenaza si la cei care sufera de anemie hemolitica severa. - Insuficiență hepatocelulară severă.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eDOZAJE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eDozare\u003c\/u\u003e \u003cu\u003eAdulți și copii peste 12 ani\u003c\/u\u003e: 1 plic la 4-6 ore si pana la maxim 3 plicuri in 24 de ore. Medicamentul nu trebuie utilizat mai mult de 3 zile consecutive fără consultarea medicului dumneavoastră. \u003ci\u003ePopulatie pediatrica\u003c\/i\u003e \u003cu\u003eCopii sub 12 ani:\u003c\/u\u003e TACHIFLUDEC aroma de lămâie, lămâie şi miere este contraindicată la copiii cu vârsta sub 12 ani (vezi pct. 4.3). \u003cu\u003eMod de administrare\u003c\/u\u003e Se dizolva continutul unui plic intr-o jumatate de pahar cu apa foarte fierbinte si, dupa gust, se dilueaza cu apa rece pentru a se raci si se indulci dupa dorinta.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONSERVARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eA se pastra la temperaturi sub 25°C. A se păstra în recipientul original pentru a proteja medicamentul de umiditate și lumină.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePacienții trebuie sfătuiți să nu ia alte medicamente care conțin paracetamol în timp ce iau TACHIFLUDEC, deoarece dozele mari de paracetamol pot provoca reacții adverse grave. Evitati consumul de alcool in timpul tratamentului cu TACHIFLUDEC. Pericolul supradozajului este de fapt mai mare la pacientii cu probleme hepatice. Invitați pacientul să contacteze medicul înainte de a combina warfarină sau orice alt medicament (vezi și pct. 4.5). Utilizarea produsului nu este recomandată dacă pacientul este tratat cu antiinflamatoare. Se recomandă prudență dacă acetaminofenul este administrat concomitent cu flucloxacilină, din cauza riscului crescut de acidoză metabolică cu decalaj anionic ridicat (HAGMA), în special la pacienții cu insuficiență renală severă, sepsis, malnutriție și alte surse de deficiență de glutation (de exemplu, alcoolism cronic), precum și la cei care utilizează doze zilnice maxime de acetaminofen. Se recomandă monitorizarea atentă, inclusiv măsurarea 5-oxoprolinei urinare. Consultați-vă medicul înainte de a utiliza produsul la pacienții cu prostată mărită sau cu boală vasculară ocluzivă (de exemplu, sindromul Raynaud). Nu depășiți doza recomandată și nu administrați mai mult de 3 zile consecutiv. TACHIFLUDEC aroma de lamaie contine: - \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e: Acest medicament conține 112,86 mg sodiu per plic echivalent cu 5,64% din doza zilnică maximă recomandată de OMS care corespunde la 2 g sodiu pentru un adult, care trebuie luat în considerare la pacienții cu funcție renală redusă sau care urmează o dietă săracă în sodiu. - \u003cb\u003ezaharoza:\u003c\/b\u003e Pacienții care suferă de probleme ereditare rare de intoleranță la fructoză, malabsorbție la glucoză-galactoză sau insuficiență a zaharazei izomaltazei nu trebuie să ia acest medicament. Pacienții cu diabet zaharat trebuie să ia în considerare conținutul de zaharoză din TACHIFLUDEC atunci când iau mai mult de 2 plicuri pe zi (zaharoză \u003e 5 g). - \u003cb\u003eglucoza:\u003c\/b\u003e Pacienții care suferă de probleme rare de malabsorbție a glucozei-galactozei nu trebuie să ia acest medicament. TACHIFLUDEC aroma de lamaie si miere contine: - \u003cb\u003esodiu:\u003c\/b\u003e 135,79 mg de sodiu per plic echivalent cu 6,79% din doza zilnică maximă recomandată de OMS care corespunde la 2 g de sodiu pentru un adult, de luat în considerare la pacienții cu funcție renală redusă sau care urmează o dietă săracă în sodiu. - \u003cb\u003ezaharoza:\u003c\/b\u003e Pacienții care suferă de probleme ereditare rare de intoleranță la fructoză, malabsorbție la glucoză-galactoză sau insuficiență a zaharazei izomaltazei nu trebuie să ia acest medicament. Conținutul de zaharoză din TACHIFLUDEC trebuie luat în considerare la persoanele care suferă de diabet zaharat dacă iau mai mult de 2 plicuri pe zi (zaharoză \u003e 5 g).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINTERACȚIUNI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003ci\u003e \u003cu\u003eParacetamol\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Efectul hepatotoxic al paracetamolului poate fi potențat de administrarea altor medicamente active asupra ficatului, cum ar fi zidovudina și izoniazida, care pot produce o inhibare a metabolismului paracetamolului. Administrarea probenecidului înainte de paracetamol scade clearance-ul paracetamolului și eliminarea urinară a sulfatului de paracetamol și a paracetamol-glucuronidului și crește timpul de înjumătățire al paracetamolului însuși. Utilizați cu precauție extremă și sub control strict în timpul tratamentului cronic cu medicamente care pot determina inducerea monooxigenazelor hepatice sau în cazul expunerii la substanțe care pot avea acest efect (de exemplu rifampicina, cimetidina, antiepileptice precum glutetimida, fenobarbitalul, carbamazepina). Paracetamolul crește timpul de înjumătățire al cloramfenicolului. Produsul luat în doze mari poate spori efectul anticoagulantelor cumarinice (warfarină). Metoclopramida și domperidona pot crește absorbția paracetamolului, în timp ce acesta este redus sau întârziat de colestiramină și, respectiv, anticolinergice. Trebuie avută prudență atunci când paracetamolul este utilizat concomitent cu flucloxacilină, deoarece utilizarea concomitentă a fost asociată cu acidoză metabolică cu decalaj anionic ridicat, în special la pacienții cu factori de risc (vezi pct. 4.4). \u003ci\u003e \u003cu\u003eFenilefrină\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Fenilefrina poate antagoniza efectul medicamentelor beta-blocante și antihipertensive (inclusiv debrisochină, guanetidină, rezerpină și metildopa) și poate potența acțiunea inhibitorilor de monoaminooxidază (vezi pct. 4.3). Utilizarea concomitentă a fenilefrinei cu antidepresive triciclice sau amine mimetice simpatice poate crește riscul de efecte cardiovasculare. Fenilefrina poate interacționa cu digoxina și glicozidele cardiace, crescând riscul de aritmie sau infarct, și cu alcaloizi (ergotamina și metilsergidă), crescând riscul de ergotism. \u003ci\u003e \u003cu\u003eAcid ascorbic\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Acidul ascorbic poate crește absorbția fierului și a estrogenului. Acidul ascorbic este metabolizat în oxalat și poate provoca hiperoxalurie și pietre la rinichi la pacienți prin cristalizarea oxalatului de calciu la pacienții care sunt predispuși la formarea de calculi de calciu. \u003ci\u003e \u003cu\u003eInterferență cu unele teste de laborator\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Administrarea paracetamolului poate interfera cu determinarea acidului uric (prin metoda acidului fosfotungstic) si cu cea a glicemiei (prin metoda glucozo-oxidaza-peroxidaza). Acidul ascorbic poate interfera în măsurarea parametrilor sanguini și urinari (de exemplu, urat, glucoză, bilirubină, hemoglobină).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE SECUNDARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eUrmătoarele sunt efectele secundare organizate conform clasificării MedDRA, sisteme și organe. Frecvența este definită după cum urmează: foarte frecvente (≥1\/10), frecvente (≥1\/100 până la \u003c1\/10), mai puțin frecvente (≥1\/1000 până la \u003c1\/100), rare (≥1\/10.000 până la \u003c1\/1000), foarte rare (\u003c1\/10.000), necunoscute (nu pot fi estimate din datele disponibile).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePatologii ale sistemului sanguin și limfatic.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eRare - Efect secundar: agranulocitoză¹, leucopenie¹, trombocitopenie¹\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eNecunoscut - Efect secundar: Anemie¹\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului imunitar.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eRare - Efect secundar: Reacții alergice1,2, reacții de hipersensibilitate1,2, anafilaxie1,2.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eNecunoscut - Efect secundar: Soc anafilactic1,2.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări de metabolism și nutriție.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFrecvente - Efect secundar: anorexie²\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări psihice.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFoarte rare - Efect secundar: insomnie², nervozitate², anxietate², neliniste², confuzie², iritabilitate²\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului nervos.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFoarte rare - Efect secundar: tremor², amețeli², dureri de cap²\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePatologii oculare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eNecunoscut - Efect secundar: midriaza², glaucom acut cu unghi închis²\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eBoli cardiace.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eRare - Efect secundar: tahicardie², palpitații²\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePatologii vasculare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eNecunoscut - Efect secundar: Hipertensiune²\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări respiratorii, toracice și mediastinale.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eRare - Efect secundar: Bronhospasm1,2.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eNecunoscut - Efect secundar: Edem laringelui¹\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFrecvente - Efect secundar: Greață², vărsături²\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eCu frecvență necunoscută - Efect secundar: diaree¹, patologie gastrointestinală¹\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări hepatobiliare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eRare - Efect secundar: Funcție hepatică anormală¹\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eCu frecvență necunoscută - Efect secundar: boală hepatică¹, hepatită¹\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePatologii ale pielii și țesutului subcutanat.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eRare - Efect secundar: erupție cutanată1,2, angioedem²\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eCu frecvență necunoscută - Efect secundar: necroliză epidermică toxică¹, sindrom Steven Johnson¹, eritem multiform sau polimorf¹\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAfecțiuni renale și urinare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFoarte rare - Efect secundar: nefrită tubulointerstițială (după utilizarea prelungită a paracetamolului în doze mari)¹\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eCu frecvență necunoscută - Efect secundar: insuficiență renală agravată¹, hematurie¹, anurie¹ retenție de urină²\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAu fost raportate cazuri foarte rare de reacții cutanate grave. ¹ Efecte secundare asociate cu paracetamol ² Efecte secundare asociate cu fenilefrină \u003cu\u003eRaportarea reacțiilor adverse suspectate\u003c\/u\u003e Raportarea reacțiilor adverse suspectate care apar după autorizarea medicamentului este importantă, deoarece permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu\/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze la site orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare \u003cb\u003ehttps:\/\/www.aifa.gov.it\/content\/segnalazioni-reazioni-avverse\u003c\/b\u003e.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSupradozaj\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003ci\u003eParacetamol\u003c\/i\u003e La dozele recomandate, sau chiar dacă ar trebui să luați întregul pachet, nu ar trebui să apară simptome de supradozaj cu paracetamol. Cu toate acestea, în cazul ingerării unor doze foarte mari de paracetamol (mai mare de 10 g), complicația cel mai frecvent întâlnită este afectarea ficatului, care apare de obicei la 12-48 de ore după ingestie. \u003cu\u003eFactori de risc\u003c\/u\u003e a. Tratament pe termen lung cu carbamazepină, fenobarbital, fenitoină, primidonă, rifampicină, sunătoare sau alte medicamente inductoare de enzime hepatice; b. consumul regulat de etanol în cantități mai mari decât cele recomandate; c. depleția glutationului (de exemplu, tulburări de alimentație, fibroză chistică, infecție cu HIV, înfometare, cașexie). \u003cu\u003eSimptome\u003c\/u\u003e Simptomele precoce ale supradozajului cu paracetamol în primele 24 de ore sunt paloare, greață, vărsături, anorexie și dureri abdominale. Pot apărea anomalii ale metabolismului glucozei și acidoză metabolică. În otrăvirea severă, insuficiența hepatică poate evolua spre encefalopatie, hemoragie, hipoglicemie, edem cerebral și moarte. Chiar și în absența unei leziuni hepatice severe, se poate dezvolta insuficiență renală acută cu necroză tubulară acută, puternic sugerată de durerea de flanc, hematurie și proteinurie, chiar și în absența unei leziuni hepatice severe. Au fost raportate aritmii cardiace și pancreatită. \u003cu\u003eTratament\u003c\/u\u003e În gestionarea supradozajului cu paracetamol, tratamentul imediat este esențial. În ciuda lipsei simptomelor inițiale semnificative, pacienții trebuie îndrumați de urgență la spital pentru asistență medicală imediată. Simptomele pot fi limitate la greață sau vărsături și pot să nu reflecte severitatea supradozajului sau riscul de afectare a organelor. Managementul trebuie să fie în conformitate cu ghidurile de tratament. Dacă supradozajul a apărut în decurs de 1 oră, trebuie luat în considerare tratamentul cu cărbune activat. Concentrația plasmatică a paracetamolului trebuie măsurată la 4 sau mai multe ore după ingestie (concentrațiile inițiale nu sunt de încredere). Tratamentul cu N-acetilcisteină poate fi utilizat până la 24 de ore după ingestia paracetamolului, cu toate acestea, efectul protector maxim este atins până la 8 ore după ingerare. Eficacitatea antidotului scade brusc după această perioadă. Dacă este necesar, pacientului trebuie să i se administreze N-acetilcisteină intravenos, în conformitate cu regimul de dozare stabilit. Dacă vărsăturile nu reprezintă o problemă, metionina orală poate fi o alternativă potrivită în zone mai îndepărtate, în afara spitalului. Tratamentul pacienților care prezintă disfuncție hepatică severă la mai mult de 24 de ore după ingestie trebuie discutat cu Centrul Național de Control al Otrăvirii sau cu unitatea hepatică. \u003ci\u003eFenilefrină\u003c\/i\u003e \u003cu\u003eSimptome\u003c\/u\u003e Simptomele supradozajului cauzate de fenilefrină sunt iritabilitatea, durerile de cap și creșterea tensiunii arteriale. În cazuri mai grave pot apărea confuzie, halucinații, convulsii și aritmii. Cu toate acestea, cantitatea necesară pentru a produce toxicitate severă cu fenilefrină ar fi mai mare decât cea legată de acetaminofen. \u003cu\u003eTratament\u003c\/u\u003e Tratamentul trebuie să fie adecvat din punct de vedere clinic. Hipertensiunea arterială severă trebuie tratată cu medicamente alfa-blocante, cum ar fi fentolamina. \u003ci\u003eAcid ascorbic\u003c\/i\u003e \u003cu\u003eSimptome\u003c\/u\u003e Dozele mari de acid ascorbic (\u003e3000 mg) pot provoca diaree osmotică tranzitorie și efecte gastrointestinale, cum ar fi greață și disconfort abdominal. Efectele supradozajului cu acid ascorbic pot fi ascunse de toxicitatea hepatică severă cauzată de supradozajul cu acetaminofen. \u003cu\u003eTratament\u003c\/u\u003e Tratamentul trebuie să fie adecvat din punct de vedere clinic.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSARCINA SI ALAPTATUL\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSARCINA \u003ci\u003e \u003cu\u003eParacetamol\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e O cantitate mare de date despre femeile gravide nu indică nici malformații, nici toxicitate fetală\/neonatală. Studiile epidemiologice privind neurodezvoltarea la copiii expuși la paracetamol in utero arată rezultate neconcludente. Dacă este necesar din punct de vedere clinic, paracetamolul poate fi utilizat în timpul sarcinii, totuși trebuie utilizat la cea mai mică doză eficientă pentru cel mai scurt timp posibil și cu cea mai mică frecvență posibilă. Studiile epidemiologice la femeile gravide au arătat că nu există contraindicații în utilizarea paracetamolului atunci când este utilizat în dozele recomandate, dar administrarea preparatului în timpul sarcinii și alăptării trebuie să aibă loc sub supravegherea directă a medicului. \u003ci\u003e \u003cu\u003eFenilefrină\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Datele privind utilizarea fenilefrinei în timpul sarcinii sunt limitate. Vasoconstricția vaselor uterine și reducerea fluxului de sânge către uter asociate cu utilizarea fenilefrinei pot duce la hipoxie fetală. Utilizarea fenilefrinei în timpul sarcinii trebuie evitată deoarece sunt necesare informații suplimentare. \u003ci\u003e \u003cu\u003eAcid ascorbic\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Nu există date controlate referitoare la utilizarea în timpul sarcinii. Utilizarea acidului ascorbic în timpul sarcinii este recomandată numai atunci când beneficiul depășește riscul. ALĂPTAREA \u003ci\u003e \u003cu\u003eParacetamol \u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Paracetamolul este excretat în laptele matern, dar în cantități nesemnificative clinic. Datele disponibile publicate nu contraindica utilizarea acestuia în timpul alăptării. \u003ci\u003e \u003cu\u003eFenilefrină\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Nu sunt disponibile date privind excreția fenilefrinei în laptele matern și nici informații despre efectele fenilefrinei asupra sugarilor alăptați. În absența datelor disponibile, utilizarea fenilefrinei trebuie evitată în timpul alăptării. \u003ci\u003e \u003cu\u003eAcid ascorbic\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Acidul ascorbic este excretat în laptele matern. Efectele asupra sugarilor alăptați nu sunt cunoscute. Pe scurt, utilizarea TACHIFLUDEC nu este recomandată în timpul sarcinii și alăptării. FERTILITATE Nu există dovezi în studiile non-clinice care să indice efectele paracetamolului asupra fertilităţii masculine şi feminine la dozele clinice utilizate în mod obişnuit. Efectul fenilefrinei asupra fertilităţii masculine şi feminine nu a fost studiat. Există suficiente dovezi care indică importanța acidului ascorbic la diferite niveluri în procesul de reproducere. Cu toate acestea, nu sunt disponibile date definitive la om privind potențialul clinic al vitaminei C.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTACHIFLUDEC nu afectează capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Cu toate acestea, pacienții trebuie sfătuiți să nu conducă vehicule sau să opereze utilaje dacă simt amețeli.\u003c\/p\u003e","brand":"Angelini","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":40207824879731,"sku":"034358022","price":9.21,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/products\/angelini-spa-tachifludec-limone-e-miele-polvere-10-bustine-farmacia-dottor-tili-1213792714.jpg?v=1767127548"},{"product_id":"tachifludec-arancia-polvere-10-bustine","title":"Tachifludec Pudra de Portocala 10 Plicuri","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINDICAȚII\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTratamentul pe termen scurt al simptomelor de răceală și gripă, inclusiv durere ușoară\/moderată și febră, atunci când sunt asociate cu congestie nazală.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINGREDIENTE ACTIVE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFiecare plic contine: \u003cu\u003eingrediente active:\u003c\/u\u003e paracetamol 600 mg, acid ascorbic 40 mg și clorhidrat de fenilefrină 10 mg (egal cu fenilefrină 8,2 mg). \u003cu\u003eExcipienți cu efecte cunoscute\u003c\/u\u003e: 2 g de \u003cb\u003ezaharoza\u003c\/b\u003e; 135,82 mg de \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e; 33,25 mg de \u003cb\u003eglucoza\u003c\/b\u003e. Pentru lista completă a excipienților vezi pct. 6.1.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEXCIPIENȚI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cb\u003eZaharoza\u003c\/b\u003e, acid citric anhidru, \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e citrat, amidon de porumb, \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e ciclamat, zaharină \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e, dioxid de siliciu coloidal anhidru, aromă de portocale sanguine, curcumină (E100), sirop \u003cb\u003eglucoza\u003c\/b\u003e uscate.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e- Copii cu vârsta sub 12 ani. - Hipersensibilitate la substanțele active sau la oricare dintre excipienți (enumerate la punctul 6.1). - Pacienți care iau beta-blocante. - Pacienții care iau antidepresive triciclice și cei care iau sau au luat în ultimele 2 săptămâni inhibitori de monoaminooxidază. - Pacienți cu astm bronșic, feocromocitom, glaucom cu unghi îngust sau care iau simultan alte medicamente simpatice mimetice (cum ar fi decongestionante, supresoare poftei de mâncare și psihostimulante asemănătoare amfetaminei). - Pacienții care suferă de insuficiență hepatică sau renală, diabet, hipertiroidism, hipertensiune arterială și boli cardiovasculare. - Produsele pe baza de paracetamol sunt contraindicate la pacientii cu insuficienta manifesta glucozo-6-fosfat dehidrogenaza si la cei care sufera de anemie hemolitica severa. - Insuficiență hepatocelulară severă.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eDOZAJE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eDozare\u003c\/u\u003e \u003cu\u003eAdulți și copii peste 12 ani:\u003c\/u\u003e 1 plic la fiecare 4-6 ore și până la maximum 3 plicuri în 24 de ore. Medicamentul nu trebuie utilizat mai mult de 3 zile consecutive fără consultarea medicului dumneavoastră. \u003ci\u003ePopulatie pediatrica\u003c\/i\u003e Copii sub 12 ani: TACHIFLUDEC aroma de portocale este contraindicată la copiii cu vârsta sub 12 ani (vezi pct. 4.3). \u003cu\u003eMod de administrare\u003c\/u\u003e Dizolvați conținutul unui plic într-un pahar cu apă fierbinte sau rece și îndulciți după gust. Odată dizolvat, medicamentul dă naștere la o soluție galbenă opalescentă, fără particule străine și cu aromă de portocală.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONSERVARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eA se pastra la temperaturi sub 25°C. A se păstra în recipientul original pentru a proteja medicamentul de umiditate și lumină.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePacienții trebuie sfătuiți să nu ia alte medicamente care conțin paracetamol în timp ce iau TACHIFLUDEC, deoarece dozele mari de paracetamol pot provoca reacții adverse grave. Evitati consumul de alcool in timpul tratamentului cu TACHIFLUDEC. Pericolul supradozajului este de fapt mai mare la pacientii cu probleme hepatice. Invitați pacientul să contacteze medicul înainte de a combina warfarină sau orice alt medicament (vezi și pct. 4.5). Utilizarea produsului nu este recomandată dacă pacientul este tratat cu antiinflamatoare. Se recomandă prudență dacă acetaminofenul este administrat concomitent cu flucloxacilină, din cauza riscului crescut de acidoză metabolică cu decalaj anionic ridicat (HAGMA), în special la pacienții cu insuficiență renală severă, sepsis, malnutriție și alte surse de deficiență de glutation (de exemplu, alcoolism cronic), precum și la cei care utilizează doze zilnice maxime de acetaminofen. Se recomandă monitorizarea atentă, inclusiv măsurarea 5-oxoprolinei urinare. Consultați-vă medicul înainte de a utiliza produsul la pacienții cu prostată mărită sau cu boală vasculară ocluzivă (de exemplu, sindromul Raynaud). Nu depășiți doza recomandată și nu administrați mai mult de 3 zile consecutiv. aroma de portocale TACHIFLUDEC contine: - \u003cb\u003esodiu:\u003c\/b\u003e Acest medicament conține 135,82 mg sodiu per plic, echivalent cu 6,79% din doza zilnică maximă recomandată de OMS care corespunde la 2 g sodiu pentru un adult, care trebuie luat în considerare la pacienții cu funcție renală redusă sau care urmează o dietă săracă în sodiu. - \u003cb\u003ezaharoza:\u003c\/b\u003e Pacienții care suferă de probleme ereditare rare de intoleranță la fructoză, malabsorbție la glucoză-galactoză sau insuficiență a zaharazei izomaltazei nu trebuie să ia acest medicament. Pacienții cu diabet zaharat trebuie să ia în considerare conținutul de zaharoză din TACHIFLUDEC atunci când iau mai mult de 2 plicuri pe zi (zaharoză \u003e 5 g). - \u003cb\u003eglucoza:\u003c\/b\u003e Pacienții care suferă de probleme rare de malabsorbție a glucozei-galactozei nu trebuie să ia acest medicament.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINTERACȚIUNI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003ci\u003e \u003cu\u003eParacetamol\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Efectul hepatotoxic al paracetamolului poate fi potențat de administrarea altor medicamente active asupra ficatului, cum ar fi zidovudina și izoniazida, care pot produce o inhibare a metabolismului paracetamolului. Administrarea probenecidului înainte de paracetamol scade clearance-ul paracetamolului și eliminarea urinară a sulfatului de paracetamol și a paracetamol-glucuronidului și crește timpul de înjumătățire al paracetamolului însuși. Utilizați cu precauție extremă și sub control strict în timpul tratamentului cronic cu medicamente care pot determina inducerea monooxigenazelor hepatice sau în cazul expunerii la substanțe care pot avea acest efect (de exemplu rifampicina, cimetidina, antiepileptice precum glutetimida, fenobarbitalul, carbamazepina). Paracetamolul crește timpul de înjumătățire al cloramfenicolului. Produsul luat în doze mari poate spori efectul anticoagulantelor cumarinice (warfarină). Metoclopramida și domperidona pot crește absorbția paracetamolului, în timp ce acesta este redus sau întârziat de colestiramină și, respectiv, anticolinergice. Trebuie avută prudență atunci când paracetamolul este utilizat concomitent cu flucloxacilină, deoarece utilizarea concomitentă a fost asociată cu acidoză metabolică cu decalaj anionic ridicat, în special la pacienții cu factori de risc (vezi pct. 4.4). \u003ci\u003e \u003cu\u003eFenilefrină\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Fenilefrina poate antagoniza efectul medicamentelor beta-blocante și antihipertensive (inclusiv debrisochină, guanetidină, rezerpină și metildopa) și poate potența acțiunea inhibitorilor de monoaminooxidază (vezi pct. 4.3). Utilizarea concomitentă a fenilefrinei cu antidepresive triciclice sau amine mimetice simpatice poate crește riscul de efecte cardiovasculare. Fenilefrina poate interacționa cu digoxina și glicozidele cardiace, crescând riscul de aritmie sau infarct, și cu alcaloizi (ergotamina și metilsergidă), crescând riscul de ergotism. \u003ci\u003e \u003cu\u003eAcid ascorbic\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Acidul ascorbic poate crește absorbția fierului și a estrogenului. Acidul ascorbic este metabolizat în oxalat și poate provoca hiperoxalurie și pietre la rinichi la pacienți prin cristalizarea oxalatului de calciu la pacienții care sunt predispuși la formarea de calculi de calciu. \u003ci\u003e \u003cu\u003eInterferență cu unele teste de laborator\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Administrarea paracetamolului poate interfera cu determinarea acidului uric (prin metoda acidului fosfotungstic) si cu cea a glicemiei (prin metoda glucozo-oxidaza-peroxidaza). Acidul ascorbic poate interfera în măsurarea parametrilor sanguini și urinari (de exemplu, urat, glucoză, bilirubină, hemoglobină).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE SECUNDARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eUrmătoarele sunt efectele secundare organizate conform clasificării MedDRA, sisteme și organe. Frecvența este definită după cum urmează: foarte frecvente (≥1\/10), frecvente (≥1\/100 până la \u003c1\/10), mai puțin frecvente (≥1\/1000 până la \u003c1\/100), rare (≥1\/10.000 până la \u003c1\/1000), foarte rare (\u003c1\/10.000), necunoscute (nu pot fi estimate din datele disponibile).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePatologii ale sistemului sanguin și limfatic.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eRare - Efect secundar: agranulocitoză¹, leucopenie¹, trombocitopenie¹\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eNecunoscut - Efect secundar: Anemie¹\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului imunitar.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eRare - Efect secundar: Reacții alergice1,2, reacții de hipersensibilitate1,2, anafilaxie1,2.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eCu frecvență necunoscută - Efect secundar: șoc anafilactic1, 2.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări de metabolism și nutriție.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFrecvente - Efect secundar: anorexie²\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări psihice.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFoarte rare - Efect secundar: insomnie², nervozitate², anxietate², neliniste², confuzie², iritabilitate²\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului nervos.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFoarte rare - Efect secundar: tremor², amețeli², dureri de cap²\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePatologii oculare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eNecunoscut - Efect secundar: midriaza², glaucom acut cu unghi închis²\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eBoli cardiace.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eRare - Efect secundar: tahicardie², palpitații²\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePatologii vasculare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eNecunoscut - Efect secundar: Hipertensiune²\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări respiratorii, toracice și mediastinale.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eRare - Efect secundar: Bronhospasm1,2.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eNecunoscut - Efect secundar: Edem laringelui¹\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFrecvente - Efect secundar: Greață², vărsături²\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eCu frecvență necunoscută - Efect secundar: diaree¹, patologie gastrointestinală¹\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări hepatobiliare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eRare - Efect secundar: Funcție hepatică anormală¹\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eCu frecvență necunoscută - Efect secundar: boală hepatică¹, hepatită¹\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePatologii ale pielii și țesutului subcutanat.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eRare - Efect secundar: erupție cutanată1,2, angioedem²\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eCu frecvență necunoscută - Efect secundar: necroliză epidermică toxică¹, sindrom Steven Johnson¹, eritem multiform sau polimorf¹\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAfecțiuni renale și urinare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFoarte rare - Efect secundar: nefrită tubulointerstițială (după utilizarea prelungită a paracetamolului în doze mari)¹\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eCu frecvență necunoscută - Efect secundar: insuficiență renală agravată¹, hematurie¹, anurie¹ retenție de urină²\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAu fost raportate cazuri foarte rare de reacții cutanate grave. ¹ Efecte secundare asociate cu paracetamol ² Efecte secundare asociate cu fenilefrina \u003cu\u003eRaportarea reacțiilor adverse suspectate\u003c\/u\u003e Raportarea reacțiilor adverse suspectate care apar după autorizarea medicamentului este importantă, deoarece permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu\/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze la site orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare \u003cb\u003ehttps:\/\/www.aifa.gov.it\/content\/segnalazioni-reazioni-avverse\u003c\/b\u003e.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSupradozaj\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003ci\u003eParacetamol\u003c\/i\u003e La dozele recomandate, sau chiar dacă ar trebui să luați întregul pachet, nu ar trebui să apară simptome de supradozaj cu paracetamol. Cu toate acestea, în cazul ingerării unor doze foarte mari de paracetamol (mai mare de 10 g), complicația cel mai frecvent întâlnită este afectarea ficatului, care apare de obicei la 12-48 de ore după ingestie. \u003cu\u003eFactori de risc\u003c\/u\u003e a. Tratament pe termen lung cu carbamazepină, fenobarbital, fenitoină, primidonă, rifampicină, sunătoare sau alte medicamente inductoare de enzime hepatice; b. consumul regulat de etanol în cantități mai mari decât cele recomandate; c. depleția glutationului (de exemplu, tulburări de alimentație, fibroză chistică, infecție cu HIV, înfometare, cașexie). \u003cu\u003eSimptome\u003c\/u\u003e Simptomele precoce ale supradozajului cu paracetamol în primele 24 de ore sunt paloare, greață, vărsături, anorexie și dureri abdominale. Pot apărea anomalii ale metabolismului glucozei și acidoză metabolică. În otrăvirea severă, insuficiența hepatică poate evolua spre encefalopatie, hemoragie, hipoglicemie, edem cerebral și moarte. Chiar și în absența unei leziuni hepatice severe, se poate dezvolta insuficiență renală acută cu necroză tubulară acută, puternic sugerată de durerea de flanc, hematurie și proteinurie, chiar și în absența unei leziuni hepatice severe. Au fost raportate aritmii cardiace și pancreatită. \u003cu\u003eTratament\u003c\/u\u003e În gestionarea supradozajului cu paracetamol, tratamentul imediat este esențial. În ciuda lipsei simptomelor inițiale semnificative, pacienții trebuie îndrumați de urgență la spital pentru asistență medicală imediată. Simptomele pot fi limitate la greață sau vărsături și pot să nu reflecte severitatea supradozajului sau riscul de afectare a organelor. Managementul trebuie să fie în conformitate cu ghidurile de tratament. Dacă supradozajul a apărut în decurs de 1 oră, trebuie luat în considerare tratamentul cu cărbune activat. Concentrația plasmatică a paracetamolului trebuie măsurată la 4 sau mai multe ore după ingestie (concentrațiile inițiale nu sunt de încredere). Tratamentul cu N-acetilcisteină poate fi utilizat până la 24 de ore după ingestia paracetamolului, cu toate acestea, efectul protector maxim este atins până la 8 ore după ingerare. Eficacitatea antidotului scade brusc după această perioadă. Dacă este necesar, pacientului trebuie să i se administreze N-acetilcisteină intravenos, în conformitate cu regimul de dozare stabilit. Dacă vărsăturile nu reprezintă o problemă, metionina orală poate fi o alternativă potrivită în zone mai îndepărtate, în afara spitalului. Tratamentul pacienților care prezintă disfuncție hepatică severă la mai mult de 24 de ore după ingestie trebuie discutat cu Centrul Național de Control al Otrăvirii sau cu unitatea hepatică. \u003ci\u003eFenilefrină\u003c\/i\u003e \u003cu\u003eSimptome\u003c\/u\u003e Simptomele supradozajului cauzate de fenilefrină sunt iritabilitatea, durerile de cap și creșterea tensiunii arteriale. În cazuri mai grave pot apărea confuzie, halucinații, convulsii și aritmii. Cu toate acestea, cantitatea necesară pentru a produce toxicitate severă cu fenilefrină ar fi mai mare decât cea legată de acetaminofen. \u003cu\u003eTratament\u003c\/u\u003e Tratamentul trebuie să fie adecvat din punct de vedere clinic. Hipertensiunea arterială severă trebuie tratată cu medicamente alfa-blocante, cum ar fi fentolamina. \u003ci\u003eAcid ascorbic\u003c\/i\u003e \u003cu\u003eSimptome\u003c\/u\u003e Dozele mari de acid ascorbic (\u003e3000 mg) pot provoca diaree osmotică tranzitorie și efecte gastrointestinale, cum ar fi greață și disconfort abdominal. Efectele supradozajului cu acid ascorbic pot fi ascunse de toxicitatea hepatică severă cauzată de supradozajul cu acetaminofen. \u003cu\u003eTratament\u003c\/u\u003e Tratamentul trebuie să fie adecvat din punct de vedere clinic.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSARCINA SI ALAPTATUL\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSARCINA \u003ci\u003e \u003cu\u003eParacetamol\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e O cantitate mare de date despre femeile gravide nu indică nici malformații, nici toxicitate fetală\/neonatală. Studiile epidemiologice privind neurodezvoltarea la copiii expuși la paracetamol in utero arată rezultate neconcludente. Dacă este necesar din punct de vedere clinic, paracetamolul poate fi utilizat în timpul sarcinii, totuși trebuie utilizat la cea mai mică doză eficientă pentru cel mai scurt timp posibil și cu cea mai mică frecvență posibilă. Studiile epidemiologice la femeile gravide au arătat că nu există contraindicații în utilizarea paracetamolului atunci când este utilizat în dozele recomandate, dar administrarea preparatului în timpul sarcinii și alăptării trebuie să aibă loc sub supravegherea directă a medicului. \u003ci\u003e \u003cu\u003eFenilefrină\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Datele privind utilizarea fenilefrinei în timpul sarcinii sunt limitate. Vasoconstricția vaselor uterine și reducerea fluxului de sânge către uter asociate cu utilizarea fenilefrinei pot duce la hipoxie fetală. Utilizarea fenilefrinei în timpul sarcinii trebuie evitată deoarece sunt necesare informații suplimentare. \u003ci\u003e \u003cu\u003eAcid ascorbic\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Nu există date controlate referitoare la utilizarea în timpul sarcinii. Utilizarea acidului ascorbic în timpul sarcinii este recomandată numai atunci când beneficiul depășește riscul. ALĂPTAREA \u003ci\u003e \u003cu\u003eParacetamol \u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Paracetamolul este excretat în laptele matern, dar în cantități nesemnificative clinic. Datele disponibile publicate nu contraindica utilizarea acestuia în timpul alăptării. \u003ci\u003e \u003cu\u003eFenilefrină\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Nu sunt disponibile date privind excreția fenilefrinei în laptele matern și nici informații despre efectele fenilefrinei asupra sugarilor alăptați. În absența datelor disponibile, utilizarea fenilefrinei trebuie evitată în timpul alăptării. \u003ci\u003e \u003cu\u003eAcid ascorbic\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Acidul ascorbic este excretat în laptele matern. Efectele asupra sugarilor alăptați nu sunt cunoscute. Pe scurt, utilizarea TACHIFLUDEC nu este recomandată în timpul sarcinii și alăptării. FERTILITATE Nu există dovezi în studiile non-clinice care să indice efectele paracetamolului asupra fertilităţii masculine şi feminine la dozele clinice utilizate în mod obişnuit. Efectul fenilefrinei asupra fertilităţii masculine şi feminine nu a fost studiat. Există suficiente dovezi care indică importanța acidului ascorbic la diferite niveluri în procesul de reproducere. Cu toate acestea, nu sunt disponibile date definitive la om privind potențialul clinic al vitaminei C.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTACHIFLUDEC nu afectează capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Cu toate acestea, pacienții trebuie sfătuiți să nu conducă vehicule sau să opereze utilaje dacă simt amețeli.\u003c\/p\u003e","brand":"Angelini","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":40207824912499,"sku":"034358034","price":9.21,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/products\/angelini-spa-tachifludec-arancia-polvere-10-bustine-farmacia-dottor-tili-1213792726.jpg?v=1767127528"},{"product_id":"tachipirina-orosolubile-12-bustine-500-mg","title":"Tachipirina Orosolubile 12 Plicuri 500 mg","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINDICAȚII\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTACHIPIRINA OROSOLUBILA este indicata pentru tratamentul simptomatic al durerii si febrei usoare pana la moderate.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINGREDIENTE ACTIVE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eUn plic conține paracetamol 500 mg. Excipienți cu efecte cunoscute: Un plic conține: sorbitol (E420) 801,30 mg, zaharoză 0,14 mg, propilenglicol 1,315 mg și sodiu. Pentru lista completă a excipienților, vezi pct. 6.1.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEXCIPIENȚI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSorbitol Talc Butil metacrilat copolimer bazic Oxid de magneziu ușor Hipromeloză Carmeloză de sodiu Acid stearic Laurilsulfat de sodiu Stearat de magneziu (Ph.Eur.) Dioxid de titan (E 171) Sucraloză Simeticonă N,2,3-trimetil-2-(propanamidă) (2-(propanamidă) aromă de fructe de padure maltodextrină, gumă arabică (E414), substanțe aromatizante naturale și\/sau naturale identice, propilenglicol (E1520), triacetină (E1518), maltol (E636)) Aromă de vanilie (conține maltodextrină, substanțe aromatizante naturale și\/sau naturale identice), (ecroza) glicol (ecroza)\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eHipersensibilitate la substanța activă sau la oricare dintre excipienții enumerați la punctul 6.1. • insuficienta renala severa • abuz de alcool\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eDOZAJE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eDozele depind de greutatea corporală și de vârstă. O singură doză variază de la 10 la 15 mg\/kg greutate corporală până la un maxim de 60 până la 75 mg\/kg pentru doza zilnică totală. Intervalul de timp dintre dozele individuale depinde de simptome și de doza zilnică maximă. În orice caz, nu trebuie să fie mai puțin de 4 ore. TACHIPIRINA OROSOLUBILĂ nu trebuie utilizată mai mult de trei zile fără consultarea medicului dumneavoastră. plicuri de 500 mg\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eGreutate corporală (vârstă): Doză unică [plic] Doză zilnică maximă [plicuri].\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e26 - 40 kg (8 - 12 ani): 500 mg paracetamol (1 plic) 1500 mg paracetamol (3 plicuri).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003e 40 kg (copii peste 12 ani si adulti): 500 - 1000 mg paracetamol (1 - 2 plicuri) 3000 mg paracetamol (6 plicuri a 500 mg).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eMod de administrare:\u003c\/u\u003e Numai pentru uz oral. Granulele trebuie luate prin plasarea lor direct pe limbă și trebuie înghițite fără apă. TACHIPIRINA OROSOLUBILE nu trebuie luată pe stomacul plin. Populații speciale. Insuficienţă hepatică sau renală: La pacienţii cu insuficienţă hepatică sau renală sau cu sindrom Gilbert, doza trebuie redusă sau intervalul de timp dintre administrări trebuie prelungit. Pacienți cu insuficiență renală: La pacienții cu insuficiență renală severă (clearance-ul creatininei \u003c 10 ml\/min.), trebuie respectat un interval de timp de cel puțin 8 ore între administrări. Alcoolismul cronic: Consumul cronic de alcool poate scădea pragul de toxicitate al paracetamolului. La acești pacienți, intervalul de timp dintre două doze trebuie să fie de cel puțin 8 ore. Nu trebuie depășită doza de 2 g de paracetamol pe zi. Pacienți vârstnici: nu este necesară ajustarea dozei la vârstnici. Copii și adolescenți cu greutate mică. Plicuri de paracetamol 500 mg: Pliculetele de paracetamol 500 mg nu sunt potrivite copiilor cu vârsta sub 8 ani și cu o greutate corporală mai mică de 26 kg. Pentru acest grup de pacienți, sunt disponibile alte formulări și doze. Pentru toate indicațiile: Adulți, vârstnici și copii cu vârsta peste 12 ani: doza uzuală este de 500 - 1000 mg la fiecare 4 - 6 ore până la maximum 3 g pe zi. Doza nu trebuie repetată înainte de patru ore. Insuficiență renală: Doza trebuie redusă în caz de insuficiență renală.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFiltrare glomerulară: Doză.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e10 - 50 ml\/min.: 500 mg la fiecare 6 ore.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003c 10 ml\/min.: 500 mg la fiecare 8 ore.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTrebuie luată în considerare doza zilnică eficientă, fără a depăși 60 mg\/kg\/zi (fără a depăși 3 g\/zi), în următoarele situații: Adulți cu greutatea mai mică de 50 kg; Insuficiență hepatocelulară (ușoară până la moderată); Alcoolism cronic; Deshidratare; Malnutriție cronică; Insuficiență hepatică sau renală. La pacienţii cu insuficienţă hepatică sau renală sau cu sindrom Gilbert, doza trebuie redusă sau intervalul de administrare trebuie prelungit. Formularea plicului nu este recomandată copiilor sub 4 ani. Copiilor mai mari (4 - 12 ani) se pot administra 250 - 500 mg la fiecare 4 - 6 ore până la maximum 4 doze în 24 de ore.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONSERVARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eA nu se păstra la temperaturi peste 30°C. A se păstra în ambalajul original pentru a proteja medicamentul de lumină și umiditate.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePentru a evita riscul de supradozaj, este necesar să se verifice dacă orice alte medicamente luate concomitent nu conțin paracetamol. Paracetamolul trebuie administrat cu prudență la pacienții cu insuficiență hepatocelulară ușoară până la moderată (inclusiv sindromul Gilbert), insuficiență hepatică severă (Child-Pugh \u003e9), hepatită acută, în tratamentul concomitent cu medicamente care afectează funcția hepatică, glucoză-6-fosfat dehidrogenază, deficiență renală cronică și abuz de alcool hememoronic sever, insuficiență (clearance al creatininei \u003c 10 ml\/min. [vezi pct. 4.2]). Dacă există febră mare sau semne de infecție secundară sau dacă simptomele persistă mai mult de 3 zile, trebuie să consultați medicul dumneavoastră. În general, medicamentele care conțin paracetamol pot fi luate doar câteva zile și în doze mici fără a consulta medicul sau stomatologul. În cazul utilizării incorecte prelungite a analgezicelor în doze mari, pot apărea episoade de cefalee care nu trebuie tratate cu doze mai mari de medicament. În general, aportul obișnuit de analgezice, în special o combinație de diferite substanțe analgezice, poate provoca leziuni renale permanente cu risc de insuficiență renală (nefropatie analgezică). Utilizarea prelungită sau frecventă nu este recomandată. Pacienții trebuie sfătuiți să nu ia în același timp alte produse care conțin paracetamol. Administrarea mai multor doze zilnice într-o singură administrare poate afecta grav ficatul. În acest caz, pacientul nu își pierde cunoștința, dar trebuie consultat imediat un medic. Utilizarea prelungită fără supraveghere medicală poate fi dăunătoare. La copiii tratați cu 60 mg\/kg pe zi de paracetamol, asocierea cu un alt antipiretic nu este justificată decât în ​​cazuri de ineficacitate. Întreruperea bruscă a administrarii de analgezice după o perioadă prelungită de utilizare incorectă, la doze mari, poate provoca dureri de cap, oboseală, dureri musculare, nervozitate și simptome autonome. Aceste simptome de sevraj se rezolvă în câteva zile. Până în acel moment, consumul suplimentar de analgezice trebuie evitat și nu trebuie reluat fără consultarea medicului dumneavoastră. Trebuie avută prudență dacă paracetamolul este administrat în asociere cu inductori CYP3A4 sau utilizarea unor substanțe care induc enzime hepatice precum rifampicina, cimetidina și antiepileptice precum glutetimida, fenobarbitalul și carbamazepina. Se recomandă prudență la administrarea paracetamolului la pacienții cu insuficiență renală (clearance-ul creatininei ≤ 30 ml\/min, vezi pct. 4.2). Consumul de alcool trebuie evitat în timpul tratamentului cu paracetamol. Riscurile de supradozaj sunt mai mari la pacienții cu boală hepatică alcoolică non-cirotică. Se recomandă prudență în caz de alcoolism cronic. La pacienţii cu abuz de alcool, doza trebuie redusă (vezi pct. 4.2). În acest caz, doza zilnică nu trebuie să depășească 2 grame. TACHIPIRINA OROSOLUBILA contine: - \u003cb\u003esorbitol\u003c\/b\u003e: Acest medicament conține 801,30 mg de sorbitol per plic. Pacienților cu intoleranță ereditară la fructoză nu trebuie să li se administreze acest medicament; Trebuie luat în considerare efectul aditiv al administrării concomitente de medicamente care conțin sorbitol (sau fructoză) și al aportului alimentar zilnic de sorbitol (sau fructoză). Conținutul de sorbitol din medicamentele orale poate modifica biodisponibilitatea altor medicamente administrate concomitent. - \u003cb\u003ezaharoza\u003c\/b\u003e Pacienții care suferă de probleme ereditare rare de intoleranță la fructoză, malabsorbție la glucoză-galactoză sau insuficiență a zaharazei izomaltazei nu trebuie să ia acest medicament; - \u003cb\u003epropilenglicol:\u003c\/b\u003e Acest medicament conține 1,315 mg de propilenglicol per plic. Administrarea concomitentă cu orice substrat de alcool dehidrogenază, cum ar fi etanolul, poate induce efecte adverse grave la nou-născuți; - \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e: Acest medicament conține mai puțin de 1 mmol (23 mg) sodiu per plic, adică „în mod esențial fără sodiu”. În prezența febrei mari sau a semnelor de infecție secundară sau a persistenței simptomelor peste 3 zile, trebuie efectuată o reevaluare a tratamentului. Dozele mai mari decât cele recomandate implică riscul unor leziuni hepatice foarte grave. Tratamentul cu antidotul trebuie administrat cât mai curând posibil (vezi pct. 4.9). Paracetamolul trebuie utilizat cu prudență în cazuri de deshidratare și malnutriție cronică.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINTERACȚIUNI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAportul de probenecid inhibă legarea paracetamolului de acidul glucuronic, rezultând o reducere a clearance-ului paracetamolului de aproximativ două ori. La pacienţii care iau probenecid concomitent, doza de paracetamol trebuie redusă. Metabolismul paracetamolului este crescut la pacienții care iau medicamente inductoare de enzime, cum ar fi rifampicina și unele antiepileptice (carbamazepină, fenitoină, fenobarbital, primidonă). Unele rapoarte izolate descriu hepatotoxicitate neașteptată la pacienții care iau medicamente inductoare de enzime. Administrarea concomitentă de paracetamol și AZT (zidovudină) crește tendința la neutropenie. Prin urmare, administrarea concomitentă a acestui medicament împreună cu AZT ar trebui să aibă loc numai la sfatul medicului dumneavoastră. Aportul concomitent de medicamente care accelerează golirea gastrică, cum ar fi metoclopramida, accelerează absorbția și debutul acțiunii paracetamolului. Utilizarea concomitentă a medicamentelor care încetinesc golirea gastrică poate întârzia absorbția și debutul acțiunii paracetamolului. Colestiramina reduce absorbția paracetamolului și, prin urmare, nu poate fi administrată decât după o oră de la administrarea paracetamolului. Consumul repetat de paracetamol pentru perioade mai mari de o săptămână mărește efectul anticoagulantelor, în special warfarinei. Prin urmare, administrarea pe termen lung a paracetamolului la pacienții tratați cu anticoagulante trebuie să aibă loc numai sub supraveghere medicală. Consumul ocazional de paracetamol nu are un efect semnificativ asupra tendinței de sângerare. Efecte asupra analizelor de laborator Paracetamolul poate interfera cu determinările de acid uric care utilizează acid fosfotungstic și cu determinările de glicemie care utilizează reacția glucoză-oxidază-peroxidază. Probenecidul determină o reducere de aproape două ori a clearance-ului paracetamolului prin inhibarea conjugării acestuia cu acidul glucuronic. O reducere a paracetamolului trebuie luată în considerare în cazul tratamentului concomitent cu probenecid. Paracetamolul crește nivelul plasmatic de acid acetilsalicilic și cloramfenicol.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE SECUNDARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eClasificarea MedDRA pe sisteme și organe este utilizată cu următoarele frecvențe: foarte frecvente (≥ 1\/10), frecvente (≥ 1\/100, \u003c 1\/10), mai puțin frecvente (≥ 1\/1.000, \u003c 1\/100), rare (≥ 1\/10.000, \u003c 1\/1.000, \u003c 1\/1.000\/1), foarte rare (\u003c 1\/000).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePatologii ale sistemului sanguin și limfatic.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSOC\/FRECVENȚA: Rare - Reacții adverse: anemie, anemii nehemolitice și deprimare a măduvei osoase; trombocitopenie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePatologii vasculare:\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSOC\/FRECVENȚA: Rar - Reacții adverse: edem.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSOC\/FRECVENTA: Rare - Reactii adverse: afectiuni pancreatice exocrine, pancreatita acuta si cronica, sangerari gastrointestinale, dureri abdominale, diaree, greata, varsaturi.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări hepatobiliare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSOC\/FRECVENȚA: Rare - Reacții adverse: insuficiență hepatică, necroză hepatică, icter.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului imunitar.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSOC\/FRECVENȚA: Rare - Reacții adverse: afecțiuni alergice, reacție anafilactică, alergii la alimente, aditivi alimentari, medicamente și alte substanțe chimice.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePatologii ale pielii și țesutului subcutanat.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSOC\/FRECVENȚA: Rare - Reacții adverse: urticarie, prurit, erupție cutanată, transpirație, purpură, angioedem.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSOC\/FRECVENȚA: Foarte rare - Reacții adverse: Au fost raportate cazuri foarte rare de reacții grave ale pielii.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări renale și urinare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSOC\/FRECVENȚA: Rare - Reacții adverse: nefropatie, nefropatie și tulburări tubulare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAu fost raportate cazuri foarte rare de reacții cutanate grave. Efectele nefrotoxice sunt rare și nu au fost raportate în asociere cu dozele terapeutice, cu excepția administrării prelungite. Raportarea reacțiilor adverse suspectate. Raportarea reacțiilor adverse suspectate care apar după autorizarea medicamentului este importantă, deoarece permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu\/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare la https:\/\/www.aifa.gov.it\/content\/segnalazioni-reazioni-avverse.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSupradozaj\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eExistă riscul de otrăvire, în special la subiecții vârstnici, copiii mici, pacienții cu boli hepatice, alcoolism cronic și pacienții cu malnutriție cronică. Supradozajul poate fi fatal în aceste cazuri. Simptomele apar în general în primele 24 de ore și includ: greață, vărsături, anorexie, paloare și dureri abdominale. Supradozajul, adică administrarea a 10 g de paracetamol sau mai mult într-o singură doză la adulți sau administrarea a 150 mg\/kg greutate corporală într-o singură doză la copii, determină necroză a celulelor hepatice care poate induce necroză completă și ireversibilă, ducând la insuficiență hepatocelulară, acidoză metabolică și encefalopatie care poate duce la comă și encefalopatie. În același timp, se observă creșteri ale transaminazelor hepatice (AST, ALT), lactat dehidrogenazei și bilirubinei, împreună cu niveluri crescute de protrombină care pot apărea la 12 - 48 de ore după administrare. Procedura de urgență: Spitalizare imediată Prelevarea de probe de sânge pentru a determina concentrația plasmatică inițială de paracetamol Lavaj gastric Administrarea IV (sau orală, dacă este posibil) a antidotului N-acetilcisteină cât mai curând posibil și înainte de a trece 10 ore de la supradozaj Implementați tratamentul simptomatic.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSARCINA SI ALAPTATUL\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eSarcina:\u003c\/u\u003e O cantitate mare de date despre femeile gravide nu indică nici malformații, nici toxicitate fetală\/neonatală. Studiile epidemiologice privind neurodezvoltarea la copiii expuși la paracetamol in utero arată rezultate neconcludente. Dacă este necesar din punct de vedere clinic, paracetamolul poate fi utilizat în timpul sarcinii, totuși trebuie utilizat la cea mai mică doză eficientă pentru cel mai scurt timp posibil și cu cea mai mică frecvență posibilă. \u003cu\u003eAlăptarea:\u003c\/u\u003e După administrarea orală, paracetamolul este excretat în laptele matern în cantități mici. Nu au fost raportate reacții adverse la sugarii alăptați. Dozele terapeutice ale acestui medicament pot fi utilizate în timpul alăptării.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTACHIPIRINA OROSOLUBILĂ nu modifică capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Nu au fost efectuate studii privind efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.\u003c\/p\u003e","brand":"Angelini","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":40207824945267,"sku":"040313049","price":8.5,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/files\/angelini-tachipirina-orosolubile-12-bustine-500-mg-farmacia-dottor-tili-1258975928.jpg?v=1789562561"},{"product_id":"momentact-400-mg-analgesico-20-compresse","title":"Momentact 400 mg analgezic 20 comprimate","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINDICAȚII\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eMomentact este indicat la adulți și adolescenți cu vârsta peste 12 ani. Dureri de diverse origini si natura (dureri de cap, dureri de dinti, nevralgii, dureri osteo-articulare si musculare, dureri menstruale). Adjuvant în tratamentul simptomatic al febrei și gripei.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINGREDIENTE ACTIVE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFiecare comprimat filmat conține: \u003cu\u003eIngredient activ\u003c\/u\u003e: ibuprofen 400 mg. \u003cu\u003eExcipienți cu efecte cunoscute\u003c\/u\u003e: lactoză, sodiu. Pentru lista completă a excipienților vezi pct. 6.1.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEXCIPIENȚI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAmidon pregelatinizat, amidon carboximetil \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e, carmelosa \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e, povidonă, celuloză microcristalină, silice precipitată, talc, \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e sulfat de lauril,\u003cb\u003e lactoza\u003c\/b\u003e monohidrat, hipromeloză, dioxid de titan, Macrogol 4000.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e• Hipersensibilitate la ingredientul activ, la alte medicamente antireumatice (acid acetilsalicilic etc.) sau la oricare dintre excipienții enumerați la punctul 6.1. • A nu se administra copiilor sub 12 ani. • Ibuprofenul este contraindicat în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină şi în timpul alăptării (vezi pct. 4.6). • Ulcer gastroduodenal activ sau sever sau alte gastropatii. • Antecedente de hemoragie gastrointestinală sau perforație legate de un tratament activ anterior sau antecedente de hemoragie\/ulcer peptic recurent (două sau mai multe episoade distincte de ulcerație sau sângerare demonstrată). • Insuficienţă hepatică sau renală severă. • Insuficiență cardiacă severă (clasa IV NYHA). • Deshidratare severă (cauzată de vărsături, diaree sau aport insuficient de lichide).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eDOZAJE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cb\u003e \u003cu\u003eDozare\u003c\/u\u003e \u003c\/b\u003e \u003cb\u003eAdulți și adolescenți peste 12 ani\u003c\/b\u003e: 1 comprimat de 2-3 ori pe zi. Nu depășiți doza de 3 comprimate pe zi. Reacțiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficiente pentru cea mai scurtă durată posibilă de tratament, necesară pentru controlul simptomelor (vezi pct. 4.4). Dacă utilizarea medicamentului este necesară mai mult de 3 zile la adolescenți sau în cazul agravării simptomelor, trebuie consultat medicul. Nu depășiți dozele recomandate: în special pacienții vârstnici trebuie să respecte dozele minime indicate mai sus. \u003ci\u003evârstnici\u003c\/i\u003e: AINS trebuie utilizate cu prudență deosebită la pacienții vârstnici care sunt mai predispuși la evenimente adverse și prezintă un risc crescut de sângerare, ulcerație sau perforare gastrointestinală cu potențial fatalitate (vezi pct. 4.4). Dacă tratamentul este considerat necesar, trebuie utilizată cea mai mică doză pentru cea mai scurtă durată necesară pentru controlul simptomelor (vezi pct. 4.4). \u003ci\u003eInsuficiență renală\u003c\/i\u003e: La pacienţii cu scădere uşoară sau moderată a funcţiei renale, doza trebuie menţinută cât mai scăzută posibil pentru cea mai scurtă durată necesară controlului simptomelor, iar funcţia renală trebuie monitorizată. \u003ci\u003eInsuficiență hepatică\u003c\/i\u003e: La pacienții cu scăderea ușoară sau moderată a funcției hepatice, doza trebuie menținută cât mai scăzută posibil pentru cea mai scurtă durată necesară controlului simptomelor și trebuie monitorizată funcția hepatică. Momentact este contraindicat la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă (vezi pct. 4.3). \u003ci\u003ePopulatie pediatrica\u003c\/i\u003e Momentact este contraindicat la copiii cu vârsta sub 12 ani (vezi pct. 4.3). \u003cb\u003e \u003cu\u003eMod de administrare\u003c\/u\u003e \u003c\/b\u003e Puteți lua Momentact pe stomacul gol. La subiecții cu probleme de tolerabilitate gastrică, este de preferat să luați medicamentul pe stomacul plin.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONSERVARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAcest medicament nu necesită o temperatură specială de depozitare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e• Utilizarea Momentact, ca orice medicament care inhibă sinteza prostaglandinelor și ciclooxigenazei, nu este recomandată femeilor care intenționează să rămână însărcinate. • Administrarea Momentact trebuie suspendată la femeile care au probleme de fertilitate sau care sunt supuse investigațiilor de fertilitate. • Efectele secundare pot fi minimizate prin utilizarea celei mai mici doze eficiente pentru cea mai scurtă durată posibilă a tratamentului necesar pentru controlul simptomelor (vezi paragrafele de mai jos despre riscurile gastrointestinale și cardiovasculare). • Vârstnici: Pacienții vârstnici prezintă o frecvență crescută a reacțiilor adverse la AINS, în special sângerări și perforații gastro-intestinale, care pot fi letale (vezi pct. 4.2). • \u003ci\u003e \u003cu\u003eEfecte cardiovasculare și cerebrovasculare\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Este necesară prudență înainte de începerea tratamentului la pacienții cu antecedente de hipertensiune arterială și\/sau insuficiență cardiacă, deoarece s-au raportat retenție de lichide, hipertensiune arterială și edem în asociere cu tratamentul cu AINS. AINS pot reduce efectul diureticelor și al altor medicamente antihipertensive (vezi pct. 4.5). Studiile clinice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari (2400 mg\/zi), poate fi asociată cu o creștere modestă a riscului de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral). În general, studiile epidemiologice nu sugerează că dozele mici de ibuprofen (de exemplu ≤ 1200 mg\/zi) sunt asociate cu un risc crescut de evenimente trombotice arteriale. Pacienții cu hipertensiune arterială necontrolată, insuficiență cardiacă congestivă (clasa NYHA II-III), boală cardiacă ischemică stabilită, boală arterială periferică și\/sau boală cerebrovasculară trebuie tratați cu ibuprofen numai după o atenție atentă și trebuie evitate dozele mari (2400 mg\/zi). De asemenea, trebuie avută o atenție atentă înainte de a începe tratamentul pe termen lung la pacienții cu factori de risc pentru evenimente cardiovasculare (de exemplu, hipertensiune arterială, hiperlipidemie, diabet zaharat, fumatul de țigară), mai ales dacă sunt necesare doze mari (2400 mg\/zi) de ibuprofen. Pacienții cu hipertensiune arterială necontrolată, insuficiență cardiacă congestivă, boală cardiacă ischemică stabilită, boală arterială periferică și\/sau boală cerebrovasculară trebuie tratați cu ibuprofen numai după o analiză atentă. Considerații similare trebuie făcute înainte de începerea tratamentului pe termen lung la pacienții cu factori de risc pentru evenimente cardiovasculare (de exemplu, hipertensiune arterială, hiperlipidemie, diabet zaharat, fumat). • \u003ci\u003e \u003cu\u003eSângerări gastro-intestinale, ulcerații și perforații\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Utilizarea Momentact trebuie evitată concomitent cu AINS, inclusiv cu inhibitori selectivi ai ciclooxigenazei-2 (COX-2), din cauza riscului crescut de ulcerație sau sângerare (vezi pct. 4.5). În special, sângerări gastro-intestinale, ulcerații și perforații, care pot fi fatale, au fost raportate în timpul tratamentului cu toate AINS în orice moment, cu sau fără simptome de avertizare sau antecedente de evenimente gastrointestinale grave. La vârstnici și la pacienții cu antecedente de ulcer, mai ales dacă se complică cu hemoragie sau perforație (vezi pct. 4.3), riscul de hemoragie, ulcerație sau perforație gastrointestinală este mai mare cu dozele crescute de AINS. Acești pacienți trebuie să înceapă tratamentul cu cea mai mică doză disponibilă. Utilizarea concomitentă a agenților de protecție (misoprostol sau inhibitori ai pompei de protoni) trebuie luată în considerare la acești pacienți și, de asemenea, la pacienții care iau doze mici de acid acetilsalicilic sau alte medicamente care pot crește riscul de evenimente gastrointestinale (vezi mai jos și pct. 4.5). Pacienții cu antecedente de toxicitate gastrointestinală, în special vârstnicii, trebuie să raporteze orice simptome gastrointestinale neobișnuite (în special hemoragie gastrointestinală), în special în etapele inițiale ale tratamentului. Monitorizați cu atenție pacienții care iau concomitent medicamente care pot crește riscul de ulcerație sau sângerare, cum ar fi corticosteroizi orali, anticoagulante precum warfarina, inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei sau agenți antiplachetari precum acidul acetilsalicilic (vezi pct. 4.5). Când apar sângerări sau ulcerații gastrointestinale la pacienții care iau Momentact, tratamentul trebuie întrerupt. AINS trebuie administrate cu prudență la pacienții cu antecedente de boli gastrointestinale (colită ulceroasă, boala Crohn), deoarece aceste afecțiuni pot fi exacerbate (vezi pct. 4.8). • \u003ci\u003e \u003cu\u003eReacții cutanate severe\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Reacții cutanate grave, unele dintre ele fatale, inclusiv dermatită exfoliativă, sindrom Stevens-Johnson și necroliză epidermică toxică, au fost raportate rar în asociere cu utilizarea AINS (vezi pct. 4.8). Pacienții par să prezinte un risc mai mare în stadiile incipiente ale terapiei: debutul reacției are loc în majoritatea cazurilor în prima lună de tratament. A fost raportată pustuloză exantematoasă acută generalizată (PEAG) în legătură cu medicamentele care conțin ibuprofen. Ibuprofenul trebuie întrerupt la prima apariție a semnelor și simptomelor reacțiilor cutanate severe, cum ar fi erupții cutanate, leziuni ale mucoasei sau orice alt semn de hipersensibilitate, precum și dacă apar tulburări vizuale sau semne persistente de disfuncție hepatică. • \u003ci\u003e \u003cu\u003eEfecte renale\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e La initierea tratamentului cu ibuprofen, trebuie avuta precautie la pacientii cu deshidratare considerabila. Ibuprofenul poate provoca retenție de apă și sodiu, potasiu la pacienții care nu au suferit niciodată de boală renală datorită efectelor sale asupra perfuziei renale. Acest lucru poate provoca edem sau insuficiență cardiacă sau hipertensiune arterială la pacienții predispuși. Utilizarea pe termen lung a ibuprofenului, ca și în cazul altor AINS, a dus la necroză papilară renală și la alte modificări patologice renale. În general, utilizarea obișnuită a analgezicelor, în special a combinațiilor de diferite ingrediente active analgezice, poate duce la afectarea permanentă a rinichilor, cu riscul de apariție a insuficienței renale (nefropatie analgezică). Toxicitatea renală a fost raportată la pacienții la care prostaglandinele renale au un rol compensator în menținerea perfuziei renale. Administrarea de AINS la acesti pacienti poate duce la o reducere dependenta de doza a formarii prostaglandinelor si, ca efect secundar, a fluxului sanguin renal care poate duce rapid la decompensarea renala. Pacienții cei mai expuși riscului acestor reacții sunt cei cu funcție renală redusă, insuficiență cardiacă, disfuncție hepatică, vârstnicii și toți acei pacienți care iau diuretice și inhibitori ECA. Întreruperea terapiei cu AINS este de obicei urmată de revenirea la starea de pretratament. La adolescenții deshidratați există riscul de afectare a funcției renale. În cazul utilizării prelungite, monitorizați funcția renală, în special în cazurile de lupus eritematos difuz. • \u003ci\u003e \u003cu\u003eTulburări respiratorii\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Momentact trebuie prescris cu prudență la pacienții cu astm bronșic, rinită cronică, polipi nazali, sinuzită sau boli alergice curente sau anterioare deoarece pot apărea bronhospasm, urticarie și angioedem. Același lucru este valabil și pentru acei subiecți care au prezentat bronhospasm după utilizarea acidului acetilsalicilic sau a altor AINS. • \u003ci\u003e \u003cu\u003eReacții de hipersensibilitate\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Analgezicele, antipireticele, AINS pot provoca reacții de hipersensibilitate potențial grave (reacții anafilactoide), chiar și la subiecții care nu au fost expuși anterior la acest tip de medicamente. Riscul de reacții de hipersensibilitate după administrarea ibuprofenului este mai mare la subiecții care au prezentat astfel de reacții după utilizarea altor analgezice, antipiretice, AINS și la subiecții cu hiperreactivitate bronșică (astm), febră fânului, polipoză nazală sau boli respiratorii obstructive cronice sau episoade anterioare de angioedem (vezi pct. 3 și 4.4). Reacțiile de hipersensibilitate se pot prezenta sub formă de crize de astm bronșic (așa-numitul astm analgezic), edem Quincke sau urticarie. Rareori au fost observate reacții severe de hipersensibilitate (de exemplu șoc anafilactic). La primele semne de reacție de hipersensibilitate după administrarea de ibuprofen, tratamentul trebuie întrerupt. Măsurile asistate medical trebuie inițiate de personal medical specializat, în concordanță cu simptomele. • \u003ci\u003e \u003cu\u003eScăderea funcției cardiace, renale și hepatice\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e O atenție deosebită trebuie luată atunci când se tratează pacienții cu funcție cardiacă, hepatică sau renală redusă, deoarece utilizarea AINS poate determina o deteriorare a funcției renale. Utilizarea concomitentă obișnuită a diferitelor analgezice poate crește și mai mult acest risc. La pacientii cu functie cardiaca, hepatica sau renala redusa este indicat sa se foloseasca cea mai mica doza eficienta pentru cea mai scurta perioada de tratament si monitorizarea periodica a parametrilor clinici si de laborator, mai ales in cazul tratamentului prelungit. • \u003ci\u003e \u003cu\u003eEfecte hematologice\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Ibuprofenul, ca și alte AINS, poate inhiba agregarea trombocitelor și a demonstrat dovezi de prelungire a timpului de sângerare la subiecții sănătoși. Prin urmare, pacienții cu defecte de coagulare sau sub terapie anticoagulantă trebuie supravegheați cu atenție. • \u003ci\u003e \u003cu\u003eMeningita aseptică\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e În rare ocazii, la pacienţii trataţi cu ibuprofen au fost observate simptome de meningită aseptică. Deși acest lucru este mai probabil să apară la pacienții cu lupus eritematos sistemic și tulburări ale țesutului conjunctiv asociat, a fost observat și la pacienții fără boli cronice concomitente (vezi pct. 4.8). • Întrucât s-au detectat modificări oculare în timpul studiilor la animale cu AINS, se recomandă, în cazul tratamentelor prelungite, efectuarea controalelor oftalmologice periodice. • Consumul de alcool trebuie evitat deoarece poate intensifica efectele secundare ale AINS, în special cele care afectează tractul gastrointestinal sau sistemul nervos central. • Mascarea simptomelor infecțiilor de bază • Momentact poate masca simptomele infecției, ceea ce poate întârzia inițierea tratamentului adecvat și, prin urmare, poate agrava rezultatul infecției. Acest lucru a fost observat în pneumonia bacteriană dobândită în comunitate și în complicațiile bacteriene ale varicelei. Când Momentact este administrat pentru ameliorarea febrei sau a durerii legate de infecție, se recomandă monitorizarea infecției. În mediul extraspital, pacientul trebuie să solicite asistență medicală dacă simptomele persistă sau se agravează. \u003ci\u003e \u003cu\u003eInformații importante despre unii excipienți\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Momentact conține: - \u003cb\u003elactoza\u003c\/b\u003e: Pacienții care suferă de probleme ereditare rare de intoleranță la galactoză, deficit total de lactază sau malabsorbție la glucoză-galactoză nu trebuie să ia acest medicament. - \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e: Acest medicament conține mai puțin de 1 mmol (23 mg) sodiu per doză, adică practic „fără sodiu”.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINTERACȚIUNI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eEste recomandabil să solicitați sfatul medicului în cazul oricărei terapii concomitente înainte de administrarea produsului. Ibuprofenul (ca și alte AINS) trebuie luat cu prudență în asociere cu substanțele enumerate mai jos. • Corticosteroizi: risc crescut de ulceraţie gastrointestinală sau hemoragie (vezi pct. 4.4). • Anticoagulante: AINS pot crește efectele anticoagulantelor, cum ar fi warfarina sau heparina (vezi pct. 4.4). În cazul tratamentului concomitent, se recomandă monitorizarea stării de coagulare. • Inhibitori de ciclooxigenază-2 (COX-2) și alte AINS: aceste substanțe pot crește riscul de reacții adverse care afectează tractul gastrointestinal (vezi pct. 4.4). Este recomandabil să nu combinați ibuprofenul cu alte AINS, inclusiv cu inhibitori selectivi ai COX-2, din cauza potențialelor efecte aditive (vezi pct. 4.4). • Acid acetilsalicilic: Administrarea concomitentă de ibuprofen și acid acetilsalicilic nu este, în general, recomandată din cauza potențialului de reacții adverse crescute. Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba competitiv efectul acidului acetilsalicilic în doze mici asupra agregării plachetare atunci când cele două medicamente sunt administrate simultan. Deși există incertitudini cu privire la extrapolarea acestor date la situația clinică, nu poate fi exclusă posibilitatea ca utilizarea regulată, pe termen lung, a ibuprofenului să reducă efectul cardioprotector al acidului acetilsalicilic la doze mici. Nu sunt considerate posibile efecte clinice relevante în urma utilizării ocazionale a ibuprofenului (vezi pct. 5.1). • Agenţi antiplachetari şi inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS): risc crescut de hemoragie gastrointestinală (vezi pct. 4.4). • Diuretice, inhibitori ai ECA (cum ar fi captopril), beta-blocante şi antagonişti ai angiotensinei II: AINS pot reduce efectul diureticelor şi altor medicamente antihipertensive. Diureticele pot crește, de asemenea, riscul de nefrotoxicitate asociată cu AINS. La unii pacienți cu funcție renală compromisă (de exemplu, pacienți deshidratați sau pacienți vârstnici cu funcție renală compromisă), administrarea concomitentă a unui inhibitor ECA sau a unui antagonist al angiotensinei II și a agenților care inhibă sistemul ciclo-oxigenazei poate duce la o deteriorare suplimentară a funcției renale, inclusiv o posibilă insuficiență renală acută, care este de obicei reversibilă. Aceste interacțiuni trebuie luate în considerare la pacienții care iau Momentact concomitent cu inhibitori ai ECA sau antagonişti ai angiotensinei II. Prin urmare, combinația trebuie administrată cu precauție, în special la pacienții vârstnici. Pacienții trebuie să fie hidratați corespunzător și trebuie avută în vedere monitorizarea funcției renale după inițierea terapiei concomitente și ulterior. • Fenitoină și litiu: administrarea concomitentă de ibuprofen și fenitoină sau preparate cu litiu poate duce la reducerea eliminării acestor medicamente cu creșterea ulterioară a concentrațiilor plasmatice ale acestora cu posibilitatea atingerii pragului toxic. Dacă această asociere este considerată necesară, se recomandă monitorizarea nivelurilor plasmatice de fenitoină și litiu pentru a adapta doza adecvată în timpul tratamentului simultan cu ibuprofen. • Metotrexat: AINS pot inhiba secreția tubulară de metotrexat și pot apărea unele interacțiuni metabolice care au ca rezultat reducerea clearance-ului metotrexatului și ducând la un risc crescut de toxicitate. • Moclobemidă: crește efectul ibuprofenului. • Aminoglicozide: AINS pot scădea excreția de aminoglicozide, crescând toxicitatea acestora. • Glicozide cardiace: AINS pot exacerba insuficiența cardiacă, pot reduce rata de filtrare glomerulară și creșterea nivelurilor plasmatice ale glicozidelor cardiace. Se recomandă monitorizarea nivelurilor serice de glicozide. • Colestiramină: administrarea concomitentă de ibuprofen și colestiramină poate reduce absorbția ibuprofenului din tractul gastrointestinal. Cu toate acestea, relevanța clinică a acestei interacțiuni nu este cunoscută.• Ciclosporine: administrarea concomitentă de ciclosporină și unele AINS determină un risc crescut de afectare renală. Acest efect nu poate fi exclus pentru combinația de ciclosporină și ibuprofen. • Extracte de plante: Ginkgo Biloba poate crește riscul de sângerare în asociere cu AINS. • Mifepristonă: datorită proprietăților anti-prostaglandine ale AINS, utilizarea acestora după administrarea mifepristonei poate duce la reducerea efectului mifepristonei. Dovezi limitate sugerează că administrarea concomitentă de AINS și prostaglandine în aceeași zi nu influențează negativ efectele mifepristonei sau prostaglandinei asupra maturării cervicale sau contractilității uterine și nu reduce eficacitatea clinică a medicamentului la întreruperea sarcinii. • Antibiotice chinolone: ​​Pacienții care iau AINS și chinolone pot avea un risc crescut de a dezvolta convulsii. • Sulfoniluree: AINS pot crește efectul hipoglicemiant al sulfonilureelor. In cazul tratamentului concomitent se recomanda monitorizarea glicemiei. • Tacrolimus: administrarea concomitentă de AINS şi tacrolimus poate duce la un risc crescut de nefrotoxicitate. • Zidovudină: există dovezi ale unui risc crescut de hemartroză şi hematom la pacienţii hemofili seropozitivi în tratamentul simultan cu Zidovudină şi alte AINS. Se recomandă un examen hematologic la 1-2 săptămâni după începerea tratamentului. • Ritonavir: poate determina o creştere a concentraţiilor plasmatice ale AINS. • Probenecid: încetinește excreția ibuprofenului, cu posibilă creștere a concentrațiilor plasmatice ale acestora. • Inhibitori ai CYP2C9: Administrarea concomitentă de ibuprofen şi inhibitori de CYP2C9 poate încetini eliminarea ibuprofenului (substrat CYP2C9), ducând la creşterea expunerii la ibuprofen. Într-un studiu cu voriconazol și fluconazol (inhibitori CYP2C9), sa observat o expunere crescută la S(+)-ibuprofen cu aproximativ 80% până la 100%. Reducerea dozei de ibuprofen trebuie luată în considerare în cazul administrării concomitente cu inhibitori puternici ai CYP2C9, în special atunci când se administrează doze mari de ibuprofen cu voriconazol sau fluconazol. • Alcoolul, bifosfonații și oxipentifilina (pentoxifilina): pot potența efectele secundare gastrointestinale și riscul de sângerare și ulcere. • Baclofen: toxicitate ridicată a baclofenului.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE SECUNDARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eReacțiile adverse observate cu ibuprofen sunt în general comune altor analgezice, antipiretice, antiinflamatoare nesteroidiene și sunt raportate mai jos folosind următoarea convenție: Foarte frecvente (≥1\/10); Frecvente (≥1\/100, \u003c1\/10); Mai puţin frecvente (≥ 1\/1.000, \u003c 1\/100); Rare (≥1\/10.000, \u003c1\/1.000); Foarte rare (\u003c1\/10.000); Cu frecvență necunoscută (frecvența nu poate fi estimată din datele disponibile). Cele mai frecvent observate evenimente adverse sunt de natură gastrointestinală. Studiile clinice și datele epidemiologice sugerează că utilizarea ibuprofenului (în special în doze mari de 2400 mg\/zi) și pentru tratamente pe termen lung poate fi asociată cu o creștere modestă a riscului de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral) (vezi pct. 4.4). \u003cu\u003eTulburări gastrointestinale:\u003c\/u\u003e Pot să apară ulcer peptic, perforaţie sau hemoragie gastrointestinală, uneori letale, în special la vârstnici (vezi pct. 4.4). Perforația gastrointestinală cu utilizarea ibuprofenului a fost observată rar. După administrarea ibuprofenului au fost raportate următoarele: senzație de greutate în stomac, greață, vărsături, diaree, flatulență, constipație, dispepsie, dureri abdominale, melenă, hematemeză, stomatită ulceroasă, exacerbare a colitei și a bolii Crohn (vezi pct. 4.4). Mai puțin frecvente: gastrită; Foarte rare: pancreatită. \u003cu\u003eTulburări ale sistemului imunitar\u003c\/u\u003e. Următoarele reacții adverse au fost raportate în urma tratamentului cu AINS: reacție alergică nespecifică și anafilaxie; mai puţin frecvente: reacţii de hipersensibilitate cum sunt erupţii cutanate de diferite tipuri, urticarie, prurit, purpură, angioedem, exantem, reacţii ale căilor respiratorii inclusiv astm, chiar severe, bronhospasm sau dispnee criză astmatică (uneori cu hipotensiune arterială); rare: sindrom lupus eritematos; foarte rare: reacții de hipersensibilitate grave. Simptomele pot include: edem facial, edem limbii, edem laringian, edem al căilor respiratorii cu constricție, dispnee, tahicardie, anafilaxie, dermatită exfoliativă și buloasă (inclusiv sindrom Stevens-Johnson, necroliză epidermică toxică și eritem multiform). \u003cu\u003ePatologii cardiace și vasculare\u003c\/u\u003e: Au fost raportate edeme, oboseală, hipertensiune arterială și insuficiență cardiacă în asociere cu tratamentul cu AINS. Studiile clinice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari (2400 mg\/zi) poate fi asociată cu o creștere modestă a riscului de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral) (vezi pct. 4.4). Foarte rare: palpitații, insuficiență cardiacă, infarct miocardic, edem pulmonar acut, edem, hipertensiune arterială. Aceste fenomene tind în general să regreseze la suspendarea tratamentului. Alte evenimente adverse raportate mai rar și pentru care cauzalitatea nu a fost neapărat stabilită includ: \u003cu\u003ePatologii ale sistemului sanguin și limfatic\u003c\/u\u003e. Rare: leucopenie, trombocitopenie, neutropenie, agranulocitoză, anemie aplastică și anemie hemolitică. \u003cu\u003eTulburări psihice\u003c\/u\u003e. Mai puțin frecvente: insomnie, anxietate; Rare: depresie, stare de confuzie, halucinații. \u003cu\u003eTulburări ale sistemului nervos\u003c\/u\u003e. Frecvente: amețeli; Mai puţin frecvente: parestezie, somnolenţă; Rare: nevrita optică. \u003cu\u003eInfecții și infestări\u003c\/u\u003e. Mai puțin frecvente: rinită; Rare: meningită aseptică. Rinită și meningită aseptică (în special la pacienții cu afecțiuni autoimune preexistente, cum sunt lupus eritematos sistemic și boală mixtă a țesutului conjunctiv) cu simptome de rigiditate a gâtului, cefalee, greață, vărsături, febră sau dezorientare (vezi pct. 4.4). A fost descrisă exacerbarea inflamației legate de infecție (de exemplu, dezvoltarea fasciitei necrozante). \u003cu\u003eTulburări respiratorii toracice și mediastinale\u003c\/u\u003e. Mai puțin frecvente: bronhospasm, dispnee, apnee. \u003cu\u003ePatologii oculare\u003c\/u\u003e. Mai puțin frecvente: tulburări de vedere; Rare: alterare oculară care duce la tulburări de vedere, neuropatie optică toxică. \u003cu\u003eTulburări ale urechii și ale labirintului\u003c\/u\u003e. Mai puțin frecvente: tulburări de auz, tinitus, vertij. \u003cu\u003eTulburări hepatobiliare\u003c\/u\u003e. Mai puțin frecvente: funcție hepatică anormală, hepatită și icter; Foarte rare: insuficiență hepatică. \u003cu\u003ePatologii ale pielii și țesutului subcutanat\u003c\/u\u003e. Uneori pot apărea erupții cutanate alergice (eritem, mâncărime, urticarie). Mai puțin frecvente: reacții de fotosensibilitate; Foarte rare: reacții buloase, inclusiv sindrom Stevens-Johnson și necroliză epidermică toxică. În cazuri excepționale, în timpul infecției cu varicela pot apărea infecții grave ale pielii și tulburări ale țesuturilor moi (vezi „infecții și infestări”). Cu frecvență necunoscută: reacție medicamentoasă cu eozinofilie și simptome sistemice (sindrom DRESS), pustuloză exantematoasă acută generalizată (PEAG). \u003cu\u003eTulburări renale și urinare\u003c\/u\u003e. Mai puțin frecvente: afectarea funcției renale și nefropatie toxică sub diferite forme, inclusiv nefrită interstițială, sindrom nefrotic și insuficiență renală. \u003cu\u003ePatologii sistemice și afecțiuni legate de locul de administrare\u003c\/u\u003e. Frecvente: stare de rău, oboseală; Rare: edem. \u003ci\u003e \u003cu\u003eRaportarea reacțiilor adverse suspectate\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Raportarea reacțiilor adverse suspectate care apar după autorizarea medicamentului este importantă, deoarece permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu\/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare la https:\/\/www.aifa.gov.it\/content\/segnalazioni-reazioni-avverse.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSupradozaj\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003ci\u003e \u003cu\u003eToxicitate\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Semnele și simptomele de toxicitate nu au fost în general observate la doze sub 100 mg\/kg la copii sau adulți. Cu toate acestea, în unele cazuri poate fi necesar un tratament de susținere. S-a observat că copiii prezintă semne și simptome de toxicitate după ingerarea ibuprofenului în doze de 400 mg\/kg sau mai mari. \u003ci\u003e \u003cu\u003eSimptome\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Majoritatea pacienților care au ingerat cantități semnificative de ibuprofen vor prezenta simptome în decurs de 4 până la 6 ore. Cele mai frecvent raportate simptome de supradozaj includ: greață, vărsături, dureri abdominale, letargie și somnolență. Efectele sistemului nervos central (SNC) includ dureri de cap, tinitus, amețeli, convulsii și pierderea conștienței. Rareori au fost raportate nistagmus, acidoză metabolică, hipotermie, efecte renale, sângerare gastrointestinală, comă, apnee, diaree și depresie respiratorie. Au fost raportate dezorientare, excitare, leșin și toxicitate cardiovasculară, inclusiv hipotensiune arterială, bradicardie și tahicardie. În cazurile de supradozaj semnificativ, este posibilă insuficiența renală și afectarea ficatului. În cazurile de otrăvire severă, poate apărea acidoză metabolică. \u003ci\u003e \u003cu\u003eTratament\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Nu există un antidot specific pentru supradozajul cu ibuprofen. Prin urmare, în caz de supradozaj, este indicat un tratament simptomatic și de susținere. O atenție deosebită se datorează controlului tensiunii arteriale, echilibrului acido-bazic și oricărei hemoragii gastrointestinale. Administrarea cărbunelui activat trebuie luată în considerare în decurs de o oră de la ingerarea unei cantități potențial toxice. Alternativ, la adulți, lavajul gastric trebuie luat în considerare în decurs de o oră de la ingerarea unei supradoze care poate pune viața în pericol. Trebuie asigurată o diureză adecvată și trebuie monitorizate îndeaproape funcțiile renale și hepatice. Pacientul trebuie să rămână sub observație timp de cel puțin patru ore după ingerarea unei cantități potențial toxice de medicament. Orice apariție a convulsiilor frecvente sau prelungite trebuie tratată cu diazepam intravenos. În funcție de starea clinică a pacientului, pot fi necesare alte măsuri de sprijin. Pentru mai multe informații, contactați centrul local de control al otrăvirilor.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSARCINA SI ALAPTATUL\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003ci\u003e \u003cu\u003eSarcina\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Inhibarea sintezei de prostaglandine poate afecta negativ sarcina și\/sau dezvoltarea embrionului\/fetal. Rezultatele studiilor epidemiologice sugerează un risc crescut de avort spontan și malformații cardiace și gastroschisis după utilizarea unui inhibitor al sintezei prostaglandinelor în stadiile incipiente ale sarcinii. Riscul absolut de malformații cardiace a crescut de la mai puțin de 1% la aproximativ 1,5%. S-a considerat că riscul crește odată cu doza și durata terapiei. La animale, s-a demonstrat că administrarea de inhibitori ai sintezei prostaglandinelor provoacă o creștere a pierderii pre și post-implantare și a mortalității embrio-fetale. Mai mult, a fost raportată o incidență crescută a diferitelor malformații, inclusiv malformații cardiovasculare, la animalele cărora li s-au administrat inhibitori ai sintezei prostaglandinelor în timpul perioadei organogenetice. Începând cu a douăzecea săptămână de sarcină, utilizarea Momentact poate provoca oligohidramnios rezultat din disfuncția renală fetală. Aceasta poate apărea la scurt timp după începerea tratamentului și este de obicei reversibilă la întreruperea tratamentului. În plus, au fost raportate cazuri de constricție a canalului arterios în urma tratamentului în al doilea trimestru de sarcină, dintre care majoritatea s-au rezolvat după întreruperea tratamentului. Prin urmare, în timpul primului și al doilea trimestru de sarcină, Momentact nu trebuie administrat decât dacă este strict necesar. Dacă Momentact este utilizat de către o femeie care încearcă să rămână însărcinată sau în timpul primului și al doilea trimestru de sarcină, doza și durata tratamentului trebuie menținute cât mai mici posibil. După expunerea la MOMENTACT timp de câteva zile începând cu săptămâna 20 de gestație, trebuie luată în considerare monitorizarea prenatală pentru oligohidramnios și constricția canalului arterios. Administrarea MOMENTACT trebuie întreruptă dacă apare oligohidramnios sau constricția canalului arterial. \u003cu\u003eÎn timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, toți inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot expune fătul la\u003c\/u\u003e: - toxicitate cardiopulmonară (constricția\/închiderea prematură a canalului arterios și hipertensiune pulmonară); - disfuncție renală (vezi mai sus); \u003cu\u003eLa sfârșitul sarcinii, toți inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot expune mama și nou-născutul la\u003c\/u\u003e:- posibila prelungire a timpului de sangerare, si efect antiagregant care poate aparea chiar si la doze foarte mici; - inhibarea contractiilor uterine rezultand travaliu intarziat sau prelungit. În consecință, Momentact este contraindicat în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină (vezi pct. 4.3 și 5.3). \u003cu\u003eAlăptarea\u003c\/u\u003e Ibuprofenul este excretat în laptele matern, dar la doze terapeutice în timpul tratamentului de scurtă durată, riscul de a influența nou-născutul pare puțin probabil. Dacă, totuși, tratamentul este pe termen mai lung, trebuie luată în considerare înțărcarea timpurie. AINS trebuie evitate în timpul alăptării. \u003cu\u003eFertilitatea\u003c\/u\u003e Utilizarea ibuprofenului poate compromite fertilitatea feminină și nu este recomandată femeilor care încearcă să rămână însărcinate. Acest efect este reversibil la întreruperea tratamentului. La femeile care au dificultăți de a concepe sau care sunt supuse investigațiilor pentru infertilitate, trebuie luată în considerare întreruperea tratamentului cu ibuprofen.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eDe regulă, utilizarea ibuprofenului nu modifică capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Cu toate acestea, pacienții a căror activitate necesită vigilență trebuie să fie precauți dacă observă somnolență, amețeli sau depresie în timpul tratamentului cu ibuprofen.\u003c\/p\u003e","brand":"Angelini","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":40207837298803,"sku":"035618053","price":13.49,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/products\/angelini-spa-momentact-400-mg-analgesico-20-compresse-farmacia-dottor-tili-1213793024.webp?v=1767129047"},{"product_id":"okitask-10-bustine-granulato-40-mg","title":"Okitask 10 plicuri de granule 40 mg.","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINDICAȚII\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eDureri de diferite origini și naturi, și în special: dureri de cap, dureri de dinți, nevralgie, dureri menstruale, dureri musculare și osteoarticulare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINGREDIENTE ACTIVE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFiecare plic conține: Ingredient activ: ketoprofen sare de lizină 40 mg (corespunzător la 25 mg de ketoprofen). Excipienți cu efect cunoscut: aspartam, dodecil sulfat de sodiu. Pentru lista completă a excipienților, vezi pct. 6.1.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEXCIPIENȚI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePovidonă, dioxid de siliciu coloidal, hidroxipropil metilceluloză, eudragit EPO, dodecil sulfat de sodiu, acid stearic, stearat de magneziu, aspartam, manitol, xilitol, talc, aromă de lamaie, aromă de lămâie, aromă de frescă.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eOkitask 40 mg granule nu trebuie administrat în următoarele cazuri: • hipersensibilitate la substanța activă, la alte antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) sau la oricare dintre excipienții, enumerați la punctul 6.1; • astm bronșic, bronhospasm, rinită acută, urticarie, erupții cutanate, polipi nazali, edem angioneurotic sau alte reacții alergice cauzate de ketoprofen, sau de medicamente cu mecanism de acțiune similar (de exemplu acid acetilsalicilic, alte AINS și inhibitori selectivi ai ciclo-oxigenazei 2 de secțiune4). • astm bronșic anterior; • insuficienta cardiaca severa; • gastrită; • ulcer peptic\/hemoragie activă sau antecedente de ulcer\/hemoragie peptică recurentă (două sau mai multe episoade distincte de ulcerație sau hemoragie demonstrată); • antecedente de sângerare gastrointestinală, ulcerații sau perforații sau dispepsie cronică; • antecedente de sângerare gastro-intestinală sau perforare în urma terapiei anterioare cu AINS; • boala Crohn sau colita ulcerativa; • insuficienta hepatica severa (ciroza hepatica, hepatita severa); • insuficienta renala severa; • leucopenie și trombocitopenie; • diateza hemoragică şi alte tulburări de coagulare, tulburări hemostatice; • utilizarea unei doze mari de diuretice; • al treilea trimestru de sarcină; • copii sub 15 ani.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eDOZAJE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eDozare.\u003c\/u\u003e Adulți și peste 15 ani: doza recomandată este de 40 mg (corespunzător la 1 plic), într-o singură doză, sau repetată de 2-3 ori pe zi, în cele mai intense forme de durere. Nu depășiți dozele recomandate. \u003cb\u003ePopulații particulare. \u003c\/b\u003e \u003ci\u003eVârstnici:\u003c\/i\u003e Doza trebuie stabilită cu atenție, luând în considerare o posibilă reducere a dozelor de mai sus. \u003ci\u003ePacienți cu insuficiență hepatică sau renală: \u003c\/i\u003e Se recomandă terapia la doza zilnică minimă și o monitorizare atentă (vezi pct. 4.4). În caz de insuficiență renală, se recomandă monitorizarea volumului de urină și a funcției renale (vezi pct. 4.4). Okitask 40 mg granule nu trebuie utilizat la pacienții cu disfuncție hepatică sau renală severă (vezi pct. 4.3). \u003ci\u003ePopulatie pediatrica:\u003c\/i\u003e Siguranța și eficacitatea granulelor Okitask 40 mg la copii nu au fost încă stabilite. \u003cu\u003eMod de administrare:\u003c\/u\u003e Conținutul plicului poate fi plasat direct pe limbă. Se dizolvă cu saliva: acest lucru îi permite să fie folosit fără apă. Este de preferat să luați produsul pe stomacul plin. \u003cu\u003eDurata tratamentului:\u003c\/u\u003e Durata terapiei trebuie limitată la depășirea episodului dureros. Cea mai mică doză eficientă trebuie utilizată pentru cea mai scurtă perioadă necesară pentru ameliorarea simptomelor (vezi pct. 4.4).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONSERVARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAcest medicament nu necesită condiții speciale de păstrare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAvertismente: Reacțiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficiente pentru cea mai scurtă durată posibilă de tratament, necesară pentru controlul simptomelor (vezi pct. 4.2 și secțiunile de mai jos despre riscurile gastrointestinale și cardiovasculare). Trebuie evitată utilizarea concomitentă a granulelor Okitask 40 mg cu alte AINS, inclusiv inhibitori selectivi ai ciclooxigenazei-2. \u003cu\u003eReacții gastrointestinale:\u003c\/u\u003e Hemoragie, ulcerație și perforație gastro-intestinală: au fost raportate oricând în timpul tratamentului cu toate AINS, cu sau fără simptome de avertizare sau antecedente de evenimente gastrointestinale grave, hemoragii, ulcerații și perforații gastro-intestinale, care pot fi letale. La pacienţii cu antecedente de ulcer, în special dacă este complicat de hemoragie sau perforaţie (vezi pct. 4.3), riscul de hemoragie gastrointestinală, ulceraţie sau perforaţie este mai mare cu dozele crescute de AINS. Acești pacienți trebuie să înceapă tratamentul cu cea mai mică doză posibilă. Utilizarea concomitentă a agenților de protecție (misoprostol sau inhibitori ai pompei de protoni) trebuie luată în considerare la acești pacienți și, de asemenea, la pacienții care iau concomitent doze mici de acid acetilsalicilic sau alte medicamente care pot crește riscul de evenimente gastrointestinale (vezi mai jos și pct. 4.5). Pacienții cu antecedente de toxicitate gastrointestinală, în special vârstnicii, trebuie să raporteze orice simptome și\/sau semne abdominale (inclusiv sângerare gastrointestinală) chiar și la începutul tratamentului. Se recomandă prudență la pacienții care iau concomitent medicamente care pot crește riscul de ulcerație sau hemoragie, cum ar fi corticosteroizi orali, anticoagulante precum warfarina, inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei sau agenți antiplachetari precum acidul acetilsalicilic (vezi pct. 4.5). \u003cu\u003eVârstnici:\u003c\/u\u003e Pacienții vârstnici prezintă o frecvență crescută a reacțiilor adverse la AINS, în special a sângerărilor și perforațiilor gastrointestinale, care pot fi letale (vezi pct. 4.2). Pacienții cu boală gastrointestinală actuală sau anterioară trebuie monitorizați cu atenție pentru apariția tulburărilor digestive, în special a sângerărilor gastrointestinale. Când apar sângerări sau ulcerații gastrointestinale la pacienții care iau Okitask 40 mg granule, tratamentul trebuie suspendat. \u003cu\u003ePacienți cu ulcer peptic activ sau anterior:\u003c\/u\u003e Unele dovezi epidemiologice sugerează că ketoprofenul poate fi asociat cu un risc crescut de toxicitate gastrointestinală gravă în comparație cu alte AINS, în special la doze mari (vezi pct. 4.2 și 4.3). \u003cu\u003eReacții ale pielii:\u003c\/u\u003e Reacții cutanate grave, unele dintre ele fatale, inclusiv dermatită exfoliativă, sindrom Stevens-Johnson și necroliză epidermică toxică, au fost raportate foarte rar în asociere cu utilizarea AINS (vezi pct. 4.8). La începutul tratamentului, pacienții par să aibă un risc mai mare. Okitask 40 mg granule trebuie întrerupt la prima apariție a erupțiilor cutanate, leziunilor mucoasei sau orice alt semn de hipersensibilitate. Precauții. \u003cu\u003eDisfuncții cardiovasculare, renale și hepatice:\u003c\/u\u003e La pacienții cu insuficiență renală, administrarea ketoprofenului trebuie efectuată cu precauție deosebită, având în vedere eliminarea în esență renală a medicamentului. Funcția renală trebuie monitorizată cu atenție la pacienții cu insuficiență cardiacă, ciroză și nefroză, la pacienții care primesc terapie diuretică, la pacienții cu insuficiență renală cronică, în special dacă pacienții sunt vârstnici. La aceşti pacienţi, administrarea de ketoprofen poate determina o scădere a fluxului sanguin renal cauzată de inhibarea prostaglandinelor şi poate duce la decompensarea renală (vezi pct. 4.3). De asemenea, este necesară prudență la pacienții supuși terapiei diuretice sau susceptibili de a fi hipovolemici, deoarece riscul de nefrotoxicitate este crescut. Ca și în cazul tuturor AINS, granulele Okitask 40 mg pot crește azotul ureic plasmatic și creatinina. Ca și în cazul altor inhibitori ai sintezei prostaglandinelor, Okitas 40 mg granule poate fi asociat cu reacții adverse asupra sistemului renal care pot duce la nefrită glomerulară, necroză papilară renală, sindrom nefrotic și insuficiență renală acută (vezi pct. 4.8). La pacienții cu valori anormale ale funcției hepatice sau cu antecedente de boală hepatică, nivelurile transaminazelor trebuie evaluate periodic. Ca și în cazul altor AINS, Okitask 40 mg granule poate determina creșteri ale unor parametri hepatici și, de asemenea, creșteri semnificative ale SGOT și SGPT (vezi pct. 4.8). În cazul creșterii semnificative a acestor parametri, terapia trebuie întreruptă. Au fost raportate cazuri de icter și hepatită la utilizarea ketoprofenului (vezi pct. 4.8). Pacienții vârstnici sunt mai predispuși la scăderea funcției renale, cardiovasculare sau hepatice. \u003cu\u003eEfecte cardiovasculare și cerebrovasculare:\u003c\/u\u003e Ca și în cazul altor AINS, pacienții cu hipertensiune arterială necontrolată, insuficiență cardiacă congestivă, boală cardiacă ischemică stabilită, boală arterială periferică și\/sau boală cerebrovasculară trebuie tratați cu ketoprofen numai după o analiză atentă. Considerații similare trebuie făcute înainte de începerea tratamentului la pacienții cu factori de risc pentru boli cardiovasculare (de exemplu, hipertensiune arterială, hiperlipidemie, diabet zaharat, fumat). Este necesară prudență înainte de începerea tratamentului la pacienții cu antecedente de hipertensiune arterială și\/sau insuficiență cardiacă congestivă ușoară până la moderată, deoarece s-au raportat retenție de lichide și edem legate de tratamentul cu AINS. Studiile clinice și datele epidemiologice sugerează că utilizarea unor AINS poate fi asociată cu un risc crescut de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral). Nu există date suficiente pentru a exclude un risc similar pentru Okitask 40 mg granule. A fost raportat un risc crescut de fibrilație atrială asociat cu utilizarea AINS. Poate să apară hiperkaliemie, în special la pacienţii cu diabet zaharat subiacent, insuficienţă renală şi\/sau tratament concomitent cu agenţi care favorizează hiperpotasemie (vezi pct. 4.5). În aceste circumstanțe, nivelurile de potasiu trebuie evaluate periodic. \u003cu\u003eInfecții.\u003c\/u\u003e Mascarea simptomelor infecțiilor de bază: Okitask 40 mg granule poate masca simptomele infecției, ceea ce poate întârzia inițierea tratamentului adecvat și, prin urmare, poate agrava rezultatul infecției. Acest lucru a fost observat în pneumonia bacteriană dobândită în comunitate și în complicațiile bacteriene ale varicelei. Când se administrează Okitask 40 mg granule pentru ameliorarea febrei sau a durerii legate de infecție, se recomandă monitorizarea infecției. În mediul extraspital, pacientul trebuie să solicite asistență medicală dacă simptomele persistă sau se agravează. \u003cu\u003eTulburări respiratorii:\u003c\/u\u003e Ca toate medicamentele nesteroidiene, utilizarea ketoprofenului la pacienții cu astm bronșic sau diateză alergică poate provoca un atac de astm. Pacienții cu astm asociat cu rinită cronică, sinuzită cronică și\/sau polipoză nazală sunt mai expuși la riscul de alergie la acidul acetilsalicilic și\/sau la AINS decât restul populației. Administrarea acestui medicament poate provoca crize astmatice sau bronhospasm, șoc și alte fenomene alergice, în special la subiecții alergici la acidul acetilsalicilic sau AINS (vezi pct. 4.3). Datorită acțiunii asupra metabolismului acidului arahidonic, la astmatici și la subiecții predispuși pot apărea atacuri de bronhospasm și posibil șoc și alte fenomene alergice. A se administra cu prudență la pacienții cu manifestări alergice sau alergie anterioară. \u003cu\u003eTulburări de vedere:\u003c\/u\u003e În caz de tulburări de vedere, cum ar fi vederea încețoșată, tratamentul trebuie întrerupt. Okitask 40 mg granule trebuie administrat cu prudență la pacienții care suferă de modificări hematopoietice, lupus eritematos sistemic sau boli mixte ale țesutului conjunctiv. Atunci când Okitask 40 mg granule sunt administrate la pacienții cu porfirie hepatică, este necesară prudență deoarece poate declanșa un atac. Informații importante despre unii excipienți: Okitask 40 mg granule conține mai puțin de 1 mmol (23 mg) sodiu per plic, adică practic „fără sodiu”. Okitask 40 mg granule conține aromă de lămâie și aromă de lime. Aroma de lamaie contine zaharoza. Pacienții care suferă de probleme ereditare rare de intoleranță la fructoză, malabsorbție la glucoză-galactoză sau insuficiență a zaharazei izomaltazei nu trebuie să ia acest medicament. Aroma de lime conține glucoză. Pacienții care suferă de probleme rare de malabsorbție a glucozei-galactozei nu trebuie să ia acest medicament.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINTERACȚIUNI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cb\u003eAsociații nu sunt recomandate.\u003c\/b\u003e - Alte AINS (inclusiv inhibitori selectivi de ciclooxigenază 2) și doze mari de salicilați (\u003e 3 g\/zi): administrarea concomitentă a mai multor AINS poate crește riscul de ulcer gastro-intestinal și sângerare, datorită efectului sinergic. - Anticoagulante (heparina si warfarina): AINS pot amplifica efectele anticoagulantelor. Dacă administrarea concomitentă nu poate fi evitată, pacientul trebuie monitorizat îndeaproape. - Inhibitori ai agregării plachetare (ticlopidină și clopidogrel): administrarea concomitentă a unui AINS poate crește riscul de sângerare din cauza inhibării funcției trombocitelor și a lezării mucoasei gastrointestinale (vezi pct. 4.4). Dacă administrarea concomitentă nu poate fi evitată, pacientul trebuie monitorizat îndeaproape. - Litiu: administrarea simultana a mai multor AINS poate creste nivelul plasmatic de litiu, care poate atinge valori toxice, datorita reducerii excretiei renale. Concentrațiile plasmatice de litiu trebuie monitorizate cu atenție, iar doza de litiu trebuie ajustată în timpul și după întreruperea tratamentului cu ketoprofen și alte AINS. - Metotrexat, în doze mai mari de 15 mg\/săptămână: administrarea concomitentă a unui AINS poate crește riscul de toxicitate sanguină a metotrexatului, mai ales dacă este administrat în doze mari, probabil din cauza unei deplasări a legăturii proteinelor plasmatice și a scăderii clearance-ului renal. Aportul celor două medicamente trebuie să fie distanțat la cel puțin 12 ore unul de celălalt. - Hidantoine si sulfonamide: efectele toxice ale acestor substante pot fi crescute; deoarece legarea ketoprofenului de proteine ​​este mare, poate fi necesară reducerea dozei de difenilhidantoină sau sulfonamide, în cazul administrării concomitente. \u003cb\u003eAsociații care necesită precauție.\u003c\/b\u003e - Medicamente sau categorii terapeutice care pot favoriza hiperkaliemia: săruri de potasiu, diuretice care economisesc potasiu, inhibitori ai convertoarelor enzimatice (inhibitori ECA), blocanți ai receptorilor angiotensinei II, AINS, heparine (cu greutate moleculară mică sau nefracționate), ciclosporina, tacrolimus și trimetoprim. Apariția hiperkaliemiei poate depinde de prezența cofactorilor. Riscul este crescut în cazul administrării simultane a medicamentelor menționate mai sus. - Tenofovir: administrarea concomitentă de fumarat de tenofovir disoproxil și AINS poate crește riscul de insuficiență renală. - Diuretice: subiecţii trataţi cu diuretice, în special în caz de deshidratare, prezintă un risc mai mare de a dezvolta insuficienţă renală secundară reducerii fluxului sanguin renal cauzată de inhibarea prostaglandinelor. Se recomandă hidratarea înainte de începerea tratamentului concomitent și monitorizarea atentă a funcției renale după inițierea tratamentului (vezi pct. 4.4). AINS pot reduce efectul diureticelor. - Inhibitori ECA și antagoniști ai angiotensinei II: administrarea concomitentă cu inhibitori de ciclo-oxigenază poate duce la o deteriorare suplimentară a funcției renale și o posibilă insuficiență renală acută, în special la subiecții deshidratați și vârstnici. Se recomanda prudenta, hidratarea si monitorizarea functiei renale in cazul terapiei combinate. -Metotrexat în doze mai mici de 15 mg\/săptămână: antiinflamatoarele determină o scădere a clearance-ului renal al metotrexatului cu o creștere consecutivă a toxicității sângelui. In caz de afectare a functiei renale sau varsta inaintata, monitorizarea trebuie sa fie mai frecventa. - Corticosteroizi: administrarea concomitentă de AINS poate crește riscul de ulcerație sau sângerare gastrointestinală (vezi pct. 4.4). - Pentoxifilină: administrarea concomitentă poate determina un risc crescut de sângerare: se recomandă monitorizarea timpului de sângerare. - Zidovudină: asocierea cu AINS crește riscul de toxicitate asupra reticulocitelor, anemie severă apărând la o săptămână după începerea tratamentului cu AINS. Numărul complet de celule sanguine și numărul de reticulocite trebuie verificate la o săptămână după începerea tratamentului cu AINS. - Sulfoniluree: AINS pot crește efectul hipoglicemiant al sulfonilureelor ​​prin deplasarea acestora de la locurile de legare cu proteinele plasmatice. De asemenea, trebuie avute în vedere interacțiunile posibile cu alte hipoglicemiante orale. - Glicozide cardiace: AINS pot exacerba insuficiența cardiacă, pot reduce rata de filtrare glomerulară și pot crește nivelurile de glicozide cardiace; cu toate acestea, interacțiunea farmacocinetică dintre ketoprofen și glicozidele active nu a fost demonstrată. \u003cb\u003eAsociații care trebuie luate în considerare.\u003c\/b\u003e - Agenti antihipertensivi (beta-blocante, diuretice inhibitori ai ECA): tratamentul cu un AINS poate reduce efectul medicamentelor antihipertensive prin inhibarea sintezei prostaglandinelor vasodilatatoare. - Mifepristonă: eficacitatea metodei contraceptive poate fi, teoretic, redusă datorită proprietăților antiprostaglandine ale AINS, inclusiv acidul acetilsalicilic. Există unele dovezi care sugerează că administrarea concomitentă de AINS în ziua administrării dozei de prostaglandine nu influențează în mod nefavorabil efectele mifepristonei sau prostaglandinei asupra maturizării cervicale sau contractilității uterine și nu reduce eficacitatea clinică a întreruperii medicale a sarcinii. - Dispozitive contraceptive intrauterine (DIU): eficacitatea dispozitivului poate fi redusă, ducând la sarcină. - Ciclosporină și tacrolimus: tratamentul simultan cu AINS poate duce la un risc mai mare de nefrotoxicitate, în special la subiecții vârstnici. - Trombolitice: administrarea concomitentă cu AINS poate crește riscul de sângerare. - Agenţi antiagregante (ticlopidină şi clopidogrel) şi inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS): AINS pot creşte riscul de sângerare gastrointestinală (vezi pct. 4.4). - Probenecid: administrarea concomitentă de probenecid poate reduce semnificativ clearance-ul plasmatic al ketoprofenului datorită inhibării secreției tubulare și a conjugării glucuronidelor, de aceea este necesară o adaptare a dozei de ketoprofen. - Antibiotice chinolone: ​​datele pe animale indică faptul că AINS pot crește riscul de convulsii asociate utilizării de chinolone. Pacienții tratați cu AINS și chinolone pot avea un risc crescut de a dezvolta convulsii. - Difenilhidantoină și sulfonamide: deoarece legarea ketoprofenului de proteine ​​este mare, poate fi necesară reducerea dozei de difenilhidantoină sau sulfonamide în cazul administrării concomitente. - Gemeprost: utilizarea combinată cu un AINS poate reduce eficacitatea acestuia. Trebuie evitat consumul de alcool în timpul tratamentului.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE SECUNDARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eCele mai frecvent observate evenimente adverse sunt de natură gastrointestinală. Clasificarea frecvenţelor aşteptate: foarte frecvente (1\/10), frecvente (1\/100 până la ≤1\/10), mai puţin frecvente (1\/1000 până la ≤1\/100), rare (1\/10000 până la ≤1\/1000), foarte rare (≤1\/10000), necunoscute (nu pot fi estimate din datele disponibile). Următoarele reacții adverse au fost observate la utilizarea ketoprofenului la adulți:\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sângelui și ale sistemului limfatic - Rare (≥1\/10.000, \u003c1\/1.000): anemie hemoragică. Frecvență necunoscută: trombocitopenie, agranulocitoză, insuficiență medulară, anemie hemolitică, leucopenie, neutropenie, anemie aplastică, leucocitoză, purpură trombocitopenică.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului imunitar - frecvență necunoscută: reacție anafilactică (inclusiv șoc), hipersensibilitate\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale - Frecvente (≥1\/100, \u003c1\/10): dispepsie, greață, dureri abdominale, vărsături. Mai puțin frecvente (≥1\/1000, \u003c1\/100): constipație, diaree, flatulență, gastrită. Rare (≥1\/10000, \u003c1\/1000): stomatită, ulcer peptic. Frecvență necunoscută: exacerbare a colitei și a bolii Crohn, hemoragie gastro-intestinală, perforație gastrointestinală (uneori fatală, în special la vârstnici - vezi pct. 4.4), ulcer gastric, ulcerație la nivelul gurii, ulcer duodenal, perforație duodenală, melenă, hematemeză, colite bucală, edemă, arsuri la stomac, pancretă bucală, edeme la stomac. hiperclorhidrie, dureri gastrice, gastrită erozivă, limbaj edem bucal.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări cutanate și ale țesutului subcutanat - Mai puțin frecvente (≥1\/1000, \u003c1\/100): erupții cutanate, prurit. Foarte rare (\u003c1\/10.000): eritem. Frecvență necunoscută: reacție de fotosensibilitate, alopecie, urticarie, angioedem, dermatită buloasă inclusiv sindrom Stevens-Johnson și necroliză epidermică toxică, edem, exantem, sindrom Lyell, exantem maculopapular, purpură, pustuloză exantematoasă acută generalizată, dermatită.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări generale şi la locul de administrare - Mai puţin frecvente (≥1\/1000, \u003c1\/100): oboseală,. Foarte rare (\u003c1\/10.000): edem facial. Frecvență necunoscută: edem periferic, frisoane, astenie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului nervos - Mai puțin frecvente (≥1\/1000, \u003c1\/100): cefalee, amețeli, somnolență. Rare (≥1\/10.000, \u003c1\/1.000): parestezie. Frecvență necunoscută: convulsii, disgeuzie, amețeli, diskinezie, sincopă, tremor, hiperkinezie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări oculare - Rare (≥1\/10000, \u003c1\/1000): vedere încețoșată (vezi pct. 4.4). Frecvență necunoscută: edem periorbitar.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale urechii și labirintului - Rare (≥1\/10.000, \u003c1\/1.000): tinitus.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări hepatobiliare - Rare (≥1\/10.000, \u003c1\/1.000): hepatită, creșterea transaminazelor, creșterea bilirubinei sanguine. Frecvență necunoscută: icter.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări respiratorii, toracice și mediastinale - Rare (≥1\/10.000, \u003c1\/1.000): astm. Frecvență necunoscută: bronhospasm (în special la pacienții cu hipersensibilitate cunoscută la acidul acetilsalicilic și alte AINS), rinită, dispnee, edem laringian, laringospasm, insuficiență respiratorie acută (un caz cu evoluție letală a fost raportat la un pacient astmatic sensibil la acid acetilsalicilic).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări renale și urinare: - Frecvență necunoscută: insuficiență renală acută, nefrită tubulointerstițială, sindrom nefritic, test al funcției renale anormale, hematurie, nefrită, sindrom nefrotic, glomerulonefrită, retenție de sodiu\/apă cu posibil edem, necroză tubulară acută, necroză papilară renală, necroză papilară renală.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări psihice - Frecvență necunoscută: alterarea dispoziției, depresie, halucinații, stare de confuzie, agitație, insomnie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări cardiace - Frecvență necunoscută: insuficiență cardiacă, fibrilație atrială, palpitații, tahicardie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări vasculare - Frecvență necunoscută: hipertensiune arterială, vasodilatație, hipotensiune arterială, vasculită (inclusiv vasculită leucocitoclastică).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări de metabolism și nutriție - Frecvență necunoscută: hiperkaliemie, hiponatremie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eInfecții și infestări - Frecvență necunoscută: meningită aseptică, limfangite.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eInvestigații - Rare (≥1\/10.000, \u003c1\/1.000): Creștere în greutate.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eStudiile clinice și datele epidemiologice sugerează că utilizarea unor AINS (în special la doze mari și pentru tratamente pe termen lung) poate fi asociată cu un risc crescut de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral) (vezi pct. 4.4). \u003cu\u003eRaportarea reacțiilor adverse suspectate.\u003c\/u\u003e Raportarea reacțiilor adverse suspectate care apar după autorizarea medicamentului este importantă, deoarece permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu\/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare la https:\/\/www.aifa.gov.it\/content\/segnalazioni-reazioni-avverse.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSupradozaj\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAu fost raportate cazuri de supradozaj cu doze de până la 2,5 g de ketoprofen. În majoritatea cazurilor, simptomele observate s-au limitat la letargie, confuzie, pierderea conștienței, somnolență, cefalee, vertij, amețeli, greață, vărsături, dureri epigastrice, dureri abdominale și diaree. În caz de supradozaj sever, pot apărea, de asemenea, sângerări gastrointestinale, hipotensiune arterială, depresie respiratorie și cianoză, caz în care pacientul trebuie transferat imediat la un centru spitalicesc specializat pentru a începe tratamentul simptomatic. Nu există antidoturi specifice în caz de supradozaj cu ketoprofen. În cazul suspiciunii de supradozaj masiv, se recomandă spălarea gastrică și se recomandă un tratament simptomatic și de susținere pentru a compensa deshidratarea, a monitoriza excreția urinară și a corecta acidoza, dacă este prezentă. În cazurile de insuficiență renală, hemodializa poate fi utilă pentru a elimina medicamentul din circulație.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSARCINA SI ALAPTATUL\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eSarcina:\u003c\/u\u003e Utilizarea ketoprofenului în timpul primului și al doilea trimestru de sarcină trebuie evitată, administrarea ketoprofenului trebuie luată în considerare numai dacă beneficiul așteptat pentru mamă depășește riscul pentru embrion sau făt. Inhibarea sintezei de prostaglandine poate afecta negativ sarcina și\/sau dezvoltarea embrionului\/fetal. Rezultatele studiilor epidemiologice sugerează un risc crescut de avort spontan și malformații cardiace și gastroschisis după utilizarea unui inhibitor al sintezei de prostaglandine la începutul sarcinii. Riscul absolut de malformații cardiace a crescut de la mai puțin de 1% la aproximativ 1,5%. S-a considerat că riscul crește odată cu doza și durata terapiei. La animale, s-a demonstrat că administrarea de inhibitori ai sintezei prostaglandinelor provoacă o creștere a pierderii pre și post-implantare și a mortalității embrio-fetale. Mai mult, a fost raportată o incidență crescută a diferitelor malformații, inclusiv malformații cardiovasculare, la animalele cărora li s-au administrat inhibitori ai sintezei prostaglandinelor în timpul perioadei organogenetice. Prin urmare, ketoprofenul nu trebuie administrat în primul și al doilea trimestru de sarcină decât dacă este strict necesar. Dacă ketoprofenul este utilizat de către o femeie care dorește să rămână gravidă sau în timpul primului și al doilea trimestru de sarcină, doza trebuie menținută cât mai scăzută posibil pentru o durată cât mai scurtă de tratament. În timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, toți inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot expune fătul la: - toxicitate cardiopulmonară (cu închiderea prematură a canalului arterial și hipertensiune pulmonară); - disfunctie renala, care poate evolua spre insuficienta renala cu oligo-hidramnios; mama si nou-nascutul, la sfarsitul sarcinii, la: - posibila prelungire a timpului de sangerare si efect antiagregant care poate aparea chiar si la doze foarte mici; - inhibarea contractiilor uterine rezultand travaliu intarziat sau prelungit. Utilizarea medicamentului în apropierea nașterii poate provoca modificări ale hemodinamicii circulației mici a copilului nenăscut cu consecințe grave asupra respirației. În consecință, ketoprofenul este contraindicat în al treilea trimestru de sarcină. \u003cu\u003eAlăptarea:\u003c\/u\u003e Nu există informații disponibile cu privire la excreția ketoprofenului în laptele matern. Ketoprofenul nu este recomandat în timpul alăptării. \u003cu\u003eFertilitatea:\u003c\/u\u003e Utilizarea AINS poate reduce fertilitatea femeilor și, prin urmare, nu este recomandată femeilor care intenționează să rămână gravide. Administrarea AINS, precum și a granulelor Okitask 40 mg, trebuie suspendată la femeile care au probleme de fertilitate sau care fac investigații de fertilitate.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eÎn urma administrării ketoprofenului, pot apărea somnolență, amețeli sau convulsii și tulburări de vedere. Se recomandă evitarea conducerii vehiculelor, folosirii utilajelor sau desfășurării activităților care necesită o vigilență deosebită.\u003c\/p\u003e","brand":"Dompé","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":40207845523571,"sku":"042028011","price":3.49,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/products\/dompe-farmaceutici-spa-okitask-10-bustine-granulato-40-mg-farmacia-dottor-tili-1213792643.jpg?v=1767119471"},{"product_id":"actigrip-giorno-e-notte-compresse-12-4","title":"Actigrip Tablete de zi și de noapte 12+4","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINDICAȚII\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTratamentul simptomelor răcelii și gripei.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINGREDIENTE ACTIVE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eUn comprimat alb (zi) conține\u003c\/u\u003e: ingrediente active: paracetamol 500 mg, clorhidrat de pseudoefedrina 60 mg; \u003cu\u003eUn comprimat acoperit de culoare albastru deschis (noapte) conține\u003c\/u\u003e: ingrediente active: paracetamol 500 mg, clorhidrat de difenhidramină 25 mg. Pentru lista completă a excipienților, vezi pct. 6.1.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEXCIPIENȚI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eUn comprimat alb (zi) conține\u003c\/u\u003e: celuloză microcristalină, amidon de porumb pregelatinizat, croscarmeloză sodică, stearat de magneziu, povidonă, crospovidonă, acid stearic. \u003cu\u003eUn comprimat acoperit de culoare albastru deschis (noapte) conține\u003c\/u\u003e: celuloză microcristalină, amidon de porumb, amidon glicolat de sodiu, hidroxipropil celuloză, amidon de porumb pregelatinizat, croscarmeloză sodică, acid stearic, stearat de magneziu, hipromeloză, albastru Opadry 02H205000 (conținând propilenglicol).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e• Hipersensibilitate la substanțele active sau la oricare dintre excipienții enumerați la punctul 6.1; • Copii sub 12 ani; • Sarcina confirmată sau presupusă, alăptarea; • Boli cardiovasculare, hipertensiune arterială; • Pacienți cu antecedente de accident vascular cerebral sau factori de risc predispozanți; • Diabet; • Glaucom; • Stenoza sistemului gastrointestinal; • Hipertiroidism; • Hipertrofie de prostată, stenoză a sistemului urogenital; • Astm; • La pacienţii trataţi cu inhibitori de monoaminooxidază (IMAO) şi în cele două săptămâni de la un astfel de tratament; • Pacienți cu antecedente de convulsii, epilepsie. În plus, datorită conținutului de paracetamol, ACTIGRIP DAY \u0026 NIGHT este contraindicat la pacienții cu insuficiență manifestă a glucozo-6-fosfat dehidrogenazei.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eDOZAJE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eDozare\u003c\/u\u003e \u003ci\u003eAdulți și copii cu vârsta peste 12 ani\u003c\/i\u003e: un comprimat alb de trei ori pe zi (dimineata, la amiaza si dupa-amiaza) plus un comprimat albastru seara inainte de culcare. După 3 zile de utilizare continuă fără rezultate apreciabile sau dacă apar febră mare sau alte reacții adverse, întrerupeți tratamentul. Nu depășiți dozele recomandate. \u003cu\u003eMod de administrare\u003c\/u\u003e Luați comprimatele pe cale orală, fără a le mesteca.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONSERVARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eA se pastra la o temperatura care nu depaseste 25°C. A se păstra în ambalajul original pentru a proteja medicamentul de lumină și umiditate.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eUtilizarea ACTIGRIP DAY \u0026 NIGHT trebuie evitată în asociere cu analgezice și antipiretice. Dozele mari sau administrarea prelungită de paracetamol, prezent în medicament sau în alte medicamente care conțin paracetamol, pot provoca boli hepatice cu risc crescut, chiar modificări grave ale rinichilor și sângelui și alte reacții adverse grave. \u003ci\u003eLa adulți și copii cu vârsta peste 12 ani\u003c\/i\u003e, doza totală de paracetamol nu trebuie să depășească 4 g pe zi. Paracetamolul trebuie administrat cu prudență la pacienții cu insuficiență hepatocelulară ușoară până la moderată (inclusiv sindromul Gilbert), insuficiență hepatică severă (Child-Pugh \u003e 9), hepatită acută, tratament concomitent cu medicamente care modifică funcția hepatică, deficit de glucoză-6-fosfat dehidrogenază, anemie hemolitică. In cazul tratamentului concomitent cu anticoagulante sau antiagregante plachetare trebuie reduse dozele de ACTIGRIP DAY \u0026 NIGHT. \u003cu\u003eSiguranța pielii\u003c\/u\u003e La pacienţii trataţi cu paracetamol, au fost raportate foarte rar reacţii cutanate grave, cum sunt pustuloza exantematoasă acută generalizată (AGEP), sindromul Stevens-Johnson (SJS) şi necroliza epidermică toxică (NET). În stadiile incipiente ale terapiei, pacienții par să prezinte un risc mai mare: debutul reacției are loc în majoritatea cazurilor în fazele incipiente ale tratamentului. La produsele care conțin pseudoefedrină pot apărea reacții grave ale pielii, cum ar fi pustuloza exantematoasă acută generalizată (AGEP). Această erupție pustuloasă acută poate apărea în primele 2 zile de tratament, cu febră și pustule numeroase, mici, în mare parte nefoliculare, rezultate dintr-un eritem edematos larg răspândit și localizate în principal pe pliurile pielii, trunchi și membre superioare. Pacienții trebuie monitorizați cu atenție. Dacă se observă semne și simptome precum pirexie, eritem sau numeroase pustule mici, administrarea ACTIGRIP DAY \u0026 NIGHT trebuie întreruptă și trebuie luate măsurile adecvate dacă este necesar (vezi pct. 4.8). Pacienții trebuie informați despre semnele reacțiilor grave ale pielii. ACTIGRIP DAY \u0026 NIGHT trebuie întrerupt la prima apariție a erupțiilor cutanate sau a oricărui alt semn de hipersensibilitate. Nu utilizați cu niciun alt produs care conține difenhidramină, inclusiv cu cele de uz local. \u003cu\u003eSiguranța cardiovasculară și cerebrovasculară\u003c\/u\u003e Pacienții trebuie informați că tratamentul trebuie suspendat dacă apar următoarele simptome asociate cu conținutul de pseudoefedrină: hipertensiune arterială, tahicardie, palpitații sau aritmie cardiacă, greață sau orice semn neurologic (debut sau exacerbare a durerii de cap). \u003cu\u003eColita ischemică\u003c\/u\u003e Au fost raportate unele cazuri de colită ischemică cu medicamente care conțin pseudoefedrină. Dacă apar dureri abdominale bruște, tenesmus rectal, sângerare rectală sau alte simptome de colită ischemică (vezi pct. 4.8), utilizarea pseudoefedrinei trebuie întreruptă și trebuie solicitat sfatul medicului. \u003cu\u003eNeuropatie optică ischemică\u003c\/u\u003e Au fost raportate cazuri de neuropatie optică ischemică cu pseudoefedrina. Pseudoefedrina trebuie întreruptă dacă apare pierderea bruscă a vederii sau reducerea acuității vizuale, de exemplu în cazul unui scotom. Dacă simptomele persistă sau se agravează, sau dacă apar simptome noi, pacienții trebuie să înceteze utilizarea medicamentului și să consulte un medic. În cazurile rare de reacții alergice, administrarea ACTIGRIP DAY \u0026 NIGHT trebuie suspendată. Paracetamolul trebuie utilizat cu prudență la subiecții cu insuficiență renală sau probleme hepatice. Persoanele care suferă de alcoolism trebuie să-și contacteze medicul înainte de a lua paracetamol sau alte analgezice sau antipiretice. Pacienții cu următoarele afecțiuni respiratorii trebuie sfătuiți să consulte un medic înainte de a utiliza defenhidramină: emfizem, bronșită cronică. Nu trebuie să ia pseudoefedrină decât dacă medicul consideră necesar: pacienții cu funcție renală redusă și pacienții cu boală tiroidiană; nu se utilizează la pacienţii care suferă de hipertiroidism (vezi pct. 4.3). Datorita continutului de paracetamol, administrarea ACTIGRIP DAY \u0026 NIGHT poate interfera cu determinarea acidului uric (prin metoda acidului fosfotungstic) si cu cea a glicemiei (prin metoda glucozo-oxidaza-peroxidaza). Pentru\u003cu\u003e cei care desfășoară activități sportive\u003c\/u\u003e: folosirea medicamentului fără necesitate terapeutică constituie doping și poate duce în continuare la teste antidoping pozitive. ACTIGRIP DAY \u0026 NIGHT poate provoca somnolență. Vezi pct. 4.8 Reacţii adverse.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINTERACȚIUNI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eUtilizarea concomitentă a ACTIGRIP DAY \u0026 NIGHT cu antidepresive triciclice, simpatomimetice (de exemplu decongestionante, anorectice și medicamente asemănătoare amfetaminelor) sau cu IMAO poate interfera cu catabolismul catecolaminelor și poate provoca ocazional creșteri ale tensiunii arteriale. Crizele hipertensive acute cu utilizarea concomitentă de IMAO și amine simpatomimetice au fost raportate în literatura medicală. Efectele medicamentelor anticolinergice (de exemplu atropina și alte medicamente psihotrope) pot fi potențate prin utilizarea concomitentă a ACTIGRIP DAY \u0026 NIGHT. Pacienții trebuie informați că efectele aditive pot apărea cu alcool, hipnotice, sedative și tranchilizante și, prin urmare, nu trebuie administrate în același timp. Utilizați cu precauție extremă și sub control strict în timpul tratamentului cronic cu medicamente care pot determina inducerea monooxigenazelor hepatice sau în cazul expunerii la substanțe care pot avea un astfel de efect (de exemplu rifampicina, cimetidina, antiepileptice precum glutetimida, fenobarbitalul, carbamazepina). Utilizarea antihistaminicelor concomitent cu anumite antibiotice ototoxice poate masca primele semne de ototoxicitate, care se pot dezvălui numai atunci când afectarea este ireversibilă. Consumul obișnuit de medicamente anticonvulsivante sau contraceptive orale poate, cu un mecanism de inducție enzimatică, să accelereze metabolismul paracetamolului, scăzând concentrația plasmatică și crescând rata de eliminare a acestuia. Viteza de absorbție a paracetamolului poate fi crescută prin administrarea concomitentă de metoclopramidă și domperidonă și redusă de colestiramină. Tratamentul cu probenecid poate duce la o scădere a clearance-ului paracetamolului și la creșterea timpului de înjumătățire al acestuia în sânge. Utilizarea produsului nu este recomandată dacă pacientul este tratat cu antipiretice și alte analgezice (AINS, inhibitori selectivi ai COX-2, corticosteroizi). Datorită conținutului de pseudoefedrină, efectul antihipertensivelor care interferează cu activitatea simpatică (de exemplu, metildopa, blocante alfa și beta, debrizochină, guanetidină, betanidină și bretiliu) poate fi parțial anulat de ACTIGRIP DAY \u0026 NIGHT, care, prin urmare, nu trebuie luat în același timp. Anticoagulantele precum warfarina și alte cumarine nu trebuie luate în același timp cu ACTIGRIP DAY \u0026 NIGHT deoarece efectul lor poate fi crescut prin utilizarea prelungită a paracetamolului, cu un risc mai mare de sângerare. Au fost raportate cazuri de acidoză metabolică cu decalaj anionic ridicat din cauza acidului piroglutamic (5-oxoprolinemie) cu utilizarea concomitentă a dozelor terapeutice de paracetamol și flucloxacilină. Pacienții raportați a fi cel mai expuși riscului sunt femeile în vârstă cu afecțiuni patologice subiacente, cum ar fi sepsis, anomalii ale funcției renale și malnutriție. Majoritatea pacienților se îmbunătățesc după întreruperea unuia sau ambelor medicamente. Înainte de a lua ACTIGRIP DAY \u0026 NIGHT, pacienții trebuie să-și întrebe medicul dacă iau antibioticul flucloxacilină.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE SECUNDARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eUrmătoarele sunt reacții adverse raportate cu o frecvență ≥1%, identificate în 12 studii randomizate controlate cu placebo, cu formulări care conțin pseudofedrină ca ingredient activ unic.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTermen preferat din clasa sistemelor și organelor - Pseudofedrină 60 mg doză unică: (N=229). Pseudofedrină 60-120 mg doză multiplă: (N=496). Placebo: (N=709).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTermen preferat din clasa sistemelor și organelor - Pseudofedrină 60 mg doză unică: % (frecvență). Pseudofedrină 60-120 mg doză multiplă: % (frecvență). Placebo: % (frecvență).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eGură uscată - Pseudofedrină 60 mg doză unică: \\. Pseudofedrină 60-120 mg doză multiplă: 3,6 (frecvente). Placebo: 1,0 (frecvent).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eGreață - Pseudofedrină 60 mg doză unică: 4,4 (frecvente). Pseudofedrină 60-120 mg doză multiplă: 0,2. Placebo: 1,3 (frecvent).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului nervos.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAmețeli - Pseudofedrină 60 mg doză unică: 5,2 (frecvente). Pseudofedrină 60-120 mg doză multiplă: 0,4. Placebo: 2,0 (frecvent).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări psihice.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eInsomnie - Pseudofedrină 60 mg doză unică: 2,2 (frecvente). Pseudofedrină 60-120 mg doză multiplă: 4,6 (frecvente). Placebo: 0,3.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eNervozitate - Pseudofedrină 60 mg doză unică: 2,6 (frecvente). Pseudofedrină 60-120 mg doză multiplă: 1,8 (frecvent). Placebo: 0,7.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eMai jos sunt reacțiile adverse înregistrate în urma consumului de ACTIGRIP DAY \u0026 NIGHT. Frecvența reacțiilor adverse este definită folosind următoarea convenție: Foarte frecvente (≥1\/10); Frecvente (≥1\/100 și \u003c1\/10); Mai puţin frecvente (≥1\/1000 şi \u003c1\/100); Rare (≥1\/10.000 și \u003c1\/1.000); Foarte rare (\u003c1\/10.000); Cu frecvență necunoscută (nu poate fi estimată din datele disponibile). \u003cb\u003eReacții adverse foarte frecvente:\u003c\/b\u003e \u003cu\u003eTulburări gastrointestinale\u003c\/u\u003e: dureri abdominale sau de stomac, dispepsie, diaree și vărsături, gât uscat. \u003cu\u003eTulburări ale sistemului nervos\u003c\/u\u003e: cefalee, somnolență, sedare, excitare, transpirație crescută, tulburări de somn. \u003cu\u003ePatologii oculare\u003c\/u\u003e: tulburări de vedere. \u003cu\u003ePatologii ale pielii și țesutului subcutanat\u003c\/u\u003e: erupție cutanată, urticarie. \u003cu\u003eTulburări respiratorii, toracice și mediastinale\u003c\/u\u003e: uscăciunea nasului. \u003cb\u003eReacții adverse frecvente:\u003c\/b\u003e \u003cu\u003ePatologii ale pielii și țesutului subcutanat\u003c\/u\u003e: mâncărime, dermatită de contact, inflamație a pielii sau a mucoaselor. \u003cu\u003eBoli cardiace\u003c\/u\u003e: hipotensiune arterială ortostatică\/posturală, aritmie, tahicardie. \u003cu\u003eTulburări ale sistemului nervos\u003c\/u\u003e: tinitus, ataxie, euforie si tremor, hipotensiune arteriala, scaderea secretiilor mucoase. \u003cu\u003ePatologii oculare\u003c\/u\u003e: diplopie, tulburări de vedere, glaucom, glaucom cu unghi închis. \u003cu\u003eTulburări gastrointestinale\u003c\/u\u003e: tulburări ale epigastrului. \u003cu\u003eTulburări respiratorii, toracice și mediastinale\u003c\/u\u003e: dispnee. \u003cu\u003eTulburări renale și urinare\u003c\/u\u003e: retenţie urinară. \u003cu\u003eTulburări de metabolism și nutriție\u003c\/u\u003e: hiperamilazemie. \u003cu\u003ePatologii sistemice și afecțiuni legate de locul de administrare\u003c\/u\u003e: oboseală, astenie. \u003cu\u003eTulburări hepatobiliare\u003c\/u\u003e: tulburări ale funcției hepatice. \u003cb\u003eReacții adverse mai puțin frecvente:\u003c\/b\u003e \u003cu\u003ePatologii ale pielii și țesutului subcutanat\u003c\/u\u003e: erupție medicamentoasă fixă (FDE), eritem multiform, exanteme. \u003cu\u003eTulburări renale și urinare\u003c\/u\u003e: insuficienta renala acuta, nefrita interstitiala, hematurie, anurie. \u003cu\u003eTulburări gastrointestinale\u003c\/u\u003e: constipatie. \u003cu\u003eTulburări respiratorii, toracice și mediastinale\u003c\/u\u003e: strănut, uscăciune a faringelui și a arborelui bronșic. \u003cu\u003ePatologii ale pielii și țesutului subcutanat\u003c\/u\u003e: fotosensibilizare. \u003cu\u003eTulburări ale sistemului nervos\u003c\/u\u003e: depresie centrală, confuzie psihică, tulburări ale funcției cognitive \u003cb\u003eReacții adverse rare:\u003c\/b\u003e \u003cu\u003eTulburări endocrine\u003c\/u\u003e: hipertiroidism. \u003cu\u003eTulburări renale și urinare\u003c\/u\u003e: necroză papilară renală. \u003cu\u003eTulburări ale sistemului nervos\u003c\/u\u003e: halucinații și coșmaruri, manie secundară, anxietate, tulburări psihice, dureri de cap severe, scăderea memoriei sau a concentrării, convulsii \u003cu\u003ePatologii ale sistemului sanguin și limfatic\u003c\/u\u003e: discrazii sanguine, agranulocitoză, anemie, anemie hemolitică, trombocitopenie. \u003cu\u003eTulburări ale sistemului imunitar\u003c\/u\u003e: soc anafilactic, edem laringian. \u003cu\u003eTulburări hepatobiliare\u003c\/u\u003e: hepatită. \u003cu\u003eTulburări gastrointestinale\u003c\/u\u003e: pancreatită. \u003cb\u003eReacții adverse foarte rare:\u003c\/b\u003e \u003cu\u003ePatologii ale sistemului sanguin și limfatic\u003c\/u\u003e: leucopenie, neutropenie, pancitopenie. \u003cu\u003eBoli cardiace\u003c\/u\u003e: angină, supradenivelare de segment ST, infarct miocardic, hipertensiune arterială, edem. \u003cu\u003eTulburări ale pielii și țesutului subcutanat:\u003c\/u\u003e angioedem \u003cu\u003eTulburări hepatobiliare\u003c\/u\u003e: hepatotoxicitate. \u003cu\u003eTulburări ale sistemului imunitar\u003c\/u\u003e: sindromul de șoc toxic. \u003cb\u003eReacții adverse necunoscute:\u003c\/b\u003e \u003cu\u003eTulburări ale sistemului nervos\u003c\/u\u003e: stare de confuzie, iritabilitate, agitație, coordonare anormală, parestezie, hiperactivitate psihomotorie, senzație de nervozitate, accident cerebrovascular* \u003cu\u003eTeste diagnostice\u003c\/u\u003e: creșterea transaminazelor, creșterea tensiunii arteriale. \u003cu\u003ePatologii ale pielii și țesutului subcutanat\u003c\/u\u003e: erupții cutanate pruriginoase, reacții cutanate severe, inclusiv pustuloză exantematoasă acută generalizată (AGEP) \u003cu\u003e(a se vedea paragraful 4.4)\u003c\/u\u003e. \u003cu\u003eTulburări renale și urinare\u003c\/u\u003e: disurie. \u003cu\u003eTulburări respiratorii, toracice și mediastinale\u003c\/u\u003e: disconfort toracic. \u003cu\u003eBoli cardiace\u003c\/u\u003e: palpitații. \u003cu\u003eTulburări ale sistemului imunitar\u003c\/u\u003e: hipersensibilitate.\u003cu\u003eTulburări psihice\u003c\/u\u003e: halucinație vizuală. \u003cu\u003eTulburări gastrointestinale: colită ischemică* (vezi pct. 4.4)\u003c\/u\u003e. \u003cu\u003eTulburări oculare: Neuropatie optică ischemică\u003c\/u\u003e *reacții adverse colectate în timpul experienței de după punerea pe piață cu pseudoefedrina \u003cb\u003eRaportarea reacțiilor adverse suspectate\u003c\/b\u003e Raportarea reacțiilor adverse suspectate care apar după autorizarea medicamentului este importantă, deoarece permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu\/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare la „http:\/\/www.agenziafarmaco.gov.it\/content\/comesegnalare-una-sospe tta-reazione-avversa.”.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSupradozaj\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eA nu se lăsa la îndemâna copiilor. În caz de supradozaj,\u003c\/u\u003e cereți ajutor medicului dumneavoastră sau contactați imediat un centru de control al otrăvirii. \u003cu\u003eParacetamol\u003c\/u\u003e În caz de supradozaj, tratamentul imediat este esențial. În ciuda absenței simptomelor precoce, lavajul gastric este necesar în 4 ore de la administrarea cantităților mai mari de 7,5 g de paracetamol; în 48 de ore se recomandă administrarea orală de metionină sau N-acetilcisteină intravenoasă. În primele 24 de ore după supradozaj pot apărea următoarele: paloare, greață, vărsături, diaforeză, anorexie, dureri abdominale și stare generală de rău. Toxicitatea hepatică poate să nu fie evidentă prin testele clinice și de laborator până la 48-72 de ore după ingestie și pot apărea anomalii în metabolismul glucozei și acidoză metabolică. Următoarele sunt evenimente clinice asociate cu supradozajul cu paracetamol, care sunt considerate a fi de așteptat, inclusiv evenimente fatale datorate insuficienței hepatice fulminante sau consecințele acesteia. \u003cb\u003eTabelul nr.1: Reacții adverse la medicament raportate în cazurile de supradozaj cu paracetamol.\u003c\/b\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSOC: Tulburări de metabolism și nutriție - Raportarea reacțiilor adverse suspectate: Anorexie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSOC: Tulburări gastrointestinale - Raportarea reacțiilor adverse suspectate: vărsături, greață, disconfort abdominal.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSOC: Tulburări hepatobiliare - Raportarea reacțiilor adverse suspectate: necroză hepatică, insuficiență hepatică acută, icter, hepatomegalie, sensibilitate hepatică.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSOC: Tulburări sistemice și afecțiuni legate de locul de administrare - Raportarea reacțiilor adverse suspectate: Paloare, hiperhidroză, stare de rău.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSOC: Investigații - Raportarea reacțiilor adverse suspectate: creșterea bilirubinei din sânge, creșterea enzimelor hepatice, creșterea raportului internațional normalizat, prelungirea timpului de protrombină, creșterea fosfatului din sânge, creșterea lactatului sanguin.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAu fost raportate aritmii cardiace și pancreatită. La adulți și adolescenți (≥ 12 ani), toxicitatea hepatică poate apărea după ingestia de doze mai mari de 7,5 până la 10 g pe o perioadă de 8 ore sau mai puțin. Evenimentele fatale sunt rare (mai puțin de 3-4% din cazurile netratate) și au fost rareori raportate în cazuri de supradozaj mai mic de 15 g. La copii (\u003c12 ani), supradozajul acut mai mic de 150 mg\/kg nu a fost asociat cu toxicitate hepatică. Toxicitatea gravă sau evenimentele fatale în urma supradozajului acut la copii sunt extrem de rare, probabil din cauza diferențelor în metabolismul paracetamolului. Următoarele evenimente clinice sunt o consecință a insuficienței hepatice acute și pot fi fatale. \u003cb\u003eTabelul nr.2: Evenimente așteptate pentru insuficiență hepatică acută asociată cu supradozajul cu paracetamol\u003c\/b\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSOC: Infecții și infestări - Raportarea reacțiilor adverse suspectate: Sepsis, infecție fungică, infecție bacteriană.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSOC: Tulburări ale sângelui și ale sistemului limfatic - Raportarea reacțiilor adverse suspectate: coagulare intravasculară diseminată, coagulopatie, trombocitopenie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSOC: Tulburări de metabolism și nutriție - Raportarea reacțiilor adverse suspectate: Hipoglicemie, hipofosfatemie, acidoză metabolică, acidoză lactică.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSOC: Tulburări ale sistemului nervos - Raportarea reacțiilor adverse suspectate: Comă (cu supradozaj de paracetamol sau medicamente multiple), encefalopatie, edem cerebral.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSOC: Tulburări cardiace - Raportarea reacțiilor adverse suspectate: Cardiomiopatie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSOC: Tulburări vasculare - Raportarea reacțiilor adverse suspectate: Hipotensiune arterială.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSOC: Tulburări respiratorii, toracice și mediastinale - Raportarea reacțiilor adverse suspectate: Insuficiență respiratorie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSOC: Tulburări gastrointestinale - Raportarea reacţiilor adverse suspectate: Pancreatită, hemoragie gastrointestinală.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSOC: Tulburări renale și urinare - Raportarea reacțiilor adverse suspectate: Insuficiență renală acută cu necroză tubulară.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSOC: Tulburări sistemice și afecțiuni legate de locul de administrare - Raportarea reacțiilor adverse suspectate: Insuficiență multi-organă.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003ePseudoefedrina\u003c\/u\u003e Ca și în cazul altor agenți simpatomimetici, simptomele de supradozaj pot include greață, vărsături, simptome simpatomimetice inclusiv stimularea sistemului nervos central, iritabilitate, agitație, insomnie, tremor, anxietate, convulsii, palpitații, tahicardie, hipertensiune arterială, bradicardie reflexă, dificultăți de urinare, halucinații, hipertonie, hipotonie, mikalerie, hipotonie. Alte efecte pot include aritmie, criză hipertensivă, hemoragie intracelebrală, infarct miocardic, psihoză, rabdomioliză, infarct ischemic intestinal. Dacă este necesar, sprijiniți respirația și controlați convulsiile, efectuați lavaj gastric și eventual cateterizați pacientul. În caz de supradozaj, pesudoefedrina conținută în ACTIGRIP DAY AND NIGHT poate provoca un accident vascular cerebral. Eliminarea pseudoefedrinei poate fi accelerată prin diureză acidă sau dializă. \u003cu\u003eDifenhidramină\u003c\/u\u003e \u003ci\u003eSimptomele ușoare până la moderate ale unui supradozaj includ\u003c\/i\u003e: somnolență, hiperpirexie și efecte anticolinergice (midriază, bufeuri, febră, uscăciune a gurii, retenție urinară, borborigmus redus). tahicardie, hipertensiune ușoară, greață și vărsături care sunt frecvente în prezența supradozajului. Agitația, confuzia și halucinațiile se pot dezvolta cu intoxicație moderată. La doze foarte mari, și mai ales la copii, simptomele includ: excitare, insomnie, nervozitate, tremor și convulsii epileptice. \u003ci\u003eSimptome grave\u003c\/i\u003e: Efectele pot include delir, psihoză, convulsii, comă, hipotensiune arterială, colaps cardiovascular, QRS lărgit și aritmii ventriculare, inclusiv torsada vârfurilor, dar sunt, în general, raportate numai la adulți după ingerări mari. Rareori se pot dezvolta rabdomioliză și insuficiență renală la pacienții cu agitație prelungită, comă sau convulsii. Moartea poate apărea din cauza insuficienței respiratorii sau colapsului circulator. Tratamentul unui supradozaj este simptomatic și de susținere. Sunt utile măsuri de promovare a golirii gastrice rapide (cum ar fi vărsăturile sau lavajul gastric) și, în caz de otrăvire acută, aportul de cărbune activat. Administrarea intravenoasă de fizostigmină poate antagoniza simptomele anticolinergice. \u003ci\u003eProcedura de urgenta\u003c\/i\u003e În cazul luării unei doze excesive de ACTIGRIP DAY \u0026 NIGHT: • duceți pacientul imediat la spital; • prelevarea unei probe de sânge pentru a determina nivelurile plasmatice inițiale de paracetamol; • efectuați lavaj gastric; • acidulează urina, administrând clorură de amoniu pentru a crește eliminarea pseudoefedrinei. Tratamentul supradozajului implică de obicei administrarea, cât mai curând posibil, a antidotului N-acetilcisteină pe cale orală sau intravenoasă, dacă este posibil înainte de a zecea oră după administrare. Tratament simptomatic.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSARCINA SI ALAPTATUL\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eMedicamentul este contraindicat în cazurile de sarcină confirmată sau presupusă și în timpul alăptării. Nu există studii clinice adecvate și controlate la femeile însărcinate sau care alăptează pentru combinația de difenhidramină, paracetamol și pseudoefedrină. \u003cu\u003eSarcina\u003c\/u\u003e Difenhidramina traversează placenta și este excretată în laptele matern, dar nivelurile nu au fost raportate. Paracetamolul traversează placenta. \u003cu\u003eAlăptarea\u003c\/u\u003e Paracetamolul, pseudoefedrina și difenhidramina sunt secretate în laptele matern; prin urmare, ACTIGRIP DAY \u0026 NIGHT este contraindicat în timpul alăptării. Paracetamolul se excretă în laptele matern în concentrații mici (0,1% până la 1,85% din doza ingerată de mamă). Pseudoefedrina este distribuită în laptele matern; până la 0,6% dintr-o singură doză de 60 mg pot fi detectate în laptele matern pe o perioadă de 24 de ore. Nu sunt disponibile date despre legarea de proteinele plasmatice la om. Datele dintr-un studiu pe 8 mame care alăptează care iau 60 mg de pseudoefedrină la fiecare 6 ore sugerează că aproximativ 4,3% din doza zilnică maximă (240 mg) poate fi pusă la dispoziția sugarului de către mama care alăptează.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTabletele albastre, care contin difenhidramina, o substanta antihistaminica, pot induce somnolenta. Dacă apare, trebuie evitată conducerea vehiculelor și folosirea utilajelor.\u003c\/p\u003e","brand":"Johnson \u0026 Johnson","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":40739996794995,"sku":"035400023","price":13.48,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/products\/johnson-johnson-spa-actigrip-giorno-e-notte-compresse-12-4-farmacia-dottor-tili-1213792512.jpg?v=1767131190"},{"product_id":"momentact-400-mg-analgesico-12-compresse","title":"Momentact 400 mg analgezic 12 comprimate","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINDICAȚII\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eMomentact este indicat la adulți și adolescenți cu vârsta peste 12 ani. Dureri de diverse origini si natura (dureri de cap, dureri de dinti, nevralgii, dureri osteo-articulare si musculare, dureri menstruale). Adjuvant în tratamentul simptomatic al febrei și gripei.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINGREDIENTE ACTIVE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFiecare comprimat filmat conține: \u003cu\u003eIngredient activ\u003c\/u\u003e: ibuprofen 400 mg. \u003cu\u003eExcipienți cu efecte cunoscute\u003c\/u\u003e: lactoză, sodiu. Pentru lista completă a excipienților vezi pct. 6.1.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEXCIPIENȚI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAmidon pregelatinizat, amidon carboximetil \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e, carmelosa \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e, povidonă, celuloză microcristalină, silice precipitată, talc, \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e sulfat de lauril,\u003cb\u003e lactoza\u003c\/b\u003e monohidrat, hipromeloză, dioxid de titan, Macrogol 4000.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e• Hipersensibilitate la ingredientul activ, la alte medicamente antireumatice (acid acetilsalicilic etc.) sau la oricare dintre excipienții enumerați la punctul 6.1. • A nu se administra copiilor sub 12 ani. • Ibuprofenul este contraindicat în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină şi în timpul alăptării (vezi pct. 4.6). • Ulcer gastroduodenal activ sau sever sau alte gastropatii. • Antecedente de hemoragie gastrointestinală sau perforație legate de un tratament activ anterior sau antecedente de hemoragie\/ulcer peptic recurent (două sau mai multe episoade distincte de ulcerație sau sângerare demonstrată). • Insuficienţă hepatică sau renală severă. • Insuficiență cardiacă severă (clasa IV NYHA). • Deshidratare severă (cauzată de vărsături, diaree sau aport insuficient de lichide).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eDOZAJE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cb\u003e \u003cu\u003eDozare\u003c\/u\u003e \u003c\/b\u003e \u003cb\u003eAdulți și adolescenți peste 12 ani\u003c\/b\u003e: 1 comprimat de 2-3 ori pe zi. Nu depășiți doza de 3 comprimate pe zi. Reacțiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficiente pentru cea mai scurtă durată posibilă de tratament, necesară pentru controlul simptomelor (vezi pct. 4.4). Dacă utilizarea medicamentului este necesară mai mult de 3 zile la adolescenți sau în cazul agravării simptomelor, trebuie consultat medicul. Nu depășiți dozele recomandate: în special pacienții vârstnici trebuie să respecte dozele minime indicate mai sus. \u003ci\u003evârstnici\u003c\/i\u003e: AINS trebuie utilizate cu prudență deosebită la pacienții vârstnici care sunt mai predispuși la evenimente adverse și prezintă un risc crescut de sângerare, ulcerație sau perforare gastrointestinală cu potențial fatalitate (vezi pct. 4.4). Dacă tratamentul este considerat necesar, trebuie utilizată cea mai mică doză pentru cea mai scurtă durată necesară pentru controlul simptomelor (vezi pct. 4.4). \u003ci\u003eInsuficiență renală\u003c\/i\u003e: La pacienţii cu scădere uşoară sau moderată a funcţiei renale, doza trebuie menţinută cât mai scăzută posibil pentru cea mai scurtă durată necesară controlului simptomelor, iar funcţia renală trebuie monitorizată. \u003ci\u003eInsuficiență hepatică\u003c\/i\u003e: La pacienții cu scăderea ușoară sau moderată a funcției hepatice, doza trebuie menținută cât mai scăzută posibil pentru cea mai scurtă durată necesară controlului simptomelor și trebuie monitorizată funcția hepatică. Momentact este contraindicat la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă (vezi pct. 4.3). \u003ci\u003ePopulatie pediatrica\u003c\/i\u003e Momentact este contraindicat la copiii cu vârsta sub 12 ani (vezi pct. 4.3). \u003cb\u003e \u003cu\u003eMod de administrare\u003c\/u\u003e \u003c\/b\u003e Puteți lua Momentact pe stomacul gol. La subiecții cu probleme de tolerabilitate gastrică, este de preferat să luați medicamentul pe stomacul plin.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONSERVARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAcest medicament nu necesită o temperatură specială de depozitare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e• Utilizarea Momentact, ca orice medicament care inhibă sinteza prostaglandinelor și ciclooxigenazei, nu este recomandată femeilor care intenționează să rămână însărcinate. • Administrarea Momentact trebuie suspendată la femeile care au probleme de fertilitate sau care sunt supuse investigațiilor de fertilitate. • Efectele secundare pot fi minimizate prin utilizarea celei mai mici doze eficiente pentru cea mai scurtă durată posibilă a tratamentului necesar pentru controlul simptomelor (vezi paragrafele de mai jos despre riscurile gastrointestinale și cardiovasculare). • Vârstnici: Pacienții vârstnici prezintă o frecvență crescută a reacțiilor adverse la AINS, în special sângerări și perforații gastro-intestinale, care pot fi letale (vezi pct. 4.2). • \u003ci\u003e \u003cu\u003eEfecte cardiovasculare și cerebrovasculare\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Este necesară prudență înainte de începerea tratamentului la pacienții cu antecedente de hipertensiune arterială și\/sau insuficiență cardiacă, deoarece s-au raportat retenție de lichide, hipertensiune arterială și edem în asociere cu tratamentul cu AINS. AINS pot reduce efectul diureticelor și al altor medicamente antihipertensive (vezi pct. 4.5). Studiile clinice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari (2400 mg\/zi), poate fi asociată cu o creștere modestă a riscului de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral). În general, studiile epidemiologice nu sugerează că dozele mici de ibuprofen (de exemplu ≤ 1200 mg\/zi) sunt asociate cu un risc crescut de evenimente trombotice arteriale. Pacienții cu hipertensiune arterială necontrolată, insuficiență cardiacă congestivă (clasa NYHA II-III), boală cardiacă ischemică stabilită, boală arterială periferică și\/sau boală cerebrovasculară trebuie tratați cu ibuprofen numai după o atenție atentă și trebuie evitate dozele mari (2400 mg\/zi). De asemenea, trebuie avută o atenție atentă înainte de a începe tratamentul pe termen lung la pacienții cu factori de risc pentru evenimente cardiovasculare (de exemplu, hipertensiune arterială, hiperlipidemie, diabet zaharat, fumatul de țigară), mai ales dacă sunt necesare doze mari (2400 mg\/zi) de ibuprofen. Pacienții cu hipertensiune arterială necontrolată, insuficiență cardiacă congestivă, boală cardiacă ischemică stabilită, boală arterială periferică și\/sau boală cerebrovasculară trebuie tratați cu ibuprofen numai după o analiză atentă. Considerații similare trebuie făcute înainte de începerea tratamentului pe termen lung la pacienții cu factori de risc pentru evenimente cardiovasculare (de exemplu, hipertensiune arterială, hiperlipidemie, diabet zaharat, fumat). • \u003ci\u003e \u003cu\u003eSângerări gastro-intestinale, ulcerații și perforații\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Utilizarea Momentact trebuie evitată concomitent cu AINS, inclusiv cu inhibitori selectivi ai ciclooxigenazei-2 (COX-2), din cauza riscului crescut de ulcerație sau sângerare (vezi pct. 4.5). În special, sângerări gastro-intestinale, ulcerații și perforații, care pot fi fatale, au fost raportate în timpul tratamentului cu toate AINS în orice moment, cu sau fără simptome de avertizare sau antecedente de evenimente gastrointestinale grave. La vârstnici și la pacienții cu antecedente de ulcer, mai ales dacă se complică cu hemoragie sau perforație (vezi pct. 4.3), riscul de hemoragie, ulcerație sau perforație gastrointestinală este mai mare cu dozele crescute de AINS. Acești pacienți trebuie să înceapă tratamentul cu cea mai mică doză disponibilă. Utilizarea concomitentă a agenților de protecție (misoprostol sau inhibitori ai pompei de protoni) trebuie luată în considerare la acești pacienți și, de asemenea, la pacienții care iau doze mici de acid acetilsalicilic sau alte medicamente care pot crește riscul de evenimente gastrointestinale (vezi mai jos și pct. 4.5). Pacienții cu antecedente de toxicitate gastrointestinală, în special vârstnicii, trebuie să raporteze orice simptome gastrointestinale neobișnuite (în special hemoragie gastrointestinală), în special în etapele inițiale ale tratamentului. Monitorizați cu atenție pacienții care iau concomitent medicamente care pot crește riscul de ulcerație sau sângerare, cum ar fi corticosteroizi orali, anticoagulante precum warfarina, inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei sau agenți antiplachetari precum acidul acetilsalicilic (vezi pct. 4.5). Când apar sângerări sau ulcerații gastrointestinale la pacienții care iau Momentact, tratamentul trebuie întrerupt. AINS trebuie administrate cu prudență la pacienții cu antecedente de boli gastrointestinale (colită ulceroasă, boala Crohn), deoarece aceste afecțiuni pot fi exacerbate (vezi pct. 4.8). • \u003ci\u003e \u003cu\u003eReacții cutanate severe\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Reacții cutanate grave, unele dintre ele fatale, inclusiv dermatită exfoliativă, sindrom Stevens-Johnson și necroliză epidermică toxică, au fost raportate rar în asociere cu utilizarea AINS (vezi pct. 4.8). Pacienții par să prezinte un risc mai mare în stadiile incipiente ale terapiei: debutul reacției are loc în majoritatea cazurilor în prima lună de tratament. A fost raportată pustuloză exantematoasă acută generalizată (PEAG) în legătură cu medicamentele care conțin ibuprofen. Ibuprofenul trebuie întrerupt la prima apariție a semnelor și simptomelor reacțiilor cutanate severe, cum ar fi erupții cutanate, leziuni ale mucoasei sau orice alt semn de hipersensibilitate, precum și dacă apar tulburări vizuale sau semne persistente de disfuncție hepatică. • \u003ci\u003e \u003cu\u003eEfecte renale\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e La initierea tratamentului cu ibuprofen, trebuie avuta precautie la pacientii cu deshidratare considerabila. Ibuprofenul poate provoca retenție de apă și sodiu, potasiu la pacienții care nu au suferit niciodată de boală renală datorită efectelor sale asupra perfuziei renale. Acest lucru poate provoca edem sau insuficiență cardiacă sau hipertensiune arterială la pacienții predispuși. Utilizarea pe termen lung a ibuprofenului, ca și în cazul altor AINS, a dus la necroză papilară renală și la alte modificări patologice renale. În general, utilizarea obișnuită a analgezicelor, în special a combinațiilor de diferite ingrediente active analgezice, poate duce la afectarea permanentă a rinichilor, cu riscul de apariție a insuficienței renale (nefropatie analgezică). Toxicitatea renală a fost raportată la pacienții la care prostaglandinele renale au un rol compensator în menținerea perfuziei renale. Administrarea de AINS la acesti pacienti poate duce la o reducere dependenta de doza a formarii prostaglandinelor si, ca efect secundar, a fluxului sanguin renal care poate duce rapid la decompensarea renala. Pacienții cei mai expuși riscului acestor reacții sunt cei cu funcție renală redusă, insuficiență cardiacă, disfuncție hepatică, vârstnicii și toți acei pacienți care iau diuretice și inhibitori ECA. Întreruperea terapiei cu AINS este de obicei urmată de revenirea la starea de pretratament. La adolescenții deshidratați există riscul de afectare a funcției renale. În cazul utilizării prelungite, monitorizați funcția renală, în special în cazurile de lupus eritematos difuz. • \u003ci\u003e \u003cu\u003eTulburări respiratorii\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Momentact trebuie prescris cu prudență la pacienții cu astm bronșic, rinită cronică, polipi nazali, sinuzită sau boli alergice curente sau anterioare deoarece pot apărea bronhospasm, urticarie și angioedem. Același lucru este valabil și pentru acei subiecți care au prezentat bronhospasm după utilizarea acidului acetilsalicilic sau a altor AINS. • \u003ci\u003e \u003cu\u003eReacții de hipersensibilitate\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Analgezicele, antipireticele, AINS pot provoca reacții de hipersensibilitate potențial grave (reacții anafilactoide), chiar și la subiecții care nu au fost expuși anterior la acest tip de medicamente. Riscul de reacții de hipersensibilitate după administrarea ibuprofenului este mai mare la subiecții care au prezentat astfel de reacții după utilizarea altor analgezice, antipiretice, AINS și la subiecții cu hiperreactivitate bronșică (astm), febră fânului, polipoză nazală sau boli respiratorii obstructive cronice sau episoade anterioare de angioedem (vezi pct. 3 și 4.4). Reacțiile de hipersensibilitate se pot prezenta sub formă de crize de astm bronșic (așa-numitul astm analgezic), edem Quincke sau urticarie. Rareori au fost observate reacții severe de hipersensibilitate (de exemplu șoc anafilactic). La primele semne de reacție de hipersensibilitate după administrarea de ibuprofen, tratamentul trebuie întrerupt. Măsurile asistate medical trebuie inițiate de personal medical specializat, în concordanță cu simptomele. • \u003ci\u003e \u003cu\u003eScăderea funcției cardiace, renale și hepatice\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e O atenție deosebită trebuie luată atunci când se tratează pacienții cu funcție cardiacă, hepatică sau renală redusă, deoarece utilizarea AINS poate determina o deteriorare a funcției renale. Utilizarea concomitentă obișnuită a diferitelor analgezice poate crește și mai mult acest risc. La pacientii cu functie cardiaca, hepatica sau renala redusa este indicat sa se foloseasca cea mai mica doza eficienta pentru cea mai scurta perioada de tratament si monitorizarea periodica a parametrilor clinici si de laborator, mai ales in cazul tratamentului prelungit. • \u003ci\u003e \u003cu\u003eEfecte hematologice\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Ibuprofenul, ca și alte AINS, poate inhiba agregarea trombocitelor și a demonstrat dovezi de prelungire a timpului de sângerare la subiecții sănătoși. Prin urmare, pacienții cu defecte de coagulare sau sub terapie anticoagulantă trebuie supravegheați cu atenție. • \u003ci\u003e \u003cu\u003eMeningita aseptică\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e În rare ocazii, la pacienţii trataţi cu ibuprofen au fost observate simptome de meningită aseptică. Deși acest lucru este mai probabil să apară la pacienții cu lupus eritematos sistemic și tulburări ale țesutului conjunctiv asociat, a fost observat și la pacienții fără boli cronice concomitente (vezi pct. 4.8). • Întrucât s-au detectat modificări oculare în timpul studiilor la animale cu AINS, se recomandă, în cazul tratamentelor prelungite, efectuarea controalelor oftalmologice periodice. • Consumul de alcool trebuie evitat deoarece poate intensifica efectele secundare ale AINS, în special cele care afectează tractul gastrointestinal sau sistemul nervos central. • Mascarea simptomelor infecțiilor de bază • Momentact poate masca simptomele infecției, ceea ce poate întârzia inițierea tratamentului adecvat și, prin urmare, poate agrava rezultatul infecției. Acest lucru a fost observat în pneumonia bacteriană dobândită în comunitate și în complicațiile bacteriene ale varicelei. Când Momentact este administrat pentru ameliorarea febrei sau a durerii legate de infecție, se recomandă monitorizarea infecției. În mediul extraspital, pacientul trebuie să solicite asistență medicală dacă simptomele persistă sau se agravează. \u003ci\u003e \u003cu\u003eInformații importante despre unii excipienți\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Momentact conține: - \u003cb\u003elactoza\u003c\/b\u003e: Pacienții care suferă de probleme ereditare rare de intoleranță la galactoză, deficit total de lactază sau malabsorbție la glucoză-galactoză nu trebuie să ia acest medicament. - \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e: Acest medicament conține mai puțin de 1 mmol (23 mg) sodiu per doză, adică practic „fără sodiu”.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINTERACȚIUNI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eEste recomandabil să solicitați sfatul medicului în cazul oricărei terapii concomitente înainte de administrarea produsului. Ibuprofenul (ca și alte AINS) trebuie luat cu prudență în asociere cu substanțele enumerate mai jos. • Corticosteroizi: risc crescut de ulceraţie gastrointestinală sau hemoragie (vezi pct. 4.4). • Anticoagulante: AINS pot crește efectele anticoagulantelor, cum ar fi warfarina sau heparina (vezi pct. 4.4). În cazul tratamentului concomitent, se recomandă monitorizarea stării de coagulare. • Inhibitori de ciclooxigenază-2 (COX-2) și alte AINS: aceste substanțe pot crește riscul de reacții adverse care afectează tractul gastrointestinal (vezi pct. 4.4). Este recomandabil să nu combinați ibuprofenul cu alte AINS, inclusiv cu inhibitori selectivi ai COX-2, din cauza potențialelor efecte aditive (vezi pct. 4.4). • Acid acetilsalicilic: Administrarea concomitentă de ibuprofen și acid acetilsalicilic nu este, în general, recomandată din cauza potențialului de reacții adverse crescute. Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba competitiv efectul acidului acetilsalicilic în doze mici asupra agregării plachetare atunci când cele două medicamente sunt administrate simultan. Deși există incertitudini cu privire la extrapolarea acestor date la situația clinică, nu poate fi exclusă posibilitatea ca utilizarea regulată, pe termen lung, a ibuprofenului să reducă efectul cardioprotector al acidului acetilsalicilic la doze mici. Nu sunt considerate posibile efecte clinice relevante în urma utilizării ocazionale a ibuprofenului (vezi pct. 5.1). • Agenţi antiplachetari şi inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS): risc crescut de hemoragie gastrointestinală (vezi pct. 4.4). • Diuretice, inhibitori ai ECA (cum ar fi captopril), beta-blocante şi antagonişti ai angiotensinei II: AINS pot reduce efectul diureticelor şi altor medicamente antihipertensive. Diureticele pot crește, de asemenea, riscul de nefrotoxicitate asociată cu AINS. La unii pacienți cu funcție renală compromisă (de exemplu, pacienți deshidratați sau pacienți vârstnici cu funcție renală compromisă), administrarea concomitentă a unui inhibitor ECA sau a unui antagonist al angiotensinei II și a agenților care inhibă sistemul ciclo-oxigenazei poate duce la o deteriorare suplimentară a funcției renale, inclusiv o posibilă insuficiență renală acută, care este de obicei reversibilă. Aceste interacțiuni trebuie luate în considerare la pacienții care iau Momentact concomitent cu inhibitori ai ECA sau antagonişti ai angiotensinei II. Prin urmare, combinația trebuie administrată cu precauție, în special la pacienții vârstnici. Pacienții trebuie să fie hidratați corespunzător și trebuie avută în vedere monitorizarea funcției renale după inițierea terapiei concomitente și ulterior. • Fenitoină și litiu: administrarea concomitentă de ibuprofen și fenitoină sau preparate cu litiu poate duce la reducerea eliminării acestor medicamente cu creșterea ulterioară a concentrațiilor plasmatice ale acestora cu posibilitatea atingerii pragului toxic. Dacă această asociere este considerată necesară, se recomandă monitorizarea nivelurilor plasmatice de fenitoină și litiu pentru a adapta doza adecvată în timpul tratamentului simultan cu ibuprofen. • Metotrexat: AINS pot inhiba secreția tubulară de metotrexat și pot apărea unele interacțiuni metabolice care au ca rezultat reducerea clearance-ului metotrexatului și ducând la un risc crescut de toxicitate. • Moclobemidă: crește efectul ibuprofenului. • Aminoglicozide: AINS pot scădea excreția de aminoglicozide, crescând toxicitatea acestora. • Glicozide cardiace: AINS pot exacerba insuficiența cardiacă, pot reduce rata de filtrare glomerulară și creșterea nivelurilor plasmatice ale glicozidelor cardiace. Se recomandă monitorizarea nivelurilor serice de glicozide. • Colestiramină: administrarea concomitentă de ibuprofen și colestiramină poate reduce absorbția ibuprofenului din tractul gastrointestinal. Cu toate acestea, relevanța clinică a acestei interacțiuni nu este cunoscută.• Ciclosporine: administrarea concomitentă de ciclosporină și unele AINS determină un risc crescut de afectare renală. Acest efect nu poate fi exclus pentru combinația de ciclosporină și ibuprofen. • Extracte de plante: Ginkgo Biloba poate crește riscul de sângerare în asociere cu AINS. • Mifepristonă: datorită proprietăților anti-prostaglandine ale AINS, utilizarea acestora după administrarea mifepristonei poate duce la reducerea efectului mifepristonei. Dovezi limitate sugerează că administrarea concomitentă de AINS și prostaglandine în aceeași zi nu influențează negativ efectele mifepristonei sau prostaglandinei asupra maturării cervicale sau contractilității uterine și nu reduce eficacitatea clinică a medicamentului la întreruperea sarcinii. • Antibiotice chinolone: ​​Pacienții care iau AINS și chinolone pot avea un risc crescut de a dezvolta convulsii. • Sulfoniluree: AINS pot crește efectul hipoglicemiant al sulfonilureelor. In cazul tratamentului concomitent se recomanda monitorizarea glicemiei. • Tacrolimus: administrarea concomitentă de AINS şi tacrolimus poate duce la un risc crescut de nefrotoxicitate. • Zidovudină: există dovezi ale unui risc crescut de hemartroză şi hematom la pacienţii hemofili seropozitivi în tratamentul simultan cu Zidovudină şi alte AINS. Se recomandă un examen hematologic la 1-2 săptămâni după începerea tratamentului. • Ritonavir: poate determina o creştere a concentraţiilor plasmatice ale AINS. • Probenecid: încetinește excreția ibuprofenului, cu posibilă creștere a concentrațiilor plasmatice ale acestora. • Inhibitori ai CYP2C9: Administrarea concomitentă de ibuprofen şi inhibitori de CYP2C9 poate încetini eliminarea ibuprofenului (substrat CYP2C9), ducând la creşterea expunerii la ibuprofen. Într-un studiu cu voriconazol și fluconazol (inhibitori CYP2C9), sa observat o expunere crescută la S(+)-ibuprofen cu aproximativ 80% până la 100%. Reducerea dozei de ibuprofen trebuie luată în considerare în cazul administrării concomitente cu inhibitori puternici ai CYP2C9, în special atunci când se administrează doze mari de ibuprofen cu voriconazol sau fluconazol. • Alcoolul, bifosfonații și oxipentifilina (pentoxifilina): pot potența efectele secundare gastrointestinale și riscul de sângerare și ulcere. • Baclofen: toxicitate ridicată a baclofenului.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE SECUNDARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eReacțiile adverse observate cu ibuprofen sunt în general comune altor analgezice, antipiretice, antiinflamatoare nesteroidiene și sunt raportate mai jos folosind următoarea convenție: Foarte frecvente (≥1\/10); Frecvente (≥1\/100, \u003c1\/10); Mai puţin frecvente (≥ 1\/1.000, \u003c 1\/100); Rare (≥1\/10.000, \u003c1\/1.000); Foarte rare (\u003c1\/10.000); Cu frecvență necunoscută (frecvența nu poate fi estimată din datele disponibile). Cele mai frecvent observate evenimente adverse sunt de natură gastrointestinală. Studiile clinice și datele epidemiologice sugerează că utilizarea ibuprofenului (în special în doze mari de 2400 mg\/zi) și pentru tratamente pe termen lung poate fi asociată cu o creștere modestă a riscului de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral) (vezi pct. 4.4). \u003cu\u003eTulburări gastrointestinale:\u003c\/u\u003e Pot să apară ulcer peptic, perforaţie sau hemoragie gastrointestinală, uneori letale, în special la vârstnici (vezi pct. 4.4). Perforația gastrointestinală cu utilizarea ibuprofenului a fost observată rar. După administrarea ibuprofenului au fost raportate următoarele: senzație de greutate în stomac, greață, vărsături, diaree, flatulență, constipație, dispepsie, dureri abdominale, melenă, hematemeză, stomatită ulceroasă, exacerbare a colitei și a bolii Crohn (vezi pct. 4.4). Mai puțin frecvente: gastrită; Foarte rare: pancreatită. \u003cu\u003eTulburări ale sistemului imunitar\u003c\/u\u003e. Următoarele reacții adverse au fost raportate în urma tratamentului cu AINS: reacție alergică nespecifică și anafilaxie; mai puţin frecvente: reacţii de hipersensibilitate cum sunt erupţii cutanate de diferite tipuri, urticarie, prurit, purpură, angioedem, exantem, reacţii ale căilor respiratorii inclusiv astm, chiar severe, bronhospasm sau dispnee criză astmatică (uneori cu hipotensiune arterială); rare: sindrom lupus eritematos; foarte rare: reacții de hipersensibilitate grave. Simptomele pot include: edem facial, edem limbii, edem laringian, edem al căilor respiratorii cu constricție, dispnee, tahicardie, anafilaxie, dermatită exfoliativă și buloasă (inclusiv sindrom Stevens-Johnson, necroliză epidermică toxică și eritem multiform). \u003cu\u003ePatologii cardiace și vasculare\u003c\/u\u003e: Au fost raportate edeme, oboseală, hipertensiune arterială și insuficiență cardiacă în asociere cu tratamentul cu AINS. Studiile clinice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari (2400 mg\/zi) poate fi asociată cu o creștere modestă a riscului de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral) (vezi pct. 4.4). Foarte rare: palpitații, insuficiență cardiacă, infarct miocardic, edem pulmonar acut, edem, hipertensiune arterială. Aceste fenomene tind în general să regreseze la suspendarea tratamentului. Alte evenimente adverse raportate mai rar și pentru care cauzalitatea nu a fost neapărat stabilită includ: \u003cu\u003ePatologii ale sistemului sanguin și limfatic\u003c\/u\u003e. Rare: leucopenie, trombocitopenie, neutropenie, agranulocitoză, anemie aplastică și anemie hemolitică. \u003cu\u003eTulburări psihice\u003c\/u\u003e. Mai puțin frecvente: insomnie, anxietate; Rare: depresie, stare de confuzie, halucinații. \u003cu\u003eTulburări ale sistemului nervos\u003c\/u\u003e. Frecvente: amețeli; Mai puţin frecvente: parestezie, somnolenţă; Rare: nevrita optică. \u003cu\u003eInfecții și infestări\u003c\/u\u003e. Mai puțin frecvente: rinită; Rare: meningită aseptică. Rinită și meningită aseptică (în special la pacienții cu afecțiuni autoimune preexistente, cum sunt lupus eritematos sistemic și boală mixtă a țesutului conjunctiv) cu simptome de rigiditate a gâtului, cefalee, greață, vărsături, febră sau dezorientare (vezi pct. 4.4). A fost descrisă exacerbarea inflamației legate de infecție (de exemplu, dezvoltarea fasciitei necrozante). \u003cu\u003eTulburări respiratorii toracice și mediastinale\u003c\/u\u003e. Mai puțin frecvente: bronhospasm, dispnee, apnee. \u003cu\u003ePatologii oculare\u003c\/u\u003e. Mai puțin frecvente: tulburări de vedere; Rare: alterare oculară care duce la tulburări de vedere, neuropatie optică toxică. \u003cu\u003eTulburări ale urechii și ale labirintului\u003c\/u\u003e. Mai puțin frecvente: tulburări de auz, tinitus, vertij. \u003cu\u003eTulburări hepatobiliare\u003c\/u\u003e. Mai puțin frecvente: funcție hepatică anormală, hepatită și icter; Foarte rare: insuficiență hepatică. \u003cu\u003ePatologii ale pielii și țesutului subcutanat\u003c\/u\u003e. Uneori pot apărea erupții cutanate alergice (eritem, mâncărime, urticarie). Mai puțin frecvente: reacții de fotosensibilitate; Foarte rare: reacții buloase, inclusiv sindrom Stevens-Johnson și necroliză epidermică toxică. În cazuri excepționale, în timpul infecției cu varicela pot apărea infecții grave ale pielii și tulburări ale țesuturilor moi (vezi „infecții și infestări”). Cu frecvență necunoscută: reacție medicamentoasă cu eozinofilie și simptome sistemice (sindrom DRESS), pustuloză exantematoasă acută generalizată (PEAG). \u003cu\u003eTulburări renale și urinare\u003c\/u\u003e. Mai puțin frecvente: afectarea funcției renale și nefropatie toxică sub diferite forme, inclusiv nefrită interstițială, sindrom nefrotic și insuficiență renală. \u003cu\u003ePatologii sistemice și afecțiuni legate de locul de administrare\u003c\/u\u003e. Frecvente: stare de rău, oboseală; Rare: edem. \u003ci\u003e \u003cu\u003eRaportarea reacțiilor adverse suspectate\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Raportarea reacțiilor adverse suspectate care apar după autorizarea medicamentului este importantă, deoarece permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu\/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare la https:\/\/www.aifa.gov.it\/content\/segnalazioni-reazioni-avverse.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSupradozaj\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003ci\u003e \u003cu\u003eToxicitate\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Semnele și simptomele de toxicitate nu au fost în general observate la doze sub 100 mg\/kg la copii sau adulți. Cu toate acestea, în unele cazuri poate fi necesar un tratament de susținere. S-a observat că copiii prezintă semne și simptome de toxicitate după ingerarea ibuprofenului în doze de 400 mg\/kg sau mai mari. \u003ci\u003e \u003cu\u003eSimptome\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Majoritatea pacienților care au ingerat cantități semnificative de ibuprofen vor prezenta simptome în decurs de 4 până la 6 ore. Cele mai frecvent raportate simptome de supradozaj includ: greață, vărsături, dureri abdominale, letargie și somnolență. Efectele sistemului nervos central (SNC) includ dureri de cap, tinitus, amețeli, convulsii și pierderea conștienței. Rareori au fost raportate nistagmus, acidoză metabolică, hipotermie, efecte renale, sângerare gastrointestinală, comă, apnee, diaree și depresie respiratorie. Au fost raportate dezorientare, excitare, leșin și toxicitate cardiovasculară, inclusiv hipotensiune arterială, bradicardie și tahicardie. În cazurile de supradozaj semnificativ, este posibilă insuficiența renală și afectarea ficatului. În cazurile de otrăvire severă, poate apărea acidoză metabolică. \u003ci\u003e \u003cu\u003eTratament\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Nu există un antidot specific pentru supradozajul cu ibuprofen. Prin urmare, în caz de supradozaj, este indicat un tratament simptomatic și de susținere. O atenție deosebită se datorează controlului tensiunii arteriale, echilibrului acido-bazic și oricărei hemoragii gastrointestinale. Administrarea cărbunelui activat trebuie luată în considerare în decurs de o oră de la ingerarea unei cantități potențial toxice. Alternativ, la adulți, lavajul gastric trebuie luat în considerare în decurs de o oră de la ingerarea unei supradoze care poate pune viața în pericol. Trebuie asigurată o diureză adecvată și trebuie monitorizate îndeaproape funcțiile renale și hepatice. Pacientul trebuie să rămână sub observație timp de cel puțin patru ore după ingerarea unei cantități potențial toxice de medicament. Orice apariție a convulsiilor frecvente sau prelungite trebuie tratată cu diazepam intravenos. În funcție de starea clinică a pacientului, pot fi necesare alte măsuri de sprijin. Pentru mai multe informații, contactați centrul local de control al otrăvirilor.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSARCINA SI ALAPTATUL\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003ci\u003e \u003cu\u003eSarcina\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Inhibarea sintezei de prostaglandine poate afecta negativ sarcina și\/sau dezvoltarea embrionului\/fetal. Rezultatele studiilor epidemiologice sugerează un risc crescut de avort spontan și malformații cardiace și gastroschisis după utilizarea unui inhibitor al sintezei prostaglandinelor în stadiile incipiente ale sarcinii. Riscul absolut de malformații cardiace a crescut de la mai puțin de 1% la aproximativ 1,5%. S-a considerat că riscul crește odată cu doza și durata terapiei. La animale, s-a demonstrat că administrarea de inhibitori ai sintezei prostaglandinelor provoacă o creștere a pierderii pre și post-implantare și a mortalității embrio-fetale. Mai mult, a fost raportată o incidență crescută a diferitelor malformații, inclusiv malformații cardiovasculare, la animalele cărora li s-au administrat inhibitori ai sintezei prostaglandinelor în timpul perioadei organogenetice. Începând cu a douăzecea săptămână de sarcină, utilizarea Momentact poate provoca oligohidramnios rezultat din disfuncția renală fetală. Aceasta poate apărea la scurt timp după începerea tratamentului și este de obicei reversibilă la întreruperea tratamentului. În plus, au fost raportate cazuri de constricție a canalului arterios în urma tratamentului în al doilea trimestru de sarcină, dintre care majoritatea s-au rezolvat după întreruperea tratamentului. Prin urmare, în timpul primului și al doilea trimestru de sarcină, Momentact nu trebuie administrat decât dacă este strict necesar. Dacă Momentact este utilizat de către o femeie care încearcă să rămână însărcinată sau în timpul primului și al doilea trimestru de sarcină, doza și durata tratamentului trebuie menținute cât mai mici posibil. După expunerea la MOMENTACT timp de câteva zile începând cu săptămâna 20 de gestație, trebuie luată în considerare monitorizarea prenatală pentru oligohidramnios și constricția canalului arterios. Administrarea MOMENTACT trebuie întreruptă dacă apare oligohidramnios sau constricția canalului arterial. \u003cu\u003eÎn timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, toți inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot expune fătul la\u003c\/u\u003e: - toxicitate cardiopulmonară (constricția\/închiderea prematură a canalului arterios și hipertensiune pulmonară); - disfuncție renală (vezi mai sus); \u003cu\u003eLa sfârșitul sarcinii, toți inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot expune mama și nou-născutul la\u003c\/u\u003e:- posibila prelungire a timpului de sangerare, si efect antiagregant care poate aparea chiar si la doze foarte mici; - inhibarea contractiilor uterine rezultand travaliu intarziat sau prelungit. În consecință, Momentact este contraindicat în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină (vezi pct. 4.3 și 5.3). \u003cu\u003eAlăptarea\u003c\/u\u003e Ibuprofenul este excretat în laptele matern, dar la doze terapeutice în timpul tratamentului de scurtă durată, riscul de a influența nou-născutul pare puțin probabil. Dacă, totuși, tratamentul este pe termen mai lung, trebuie luată în considerare înțărcarea timpurie. AINS trebuie evitate în timpul alăptării. \u003cu\u003eFertilitatea\u003c\/u\u003e Utilizarea ibuprofenului poate compromite fertilitatea feminină și nu este recomandată femeilor care încearcă să rămână însărcinate. Acest efect este reversibil la întreruperea tratamentului. La femeile care au dificultăți de a concepe sau care sunt supuse investigațiilor pentru infertilitate, trebuie luată în considerare întreruperea tratamentului cu ibuprofen.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eDe regulă, utilizarea ibuprofenului nu modifică capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Cu toate acestea, pacienții a căror activitate necesită vigilență trebuie să fie precauți dacă observă somnolență, amețeli sau depresie în timpul tratamentului cu ibuprofen.\u003c\/p\u003e","brand":"Angelini","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":46374894371143,"sku":"035618026","price":10.7,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/products\/angelini-spa-momentact-400-mg-analgesico-12-compresse-farmacia-dottor-tili-1213792494.webp?v=1767112308"},{"product_id":"okitask-30-bustine-granulato-40-mg","title":"Okitask 30 plicuri de granule 40 mg.","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINDICAȚII\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eDureri de diferite origini și naturi, și în special: dureri de cap, dureri de dinți, nevralgie, dureri menstruale, dureri musculare și osteoarticulare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINGREDIENTE ACTIVE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFiecare plic conține: Ingredient activ: ketoprofen sare de lizină 40 mg (corespunzător la 25 mg de ketoprofen). Excipienți cu efect cunoscut: aspartam, dodecil sulfat de sodiu. Pentru lista completă a excipienților, vezi pct. 6.1.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEXCIPIENȚI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePovidonă, dioxid de siliciu coloidal, hidroxipropil metilceluloză, eudragit EPO, dodecil sulfat de sodiu, acid stearic, stearat de magneziu, aspartam, manitol, xilitol, talc, aromă de lamaie, aromă de lămâie, aromă de frescă.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eOkitask 40 mg granule nu trebuie administrat în următoarele cazuri: • hipersensibilitate la substanța activă, la alte antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) sau la oricare dintre excipienții, enumerați la punctul 6.1; • astm bronșic, bronhospasm, rinită acută, urticarie, erupții cutanate, polipi nazali, edem angioneurotic sau alte reacții alergice cauzate de ketoprofen, sau de medicamente cu mecanism de acțiune similar (de exemplu acid acetilsalicilic, alte AINS și inhibitori selectivi ai ciclo-oxigenazei 2 de secțiune4). • astm bronșic anterior; • insuficienta cardiaca severa; • gastrită; • ulcer peptic\/hemoragie activă sau antecedente de ulcer\/hemoragie peptică recurentă (două sau mai multe episoade distincte de ulcerație sau hemoragie demonstrată); • antecedente de sângerare gastrointestinală, ulcerații sau perforații sau dispepsie cronică; • antecedente de sângerare gastro-intestinală sau perforare în urma terapiei anterioare cu AINS; • boala Crohn sau colita ulcerativa; • insuficienta hepatica severa (ciroza hepatica, hepatita severa); • insuficienta renala severa; • leucopenie și trombocitopenie; • diateza hemoragică şi alte tulburări de coagulare, tulburări hemostatice; • utilizarea unei doze mari de diuretice; • al treilea trimestru de sarcină; • copii sub 15 ani.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eDOZAJE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eDozare.\u003c\/u\u003e Adulți și peste 15 ani: doza recomandată este de 40 mg (corespunzător la 1 plic), într-o singură doză, sau repetată de 2-3 ori pe zi, în cele mai intense forme de durere. Nu depășiți dozele recomandate. \u003cb\u003ePopulații particulare. \u003c\/b\u003e \u003ci\u003eVârstnici:\u003c\/i\u003e Doza trebuie stabilită cu atenție, luând în considerare o posibilă reducere a dozelor de mai sus. \u003ci\u003ePacienți cu insuficiență hepatică sau renală: \u003c\/i\u003e Se recomandă terapia la doza zilnică minimă și o monitorizare atentă (vezi pct. 4.4). În caz de insuficiență renală, se recomandă monitorizarea volumului de urină și a funcției renale (vezi pct. 4.4). Okitask 40 mg granule nu trebuie utilizat la pacienții cu disfuncție hepatică sau renală severă (vezi pct. 4.3). \u003ci\u003ePopulatie pediatrica:\u003c\/i\u003e Siguranța și eficacitatea granulelor Okitask 40 mg la copii nu au fost încă stabilite. \u003cu\u003eMod de administrare:\u003c\/u\u003e Conținutul plicului poate fi plasat direct pe limbă. Se dizolvă cu saliva: acest lucru îi permite să fie folosit fără apă. Este de preferat să luați produsul pe stomacul plin. \u003cu\u003eDurata tratamentului:\u003c\/u\u003e Durata terapiei trebuie limitată la depășirea episodului dureros. Cea mai mică doză eficientă trebuie utilizată pentru cea mai scurtă perioadă necesară pentru ameliorarea simptomelor (vezi pct. 4.4).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONSERVARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAcest medicament nu necesită condiții speciale de păstrare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAvertismente: Reacțiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficiente pentru cea mai scurtă durată posibilă de tratament, necesară pentru controlul simptomelor (vezi pct. 4.2 și secțiunile de mai jos despre riscurile gastrointestinale și cardiovasculare). Trebuie evitată utilizarea concomitentă a granulelor Okitask 40 mg cu alte AINS, inclusiv inhibitori selectivi ai ciclooxigenazei-2. \u003cu\u003eReacții gastrointestinale:\u003c\/u\u003e Hemoragie, ulcerație și perforație gastro-intestinală: au fost raportate oricând în timpul tratamentului cu toate AINS, cu sau fără simptome de avertizare sau antecedente de evenimente gastrointestinale grave, hemoragii, ulcerații și perforații gastro-intestinale, care pot fi letale. La pacienţii cu antecedente de ulcer, în special dacă este complicat de hemoragie sau perforaţie (vezi pct. 4.3), riscul de hemoragie gastrointestinală, ulceraţie sau perforaţie este mai mare cu dozele crescute de AINS. Acești pacienți trebuie să înceapă tratamentul cu cea mai mică doză posibilă. Utilizarea concomitentă a agenților de protecție (misoprostol sau inhibitori ai pompei de protoni) trebuie luată în considerare la acești pacienți și, de asemenea, la pacienții care iau concomitent doze mici de acid acetilsalicilic sau alte medicamente care pot crește riscul de evenimente gastrointestinale (vezi mai jos și pct. 4.5). Pacienții cu antecedente de toxicitate gastrointestinală, în special vârstnicii, trebuie să raporteze orice simptome și\/sau semne abdominale (inclusiv sângerare gastrointestinală) chiar și la începutul tratamentului. Se recomandă prudență la pacienții care iau concomitent medicamente care pot crește riscul de ulcerație sau hemoragie, cum ar fi corticosteroizi orali, anticoagulante precum warfarina, inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei sau agenți antiplachetari precum acidul acetilsalicilic (vezi pct. 4.5). \u003cu\u003eVârstnici:\u003c\/u\u003e Pacienții vârstnici prezintă o frecvență crescută a reacțiilor adverse la AINS, în special a sângerărilor și perforațiilor gastrointestinale, care pot fi letale (vezi pct. 4.2). Pacienții cu boală gastrointestinală actuală sau anterioară trebuie monitorizați cu atenție pentru apariția tulburărilor digestive, în special a sângerărilor gastrointestinale. Când apar sângerări sau ulcerații gastrointestinale la pacienții care iau Okitask 40 mg granule, tratamentul trebuie suspendat. \u003cu\u003ePacienți cu ulcer peptic activ sau anterior:\u003c\/u\u003e Unele dovezi epidemiologice sugerează că ketoprofenul poate fi asociat cu un risc crescut de toxicitate gastrointestinală gravă în comparație cu alte AINS, în special la doze mari (vezi pct. 4.2 și 4.3). \u003cu\u003eReacții ale pielii:\u003c\/u\u003e Reacții cutanate grave, unele dintre ele fatale, inclusiv dermatită exfoliativă, sindrom Stevens-Johnson și necroliză epidermică toxică, au fost raportate foarte rar în asociere cu utilizarea AINS (vezi pct. 4.8). La începutul tratamentului, pacienții par să aibă un risc mai mare. Okitask 40 mg granule trebuie întrerupt la prima apariție a erupțiilor cutanate, leziunilor mucoasei sau orice alt semn de hipersensibilitate. Precauții. \u003cu\u003eDisfuncții cardiovasculare, renale și hepatice:\u003c\/u\u003e La pacienții cu insuficiență renală, administrarea ketoprofenului trebuie efectuată cu precauție deosebită, având în vedere eliminarea în esență renală a medicamentului. Funcția renală trebuie monitorizată cu atenție la pacienții cu insuficiență cardiacă, ciroză și nefroză, la pacienții care primesc terapie diuretică, la pacienții cu insuficiență renală cronică, în special dacă pacienții sunt vârstnici. La aceşti pacienţi, administrarea de ketoprofen poate determina o scădere a fluxului sanguin renal cauzată de inhibarea prostaglandinelor şi poate duce la decompensarea renală (vezi pct. 4.3). De asemenea, este necesară prudență la pacienții supuși terapiei diuretice sau susceptibili de a fi hipovolemici, deoarece riscul de nefrotoxicitate este crescut. Ca și în cazul tuturor AINS, granulele Okitask 40 mg pot crește azotul ureic plasmatic și creatinina. Ca și în cazul altor inhibitori ai sintezei prostaglandinelor, Okitas 40 mg granule poate fi asociat cu reacții adverse asupra sistemului renal care pot duce la nefrită glomerulară, necroză papilară renală, sindrom nefrotic și insuficiență renală acută (vezi pct. 4.8). La pacienții cu valori anormale ale funcției hepatice sau cu antecedente de boală hepatică, nivelurile transaminazelor trebuie evaluate periodic. Ca și în cazul altor AINS, Okitask 40 mg granule poate determina creșteri ale unor parametri hepatici și, de asemenea, creșteri semnificative ale SGOT și SGPT (vezi pct. 4.8). În cazul creșterii semnificative a acestor parametri, terapia trebuie întreruptă. Au fost raportate cazuri de icter și hepatită la utilizarea ketoprofenului (vezi pct. 4.8). Pacienții vârstnici sunt mai predispuși la scăderea funcției renale, cardiovasculare sau hepatice. \u003cu\u003eEfecte cardiovasculare și cerebrovasculare:\u003c\/u\u003e Ca și în cazul altor AINS, pacienții cu hipertensiune arterială necontrolată, insuficiență cardiacă congestivă, boală cardiacă ischemică stabilită, boală arterială periferică și\/sau boală cerebrovasculară trebuie tratați cu ketoprofen numai după o analiză atentă. Considerații similare trebuie făcute înainte de începerea tratamentului la pacienții cu factori de risc pentru boli cardiovasculare (de exemplu, hipertensiune arterială, hiperlipidemie, diabet zaharat, fumat). Este necesară prudență înainte de începerea tratamentului la pacienții cu antecedente de hipertensiune arterială și\/sau insuficiență cardiacă congestivă ușoară până la moderată, deoarece s-au raportat retenție de lichide și edem legate de tratamentul cu AINS. Studiile clinice și datele epidemiologice sugerează că utilizarea unor AINS poate fi asociată cu un risc crescut de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral). Nu există date suficiente pentru a exclude un risc similar pentru Okitask 40 mg granule. A fost raportat un risc crescut de fibrilație atrială asociat cu utilizarea AINS. Poate să apară hiperkaliemie, în special la pacienţii cu diabet zaharat subiacent, insuficienţă renală şi\/sau tratament concomitent cu agenţi care favorizează hiperpotasemie (vezi pct. 4.5). În aceste circumstanțe, nivelurile de potasiu trebuie evaluate periodic. \u003cu\u003eInfecții.\u003c\/u\u003e Mascarea simptomelor infecțiilor de bază: Okitask 40 mg granule poate masca simptomele infecției, ceea ce poate întârzia inițierea tratamentului adecvat și, prin urmare, poate agrava rezultatul infecției. Acest lucru a fost observat în pneumonia bacteriană dobândită în comunitate și în complicațiile bacteriene ale varicelei. Când se administrează Okitask 40 mg granule pentru ameliorarea febrei sau a durerii legate de infecție, se recomandă monitorizarea infecției. În mediul extraspital, pacientul trebuie să solicite asistență medicală dacă simptomele persistă sau se agravează. \u003cu\u003eTulburări respiratorii:\u003c\/u\u003e Ca toate medicamentele nesteroidiene, utilizarea ketoprofenului la pacienții cu astm bronșic sau diateză alergică poate provoca un atac de astm. Pacienții cu astm asociat cu rinită cronică, sinuzită cronică și\/sau polipoză nazală sunt mai expuși la riscul de alergie la acidul acetilsalicilic și\/sau la AINS decât restul populației. Administrarea acestui medicament poate provoca crize astmatice sau bronhospasm, șoc și alte fenomene alergice, în special la subiecții alergici la acidul acetilsalicilic sau AINS (vezi pct. 4.3). Datorită acțiunii asupra metabolismului acidului arahidonic, la astmatici și la subiecții predispuși pot apărea atacuri de bronhospasm și posibil șoc și alte fenomene alergice. A se administra cu prudență la pacienții cu manifestări alergice sau alergie anterioară. \u003cu\u003eTulburări de vedere:\u003c\/u\u003e În caz de tulburări de vedere, cum ar fi vederea încețoșată, tratamentul trebuie întrerupt. Okitask 40 mg granule trebuie administrat cu prudență la pacienții care suferă de modificări hematopoietice, lupus eritematos sistemic sau boli mixte ale țesutului conjunctiv. Atunci când Okitask 40 mg granule sunt administrate la pacienții cu porfirie hepatică, este necesară prudență deoarece poate declanșa un atac. Informații importante despre unii excipienți: Okitask 40 mg granule conține mai puțin de 1 mmol (23 mg) sodiu per plic, adică practic „fără sodiu”. Okitask 40 mg granule conține aromă de lămâie și aromă de lime. Aroma de lamaie contine zaharoza. Pacienții care suferă de probleme ereditare rare de intoleranță la fructoză, malabsorbție la glucoză-galactoză sau insuficiență a zaharazei izomaltazei nu trebuie să ia acest medicament. Aroma de lime conține glucoză. Pacienții care suferă de probleme rare de malabsorbție a glucozei-galactozei nu trebuie să ia acest medicament.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINTERACȚIUNI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cb\u003eAsociații nu sunt recomandate.\u003c\/b\u003e - Alte AINS (inclusiv inhibitori selectivi de ciclooxigenază 2) și doze mari de salicilați (\u003e 3 g\/zi): administrarea concomitentă a mai multor AINS poate crește riscul de ulcer gastro-intestinal și sângerare, datorită efectului sinergic. - Anticoagulante (heparina si warfarina): AINS pot amplifica efectele anticoagulantelor. Dacă administrarea concomitentă nu poate fi evitată, pacientul trebuie monitorizat îndeaproape. - Inhibitori ai agregării plachetare (ticlopidină și clopidogrel): administrarea concomitentă a unui AINS poate crește riscul de sângerare din cauza inhibării funcției trombocitelor și a lezării mucoasei gastrointestinale (vezi pct. 4.4). Dacă administrarea concomitentă nu poate fi evitată, pacientul trebuie monitorizat îndeaproape. - Litiu: administrarea simultana a mai multor AINS poate creste nivelul plasmatic de litiu, care poate atinge valori toxice, datorita reducerii excretiei renale. Concentrațiile plasmatice de litiu trebuie monitorizate cu atenție, iar doza de litiu trebuie ajustată în timpul și după întreruperea tratamentului cu ketoprofen și alte AINS. - Metotrexat, în doze mai mari de 15 mg\/săptămână: administrarea concomitentă a unui AINS poate crește riscul de toxicitate sanguină a metotrexatului, mai ales dacă este administrat în doze mari, probabil din cauza unei deplasări a legăturii proteinelor plasmatice și a scăderii clearance-ului renal. Aportul celor două medicamente trebuie să fie distanțat la cel puțin 12 ore unul de celălalt. - Hidantoine si sulfonamide: efectele toxice ale acestor substante pot fi crescute; deoarece legarea ketoprofenului de proteine ​​este mare, poate fi necesară reducerea dozei de difenilhidantoină sau sulfonamide, în cazul administrării concomitente. \u003cb\u003eAsociații care necesită precauție.\u003c\/b\u003e - Medicamente sau categorii terapeutice care pot favoriza hiperkaliemia: săruri de potasiu, diuretice care economisesc potasiu, inhibitori ai convertoarelor enzimatice (inhibitori ECA), blocanți ai receptorilor angiotensinei II, AINS, heparine (cu greutate moleculară mică sau nefracționate), ciclosporina, tacrolimus și trimetoprim. Apariția hiperkaliemiei poate depinde de prezența cofactorilor. Riscul este crescut în cazul administrării simultane a medicamentelor menționate mai sus. - Tenofovir: administrarea concomitentă de fumarat de tenofovir disoproxil și AINS poate crește riscul de insuficiență renală. - Diuretice: subiecţii trataţi cu diuretice, în special în caz de deshidratare, prezintă un risc mai mare de a dezvolta insuficienţă renală secundară reducerii fluxului sanguin renal cauzată de inhibarea prostaglandinelor. Se recomandă hidratarea înainte de începerea tratamentului concomitent și monitorizarea atentă a funcției renale după inițierea tratamentului (vezi pct. 4.4). AINS pot reduce efectul diureticelor. - Inhibitori ECA și antagoniști ai angiotensinei II: administrarea concomitentă cu inhibitori de ciclo-oxigenază poate duce la o deteriorare suplimentară a funcției renale și o posibilă insuficiență renală acută, în special la subiecții deshidratați și vârstnici. Se recomanda prudenta, hidratarea si monitorizarea functiei renale in cazul terapiei combinate. -Metotrexat în doze mai mici de 15 mg\/săptămână: antiinflamatoarele determină o scădere a clearance-ului renal al metotrexatului cu o creștere consecutivă a toxicității sângelui. In caz de afectare a functiei renale sau varsta inaintata, monitorizarea trebuie sa fie mai frecventa. - Corticosteroizi: administrarea concomitentă de AINS poate crește riscul de ulcerație sau sângerare gastrointestinală (vezi pct. 4.4). - Pentoxifilină: administrarea concomitentă poate determina un risc crescut de sângerare: se recomandă monitorizarea timpului de sângerare. - Zidovudină: asocierea cu AINS crește riscul de toxicitate asupra reticulocitelor, anemie severă apărând la o săptămână după începerea tratamentului cu AINS. Numărul complet de celule sanguine și numărul de reticulocite trebuie verificate la o săptămână după începerea tratamentului cu AINS. - Sulfoniluree: AINS pot crește efectul hipoglicemiant al sulfonilureelor ​​prin deplasarea acestora de la locurile de legare cu proteinele plasmatice. De asemenea, trebuie avute în vedere interacțiunile posibile cu alte hipoglicemiante orale. - Glicozide cardiace: AINS pot exacerba insuficiența cardiacă, pot reduce rata de filtrare glomerulară și pot crește nivelurile de glicozide cardiace; cu toate acestea, interacțiunea farmacocinetică dintre ketoprofen și glicozidele active nu a fost demonstrată. \u003cb\u003eAsociații care trebuie luate în considerare.\u003c\/b\u003e - Agenti antihipertensivi (beta-blocante, diuretice inhibitori ai ECA): tratamentul cu un AINS poate reduce efectul medicamentelor antihipertensive prin inhibarea sintezei prostaglandinelor vasodilatatoare. - Mifepristonă: eficacitatea metodei contraceptive poate fi, teoretic, redusă datorită proprietăților antiprostaglandine ale AINS, inclusiv acidul acetilsalicilic. Există unele dovezi care sugerează că administrarea concomitentă de AINS în ziua administrării dozei de prostaglandine nu influențează în mod nefavorabil efectele mifepristonei sau prostaglandinei asupra maturizării cervicale sau contractilității uterine și nu reduce eficacitatea clinică a întreruperii medicale a sarcinii. - Dispozitive contraceptive intrauterine (DIU): eficacitatea dispozitivului poate fi redusă, ducând la sarcină. - Ciclosporină și tacrolimus: tratamentul simultan cu AINS poate duce la un risc mai mare de nefrotoxicitate, în special la subiecții vârstnici. - Trombolitice: administrarea concomitentă cu AINS poate crește riscul de sângerare. - Agenţi antiagregante (ticlopidină şi clopidogrel) şi inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS): AINS pot creşte riscul de sângerare gastrointestinală (vezi pct. 4.4). - Probenecid: administrarea concomitentă de probenecid poate reduce semnificativ clearance-ul plasmatic al ketoprofenului datorită inhibării secreției tubulare și a conjugării glucuronidelor, de aceea este necesară o adaptare a dozei de ketoprofen. - Antibiotice chinolone: ​​datele pe animale indică faptul că AINS pot crește riscul de convulsii asociate utilizării de chinolone. Pacienții tratați cu AINS și chinolone pot avea un risc crescut de a dezvolta convulsii. - Difenilhidantoină și sulfonamide: deoarece legarea ketoprofenului de proteine ​​este mare, poate fi necesară reducerea dozei de difenilhidantoină sau sulfonamide în cazul administrării concomitente. - Gemeprost: utilizarea combinată cu un AINS poate reduce eficacitatea acestuia. Trebuie evitat consumul de alcool în timpul tratamentului.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE SECUNDARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eCele mai frecvent observate evenimente adverse sunt de natură gastrointestinală. Clasificarea frecvenţelor aşteptate: foarte frecvente (1\/10), frecvente (1\/100 până la ≤1\/10), mai puţin frecvente (1\/1000 până la ≤1\/100), rare (1\/10000 până la ≤1\/1000), foarte rare (≤1\/10000), necunoscute (nu pot fi estimate din datele disponibile). Următoarele reacții adverse au fost observate la utilizarea ketoprofenului la adulți:\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sângelui și ale sistemului limfatic - Rare (≥1\/10.000, \u003c1\/1.000): anemie hemoragică. Frecvență necunoscută: trombocitopenie, agranulocitoză, insuficiență medulară, anemie hemolitică, leucopenie, neutropenie, anemie aplastică, leucocitoză, purpură trombocitopenică.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului imunitar - frecvență necunoscută: reacție anafilactică (inclusiv șoc), hipersensibilitate\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale - Frecvente (≥1\/100, \u003c1\/10): dispepsie, greață, dureri abdominale, vărsături. Mai puțin frecvente (≥1\/1000, \u003c1\/100): constipație, diaree, flatulență, gastrită. Rare (≥1\/10000, \u003c1\/1000): stomatită, ulcer peptic. Frecvență necunoscută: exacerbare a colitei și a bolii Crohn, hemoragie gastro-intestinală, perforație gastrointestinală (uneori fatală, în special la vârstnici - vezi pct. 4.4), ulcer gastric, ulcerație la nivelul gurii, ulcer duodenal, perforație duodenală, melenă, hematemeză, colite bucală, edemă, arsuri la stomac, pancretă bucală, edeme la stomac. hiperclorhidrie, dureri gastrice, gastrită erozivă, limbaj edem bucal.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări cutanate și ale țesutului subcutanat - Mai puțin frecvente (≥1\/1000, \u003c1\/100): erupții cutanate, prurit. Foarte rare (\u003c1\/10.000): eritem. Frecvență necunoscută: reacție de fotosensibilitate, alopecie, urticarie, angioedem, dermatită buloasă inclusiv sindrom Stevens-Johnson și necroliză epidermică toxică, edem, exantem, sindrom Lyell, exantem maculopapular, purpură, pustuloză exantematoasă acută generalizată, dermatită.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări generale şi la locul de administrare - Mai puţin frecvente (≥1\/1000, \u003c1\/100): oboseală,. Foarte rare (\u003c1\/10.000): edem facial. Frecvență necunoscută: edem periferic, frisoane, astenie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului nervos - Mai puțin frecvente (≥1\/1000, \u003c1\/100): cefalee, amețeli, somnolență. Rare (≥1\/10.000, \u003c1\/1.000): parestezie. Frecvență necunoscută: convulsii, disgeuzie, amețeli, diskinezie, sincopă, tremor, hiperkinezie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări oculare - Rare (≥1\/10000, \u003c1\/1000): vedere încețoșată (vezi pct. 4.4). Frecvență necunoscută: edem periorbitar.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale urechii și labirintului - Rare (≥1\/10.000, \u003c1\/1.000): tinitus.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări hepatobiliare - Rare (≥1\/10.000, \u003c1\/1.000): hepatită, creșterea transaminazelor, creșterea bilirubinei sanguine. Frecvență necunoscută: icter.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări respiratorii, toracice și mediastinale - Rare (≥1\/10.000, \u003c1\/1.000): astm. Frecvență necunoscută: bronhospasm (în special la pacienții cu hipersensibilitate cunoscută la acidul acetilsalicilic și alte AINS), rinită, dispnee, edem laringian, laringospasm, insuficiență respiratorie acută (un caz cu evoluție letală a fost raportat la un pacient astmatic sensibil la acid acetilsalicilic).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări renale și urinare: - Frecvență necunoscută: insuficiență renală acută, nefrită tubulointerstițială, sindrom nefritic, test al funcției renale anormale, hematurie, nefrită, sindrom nefrotic, glomerulonefrită, retenție de sodiu\/apă cu posibil edem, necroză tubulară acută, necroză papilară renală, necroză papilară renală.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări psihice - Frecvență necunoscută: alterarea dispoziției, depresie, halucinații, stare de confuzie, agitație, insomnie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări cardiace - Frecvență necunoscută: insuficiență cardiacă, fibrilație atrială, palpitații, tahicardie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări vasculare - Frecvență necunoscută: hipertensiune arterială, vasodilatație, hipotensiune arterială, vasculită (inclusiv vasculită leucocitoclastică).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări de metabolism și nutriție - Frecvență necunoscută: hiperkaliemie, hiponatremie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eInfecții și infestări - Frecvență necunoscută: meningită aseptică, limfangite.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eInvestigații - Rare (≥1\/10.000, \u003c1\/1.000): Creștere în greutate.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eStudiile clinice și datele epidemiologice sugerează că utilizarea unor AINS (în special la doze mari și pentru tratamente pe termen lung) poate fi asociată cu un risc crescut de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral) (vezi pct. 4.4). \u003cu\u003eRaportarea reacțiilor adverse suspectate.\u003c\/u\u003e Raportarea reacțiilor adverse suspectate care apar după autorizarea medicamentului este importantă, deoarece permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu\/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare la https:\/\/www.aifa.gov.it\/content\/segnalazioni-reazioni-avverse.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSupradozaj\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAu fost raportate cazuri de supradozaj cu doze de până la 2,5 g de ketoprofen. În majoritatea cazurilor, simptomele observate s-au limitat la letargie, confuzie, pierderea conștienței, somnolență, cefalee, vertij, amețeli, greață, vărsături, dureri epigastrice, dureri abdominale și diaree. În caz de supradozaj sever, pot apărea, de asemenea, sângerări gastrointestinale, hipotensiune arterială, depresie respiratorie și cianoză, caz în care pacientul trebuie transferat imediat la un centru spitalicesc specializat pentru a începe tratamentul simptomatic. Nu există antidoturi specifice în caz de supradozaj cu ketoprofen. În cazul suspiciunii de supradozaj masiv, se recomandă spălarea gastrică și se recomandă un tratament simptomatic și de susținere pentru a compensa deshidratarea, a monitoriza excreția urinară și a corecta acidoza, dacă este prezentă. În cazurile de insuficiență renală, hemodializa poate fi utilă pentru a elimina medicamentul din circulație.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSARCINA SI ALAPTATUL\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eSarcina:\u003c\/u\u003e Utilizarea ketoprofenului în timpul primului și al doilea trimestru de sarcină trebuie evitată, administrarea ketoprofenului trebuie luată în considerare numai dacă beneficiul așteptat pentru mamă depășește riscul pentru embrion sau făt. Inhibarea sintezei de prostaglandine poate afecta negativ sarcina și\/sau dezvoltarea embrionului\/fetal. Rezultatele studiilor epidemiologice sugerează un risc crescut de avort spontan și malformații cardiace și gastroschisis după utilizarea unui inhibitor al sintezei de prostaglandine la începutul sarcinii. Riscul absolut de malformații cardiace a crescut de la mai puțin de 1% la aproximativ 1,5%. S-a considerat că riscul crește odată cu doza și durata terapiei. La animale, s-a demonstrat că administrarea de inhibitori ai sintezei prostaglandinelor provoacă o creștere a pierderii pre și post-implantare și a mortalității embrio-fetale. Mai mult, a fost raportată o incidență crescută a diferitelor malformații, inclusiv malformații cardiovasculare, la animalele cărora li s-au administrat inhibitori ai sintezei prostaglandinelor în timpul perioadei organogenetice. Prin urmare, ketoprofenul nu trebuie administrat în primul și al doilea trimestru de sarcină decât dacă este strict necesar. Dacă ketoprofenul este utilizat de către o femeie care dorește să rămână gravidă sau în timpul primului și al doilea trimestru de sarcină, doza trebuie menținută cât mai scăzută posibil pentru o durată cât mai scurtă de tratament. În timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, toți inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot expune fătul la: - toxicitate cardiopulmonară (cu închiderea prematură a canalului arterial și hipertensiune pulmonară); - disfunctie renala, care poate evolua spre insuficienta renala cu oligo-hidramnios; mama si nou-nascutul, la sfarsitul sarcinii, la: - posibila prelungire a timpului de sangerare si efect antiagregant care poate aparea chiar si la doze foarte mici; - inhibarea contractiilor uterine rezultand travaliu intarziat sau prelungit. Utilizarea medicamentului în apropierea nașterii poate provoca modificări ale hemodinamicii circulației mici a copilului nenăscut cu consecințe grave asupra respirației. În consecință, ketoprofenul este contraindicat în al treilea trimestru de sarcină. \u003cu\u003eAlăptarea:\u003c\/u\u003e Nu există informații disponibile cu privire la excreția ketoprofenului în laptele matern. Ketoprofenul nu este recomandat în timpul alăptării. \u003cu\u003eFertilitatea:\u003c\/u\u003e Utilizarea AINS poate reduce fertilitatea femeilor și, prin urmare, nu este recomandată femeilor care intenționează să rămână gravide. Administrarea AINS, precum și a granulelor Okitask 40 mg, trebuie suspendată la femeile care au probleme de fertilitate sau care fac investigații de fertilitate.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eÎn urma administrării ketoprofenului, pot apărea somnolență, amețeli sau convulsii și tulburări de vedere. Se recomandă evitarea conducerii vehiculelor, folosirii utilajelor sau desfășurării activităților care necesită o vigilență deosebită.\u003c\/p\u003e","brand":"Dompé","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":46454593257799,"sku":"042028050","price":13.95,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/products\/dompe-farmaceutici-spa-okitask-30-bustine-granulato-40-mg-farmacia-dottor-tili-1213792505.jpg?v=1767112270"},{"product_id":"vivin-c-20-compresse-effervescenti-330mg-200mg","title":"Vivin C 20 comprimate efervescente 330mg + 200mg","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINDICAȚII\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eDureri de cap și de dinți, nevralgii, dureri menstruale, dureri reumatice și musculare. Terapia simptomatică a stărilor febrile și a sindroamelor de gripă și răceală.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINGREDIENTE ACTIVE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFiecare tabletă conține: \u003cu\u003eIngrediente active\u003c\/u\u003e: acid acetilsalicilic 0,330 g, acid ascorbic 0,200 g. Excipient cu efecte cunoscute: sodiu, benzoat de sodiu. Pentru lista completă a excipienților, vezi pct. 6.1\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEXCIPIENȚI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eGlicină, acid citric anhidru, carbonat acid de sodiu, benzoat de sodiu.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eVIVIN C este contraindicat în caz de: Hipersensibilitate la ingredientele active, (acid acetilsalicilic și acid ascorbic) sau la alte analgezice (calmante)\/antipiretice (antipiretice)\/antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) sau la oricare dintre excipienții enumerați la punctul 6.1; diateză hemoragică; Gastropatii (de exemplu, ulcer gastro-duodenal); Astm; Antecedente de hemoragie gastrointestinală sau perforație legate de un tratament activ anterior sau antecedente de hemoragie\/ulcer peptic recurent (două sau mai multe episoade distincte de ulcerație sau sângerare demonstrată); Insuficiență renală, cardiacă sau hepatică severă; Tratament concomitent cu metotrexat (în doze de 15 mg\/săptămână sau mai mult) sau warfarină (vezi pct. 4.5). Utilizarea acestui medicament este contraindicată copiilor și adolescenților cu vârsta sub 16 ani. Doza \u003e100 mg\/zi in timpul celui de-al treilea trimestru de sarcina. Alăptarea (vezi pct. 4.6).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eDOZAJE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003ci\u003eDozare\u003c\/i\u003e. \u003ci\u003eAdulti\u003c\/i\u003e: 1-2 comprimate dacă este necesar de până la 3-4 ori pe zi. Se dizolvă una sau două comprimate VIVIN C într-o jumătate de pahar cu apă necarbogazoasă. Produsul trebuie luat pe stomacul plin. Nu depășiți dozele recomandate. După trei zile de utilizare la doza maximă sau după 5 zile de utilizare continuă, consultați medicul dumneavoastră. Populații speciale. \u003ci\u003ePopulatie pediatrica\u003c\/i\u003e: VIVIN C nu este indicat pentru utilizare la copii și adolescenți (vezi pct. 4.3) \u003ci\u003evârstnici\u003c\/i\u003e: Pacienții vârstnici trebuie să respecte dozele minime indicate mai sus.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONSERVARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eA nu se păstra la temperaturi peste 25°C. Păstrați tubul bine închis pentru a proteja medicamentul de umiditate. Pentru condițiile de depozitare după prima deschidere, a se vedea punctul 6.3.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAcest medicament nu trebuie utilizat la copii și tineri cu vârsta sub 16 ani (vezi pct. 4.3). Au fost observate cazuri de sindrom Reye la copii care suferă de infecții virale (în special varicela și afecțiuni asemănătoare gripei) și tratați cu acid acetilsalicilic. Sindromul Reye este o boală foarte rară, dar care pune viața în pericol, care necesită intervenție medicală imediată. Se manifestă prin vărsături persistente și semne de afectare progresivă a sistemului nervos central (somnolență, până la apariția convulsiilor generalizate și comă), semne de leziuni hepatice și hipoglicemie. Deficitul de G6PD, dozele mari de acid acetilsalicilic pot provoca hemoliză. În caz de deficit de G6PD, acidul acetilsalicilic trebuie administrat numai sub supraveghere medicală. \u003cu\u003eVârstnici:\u003c\/u\u003e Pacienții vârstnici prezintă o frecvență crescută a reacțiilor adverse la AINS, în special sângerări și perforații gastro-intestinale, care pot fi fatale. Acești pacienți trebuie să înceapă tratamentul cu cea mai mică doză disponibilă (vezi pct. 4.2). Subiecții cu vârsta peste 70 de ani, în special în prezența terapiilor concomitente, trebuie să utilizeze acest medicament numai după consultarea medicului. \u003cu\u003eboala Crohn, colita ulcerativa:\u003c\/u\u003e acidul acetilsalicilic, ca și AINS în general, constituie un factor de risc pentru reapariția clinică a bolii și poate favoriza apariția complicațiilor diverticulare precum perforația, fistulizarea și abcesele. Este indicat ca pacienții cu afecțiuni gastrice și intestinale sau cu funcție renală redusă (ușoară până la moderată) să-și consulte medicul. Utilizarea VIVIN C trebuie evitată concomitent cu AINS, inclusiv cu inhibitori selectivi ai COX-2. Efectele secundare pot fi minimizate prin utilizarea celei mai mici doze eficiente pentru cea mai scurtă durată posibilă de tratament, necesară pentru a controla simptomele. Hemoragie, ulcerație și perforație gastro-intestinală: în timpul tratamentului cu toate AINS, au fost raportate în orice moment, cu sau fără simptome de avertizare sau antecedente de evenimente gastrointestinale grave, hemoragii, ulcerații și perforații gastro-intestinale, care pot fi letale. La vârstnici și la pacienții cu antecedente de ulcer, mai ales dacă se complică cu hemoragie sau perforație (vezi pct. 4.3), riscul de hemoragie, ulcerație sau perforație gastrointestinală este mai mare cu dozele crescute de AINS. Pacienții tratați cu VIVIN C trebuie să raporteze orice simptome gastrointestinale neobișnuite (în special sângerare gastrointestinală), în special în etapele inițiale ale tratamentului. Când apar sângerări sau ulcerații gastrointestinale la pacienții care iau VIVIN C, tratamentul trebuie oprit și nu reluat fără consultarea medicului. Acidul acetilsalicilic și alte AINS pot provoca reacții de hipersensibilitate (inclusiv crize de astm, rinită, angioedem sau urticarie). La subiecții cu astm și\/sau rinită (cu sau fără polipoză nazală) și\/sau urticarie, reacțiile pot fi mai frecvente și mai grave. Acidul acetilsalicilic modifică acidul uric (în doza de analgezic acidul acetilsalicilic crește acidul uric prin inhibarea excreției acidului uric, la dozele folosite în reumatologie, acidul acetilsalicilic are efect uricozuric). Se recomandă prudență la pacienții care iau concomitent medicamente care pot crește riscul de ulcerație sau sângerare, cum ar fi corticosteroizi orali, anticoagulante cu inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) sau agenți antiplachetari, cum ar fi aspirina (acid acetilsalicilic 50 mg până la 375 mg pe zi). Heparine cu greutate moleculară mică şi heparine fracţionate (vezi pct. 4.5). La pacienții diabetici tratați cu sulfoniluree, de exemplu, salicilicele pot crește efectul hipoglicemiant al sulfonilureei. (vezi paragraful 4.5). Este necesară prudență la pacienții cu antecedente de hipertensiune arterială și\/sau insuficiență cardiacă, deoarece, în asociere cu terapia cu acid acetilsalicilic, ca și în cazul altor AINS, au fost raportate retenție de apă și edem. Riscul este mai mare la subiecții tratați cu diuretice. Medicamentul este contraindicat în insuficienţa renală, cardiacă sau hepatică severă (vezi pct. 4.3). Conținutul de sodiu per comprimat efervescent (485 mg) trebuie luat în considerare în cazul unei diete sărace în sodiu\/sare la pacienții cu insuficiență cardiacă, hipertensiune arterială și insuficiență renală. Reacții cutanate grave, unele dintre ele fatale, inclusiv dermatită exfoliativă, sindrom Stevens-Johnson și necroliză epidermică toxică, au fost raportate foarte rar în asociere cu utilizarea AINS (vezi pct. 4.8). În stadiile incipiente ale terapiei, pacienții par să aibă un risc mai mare: debutul reacției are loc în majoritatea cazurilor în prima lună de tratament. VIVIN C trebuie întrerupt la prima apariție a unei erupții cutanate, leziuni ale mucoasei sau orice alt semn de hipersensibilitate. \u003cu\u003eChirurgie\u003c\/u\u003e: Daca trebuie sa suferi o interventie chirurgicala (chiar si una mica, de exemplu extractii dentare) si in zilele anterioare ai folosit acid acetilsalicilic sau alt AINS, exista un risc crescut de sangerare si trebuie informat chirurgul din cauza posibilelor efecte asupra coagularii. Subiecții cu obiceiul de a consuma cantități mari de alcool sunt mai expuși la riscul de leziuni gastro-intestinale (în special sângerare) (vezi pct. 4.5). \u003cu\u003eMetroragie sau menoragie:\u003c\/u\u003e aportul simultan de acid acetilsalicilic poate crește riscul de intensitate și durată mai mare a sângerării. \u003cu\u003eSarcina și alăptarea (vezi pct. 4.6). \u003c\/u\u003e Acest medicament conține 485 mg sodiu per comprimat echivalent cu 24,25% din doza zilnică maximă recomandată de OMS de 2 g sodiu per adult. Acest medicament conține benzoat de sodiu 48 mg per comprimat echivalent cu 48 mg \/ 3500 mg.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINTERACȚIUNI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cb\u003eUrmătoarele interacțiuni trebuie luate în considerare atunci când se prescrie VIVIN C:\u003c\/b\u003e \u003cu\u003eMetotrexat\u003c\/u\u003e (doze mai mari sau egale cu 15 mg\/saptamana): cresterea concentratiilor plasmatice si toxicitatea metotrexatului; riscul de efecte toxice este mai mare dacă funcția renală este compromisă. Evitați utilizarea concomitentă (vezi pct. 4.3). Prin urmare, administrarea acidului acetilsalicilic poate potența efectele secundare ale metotrexatului și efectele și manifestările secundare ale tuturor medicamentelor antireumatice nesteroidiene. \u003cu\u003eAnalgezice:\u003c\/u\u003e evitați administrarea concomitentă a altor salicilați sau a altor AINS (inclusiv formulări topice) din cauza riscului crescut de reacții adverse grave. \u003cu\u003eCorticosteroizi:\u003c\/u\u003e risc crescut de ulcerație gastrointestinală sau hemoragie (vezi pct. 4.4). \u003cu\u003eAnticoagulante\u003c\/u\u003e: risc crescut de sângerare din cauza inhibării trombocitelor, risc de leziuni ale mucoasei duodenale, potențare a efectului farmacologic și deplasarea anticoagulantelor orale de la locurile lor de legare cu proteinele plasmatice (vezi pct. 4.4). \u003cu\u003eWarfarină:\u003c\/u\u003e creșterea gravă a riscului de hemoragie datorită creșterii efectului anticoagulant. Evitați utilizarea concomitentă (vezi pct. 4.3) \u003cu\u003eHeparine cu greutate moleculară mică și heparine nefracționate:\u003c\/u\u003e utilizarea în comun a medicamentelor care acționează la diferite niveluri de hemostază crește riscul de sângerare. \u003cu\u003eAgenți antiplachetari \u003c\/u\u003e(de exemplu, clopidogrel și dipiridamol) și inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS): risc crescut de sângerare gastrointestinală (vezi pct. 4.4). \u003cu\u003eAnagrelidă\u003c\/u\u003e: risc crescut de hemoragie și scăderea efectului antitrombotic. Dacă administrarea concomitentă nu poate fi evitată, se recomandă monitorizarea clinică. \u003cu\u003ePemetrexed\u003c\/u\u003e la pacientii cu scadere usoara pana la moderata a functiei renale (clearance-ul creatininei intre 45 ml\/min si 80 ml\/min); risc crescut de toxicitate pemetrexed (datorită scăderii eliminării renale a pemetrexedului cauzată de acidul acetilsalicilic) cu doze antiinflamatorii de acid acetilsalicilic. \u003cu\u003eAntidiabetice \u003c\/u\u003e(de exemplu, insulină și hipoglicemiante orale): efect hipoglicemiant crescut; \u003cu\u003eDiuretice și antihipertensive\u003c\/u\u003e: AINS pot reduce efectele antihipertensive ale diureticelor și ale altor agenți antihipertensivi. Ca și în cazul altor AINS, administrarea concomitentă de acid acetilsalicilic cu antihipertensive (de exemplu, inhibitori ai ECA) sau diuretice crește riscul de insuficiență renală acută din cauza filtrării glomerulare reduse din cauza sintezei renale reduse de prostaglandine. \u003cu\u003eAcidul valproic\u003c\/u\u003e: Sa raportat că acidul acetilsalicilic reduce legarea valproatului de albumina serică, crescând astfel concentrațiile plasmatice libere la starea de echilibru. \u003cu\u003eAlcalinizatori ai urinei\u003c\/u\u003e (de exemplu, antiacide, citrați): antiacidele luate în același timp cu alte medicamente pot reduce absorbția acestora; excreția acidului acetilsalicilic crește în urina alcalinizată. \u003cu\u003eDigoxină și litiu\u003c\/u\u003e: acidul acetilsalicilic reduce semnificativ excreția renală de digoxină și litiu, rezultând o creștere a concentrațiilor plasmatice ale acestora. \u003cu\u003eInhibitori ai anhidrazei carbonice\u003c\/u\u003e (acetazolamidă): eliminarea redusă a acetazolamidei, care poate provoca acidoză severă și toxicitate crescută la sistemul nervos central. \u003cu\u003eFenitoină\u003c\/u\u003e: efect crescut al fenitoinei \u003cu\u003eMetoclopramidă și domperidonă\u003c\/u\u003e: cresterea efectului acidului acetilsalicilic datorita cresterii vitezei de absorbtie. \u003cu\u003eUricozuric\u003c\/u\u003e (de exemplu probenecid și sulfinpirazonă): scăderea efectului uricozuric. \u003cu\u003eVaccin împotriva varicelei\u003c\/u\u003e: Se recomandă să nu se administreze salicilați pacienților care au fost vaccinați împotriva varicelei pe o perioadă de șase săptămâni după vaccinare. Cazuri de sindrom Reye au apărut în urma utilizării salicilaților în timpul infecției cu varicela. \u003cu\u003eZafirlukast\u003c\/u\u003e: concentrație plasmatică crescută de zafirlukast. \u003cu\u003eAlcoolul\u003c\/u\u003e: risc crescut de sângerare intestinală. La doze mai mari de 2 g pe zi de vitamina C, acidul ascorbic poate interfera cu următoarele teste: măsurători ale creatininei și glucozei în sânge și urină. Metamizolul poate reduce efectul acidului acetilsalicilic asupra agregării plachetare, dacă este administrat simultan. Prin urmare, această combinație trebuie utilizată cu prudență la pacienții care iau aspirină în doză mică pentru cardioprotecție.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE SECUNDARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003ci\u003e \u003cu\u003eTulburări gastrointestinale:\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Cele mai frecvent observate evenimente adverse sunt de natură gastrointestinală. Majoritatea reacțiilor adverse depind atât de doză, cât și de durata tratamentului. După administrarea VIVIN C au fost raportate următoarele: - greață, vărsături, diaree, flatulență, constipație, dispepsie, dureri abdominale, stomatită ulceroasă, exacerbare a colitei și a bolii Crohn (vezi pct. 4.4); - ulcer peptic, chiar perforat; - Sângerări gastro-intestinale, care pot fi manifeste (hematemeză, melenă) și uneori fatale, sau oculte și pot provoca anemie feriprivă. O astfel de sângerare este mai frecventă odată cu creșterea dozelor, în special la pacienții vârstnici (vezi pct. 4.4). - Mai rar, s-a observat gastrita. \u003cb\u003eBoli cardiace\u003c\/b\u003e: - Au fost raportate edeme, hipertensiune arterială și insuficiență cardiacă în asociere cu tratamentul cu AINS. \u003cb\u003ePatologii ale pielii și țesutului subcutanat\u003c\/b\u003e: - Reacții buloase inclusiv sindrom Stevens-Johnson și necroliza epidermică toxică. \u003cb\u003ePatologii ale sistemului sanguin și limfatic\u003c\/b\u003e: - Sindroame hemoragice (epistaxis, hemoragii gingivale, trombocitopenie, purpură) cu timp de sângerare crescut. Acest efect persistă 4-8 zile după oprirea administrării acidului acetilsalicilic. Provoacă risc de sângerare la pacienții supuși unei intervenții chirurgicale. - Dozele mari de vitamina C (\u003e1g) pot crește hemoliza la pacienții cu deficit de G6PD-dehidrogenază sub formă de hemoliză cronică \u003cb\u003eTulburări ale sistemului imunitar\u003c\/b\u003e: - Reactii de hipersensibilitate: angioedem, edem Quincke, urticarie, eritem, astm, reactii anafilactice. \u003cb\u003eTulburări ale sistemului nervos\u003c\/b\u003e: - Zmâit în urechi; - Senzatie de auz redus; - Dureri de cap, amețeli, de obicei un semn de supradozaj. \u003cb\u003eSarcina, puerperiul și condițiile perinatale\u003c\/b\u003e: - Întârzierea nașterii. \u003cb\u003eTulburări renale și urinare\u003c\/b\u003e: - Dozele mari de vitamina C (\u003e1g) pot favoriza formarea de calculi de oxalat si acid uric la unii indivizi. \u003cb\u003eTulburări respiratorii, toracice și mediastinale\u003c\/b\u003e: Rinite, dispnee. Rareori bronhospasm, crize de astm. \u003cu\u003eRaportarea reacțiilor adverse suspectate\u003c\/u\u003e. Raportarea reacțiilor adverse suspectate care apar după autorizarea medicamentului este importantă, deoarece permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu\/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare la https:\/\/www.aifa.gov.it\/content\/segnalazioni-reazioni-avverse.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSupradozaj\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eToxicitatea din salicilați (o doză ce depășește 100 mg\/kg\/zi timp de 2 zile consecutiv poate induce toxicitate) poate fi consecința unui aport cronic de doze excesive, sau a unui supradozaj acut, potențial periculos pentru viață și care include și ingestia accidentală la copii. Supradozajul la copii poate fi fatal de la 100 mg\/kg\/zi într-o singură doză. Simptome: - \u003cu\u003eIntoxicare moderată\u003c\/u\u003e: Țuitul în ureche, senzația de acuitate auditivă redusă, cefaleea, amețelile sunt semnele distinctive ale supradozajului și pot fi controlate prin reducerea dozei. - \u003cu\u003eOtrăvire severă\u003c\/u\u003e: Simptomele includ febră, hiperventilație, cetoză, alcaloză respiratorie, acidoză metabolică, comă, colaps cardiovascular, insuficiență respiratorie, hipoglicemie severă. Indrumare de urgenta: - Transfer imediat la spital de specialitate, - lavaj gastric si administrare repetata de carbune activat, - controlul echilibrului acido-bazic, - diureza alcalina fortata pentru obtinerea unui pH urinar intre 7,5 si 8, posibilitate de hemodializa in intoxicatiile severe, - compensarea deshidratarii cu un aport adecvat de lichide suport - tratament simptomatic. În caz de supradozaj, contactați imediat un centru de control al otrăvirii sau cel mai apropiat spital. Acidul acetilsalicilic este dializabil.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSARCINA SI ALAPTATUL\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e- Doze mici (până la 100 mg\/zi): Studiile clinice indică faptul că dozele de până la 100 mg\/zi pot fi considerate sigure limitate la utilizare în obstetrică, ceea ce necesită monitorizare de specialitate. -Doze de 100-500 mg\/zi: Există date clinice insuficiente referitoare la utilizarea dozelor mai mari de 100 mg\/zi până la 500 mg\/zi. Prin urmare, recomandările de mai jos pentru doze de 500 mg\/zi și mai sus se aplică și acestui interval de dozare. -Doze de 500 mg\/zi sau peste: Inhibarea sintezei prostaglandinelor poate afecta negativ sarcina si\/sau dezvoltarea embrionului\/fetala. Rezultatele studiilor epidemiologice sugerează un risc crescut de avort spontan și malformații cardiace și gastroschisis după utilizarea unui inhibitor al sintezei prostaglandinelor în stadiile incipiente ale sarcinii. Riscul absolut de malformații cardiace a crescut de la mai puțin de 1% la aproximativ 1,5%. S-a estimat că riscul crește odată cu doza și durata terapiei. La animale, s-a demonstrat că administrarea de inhibitori ai sintezei prostaglandinelor provoacă o creștere a pierderii pre și post-implantare și a mortalității embrio-fetale. În plus, a fost raportată o incidență crescută a diferitelor malformații, inclusiv malformații cardiovasculare, la animalele cărora li s-a administrat inhibitori ai sintezei prostaglandinelor în timpul perioadei organogenetice. În timpul primului și al doilea trimestru de sarcină, acidul acetilsalicilic nu trebuie administrat decât dacă este strict necesar. Dacă acidul acetilsalicilic este utilizat de o femeie care încearcă să rămână însărcinată sau în timpul primului și al doilea trimestru de sarcină, doza și durata tratamentului trebuie menținute cât mai mici posibil. În timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, toți inhibitorii sintezei de prostaglandine pot expune fătul la: • toxicitate cardiopulmonară (cu închiderea prematură a canalului arterial și hipertensiune pulmonară); • disfunctie renala, care poate evolua spre insuficienta renala cu oligo-hidramnios. Mama și nou-născutul, la sfârșitul sarcinii, sunt expuși la: • posibilă prelungire a timpului de sângerare și efect antiagregant care poate apărea chiar și la doze foarte mici; • inhibarea contractiilor uterine rezultand travaliu intarziat sau prelungit. În consecință, acidul acetilsalicilic în doze \u003e 100 mg\/zi este contraindicat în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină. \u003cu\u003eAlăptarea\u003c\/u\u003e: Acidul acetilsalicilic trece în laptele matern în cantităţi mici: VIVIN C nu trebuie administrat în timpul alăptării.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eNu se aplică.\u003c\/p\u003e","brand":"Menarini","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":46466422800711,"sku":"020096020","price":10.14,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/products\/a-menarini-ind-farm-riun-srl-vivin-c-20-compresse-effervescenti-330mg-200mg-farmacia-dottor-tili-1213792499.jpg?v=1767112330"},{"product_id":"voltadvance-20-compresse-rivestite-25mg","title":"Voltadvance 20 comprimate filmate 25 mg","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINDICAȚII\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eDureri de diferite tipuri, cum ar fi, de exemplu, dureri articulare, lumbago, dureri musculare, dureri de cap și de dinți, dureri menstruale.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINGREDIENTE ACTIVE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eUn comprimat filmat conține\u003c\/u\u003e: ingredient activ diclofenac sodic 25 mg. \u003cu\u003eUn plic de pulbere pentru soluție orală conține\u003c\/u\u003e: ingredient activ diclofenac sodic 25 mg. \u003cu\u003eExcipienți cu efecte cunoscute\u003c\/u\u003e: arome care conțin limonen, linalol, eugenol. Pentru lista completă a excipienților, vezi pct. 6.1.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEXCIPIENȚI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003ci\u003eComprimate filmate\u003c\/i\u003e: bicarbonat de potasiu; manitol; laurii sulfat de sodiu; crospovidonă; stearat de magneziu; dibeenat de glicerol; Opadry limpede (hipromeloză; macrogol). \u003ci\u003ePulbere pentru soluție orală\u003c\/i\u003e: bicarbonat de potasiu; manitol; acesulfam de potasiu; dibeenat de glicerol; aromă de mentă (conținând limonen, linalol, eugenol); aroma de anason (conținând limonen și linalol).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e• Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la punctul 6.1. • Ulcer gastrointestinal activ, sângerare sau perforație. • Antecedente de hemoragie gastrointestinală sau perforație legate de tratamentul anterior cu AINS sau antecedente de hemoragie\/ulcer peptic recurent (două sau mai multe episoade distincte de ulcerație sau sângerare demonstrată). • Ultimul trimestru de sarcină şi în timpul alăptării (vezi pct. 4.6). • Insuficienţă hepatică severă sau insuficienţă renală severă (vezi pct. 4.4). • Ca şi alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), diclofenacul este de asemenea contraindicat la pacienţii la care au apărut crize astmatice, urticarie, angioedem sau rinită acută, reacţii anafilactice sau anafilactoide după administrarea acidului acetilsalicilic sau a altor AINS (vezi pct. 444). • Produsul nu trebuie utilizat în caz de modificări ale hematopoiezei. • În cazul terapiei diuretice intensive. • Produsul nu trebuie administrat în cazul scaunelor întunecate sau cu sânge. • Insuficiență cardiacă congestivă evidentă (clasa NYHA II-IV), cardiopatie ischemică, boală arterială periferică și\/sau vasculopatie cerebrală. \u003cb\u003eVoltadvance nu trebuie administrat copiilor sub 14 ani.\u003c\/b\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eDOZAJE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cb\u003eAdulți și adolescenți peste 14 ani\u003c\/b\u003e: 1-3 comprimate filmate sau plicuri de pulbere pentru solutie orala pe zi, la mese, chiar si 2 intr-o singura administrare. Doza zilnică maximă este de 75 mg. Nu depășiți dozele recomandate; în special, pacienții vârstnici trebuie să respecte dozele minime indicate mai sus. Comprimatele filmate trebuie înghițite întregi, cu apă sau alt lichid; pliculețele cu pulbere trebuie dizolvate într-un pahar cu apă înainte de administrare. Vă recomandăm să luați produsul de preferință pe stomacul plin. Nu depășiți 3 zile de tratament. Reacţiile adverse pot fi reduse la minimum prin administrarea celei mai mici doze eficiente pentru cea mai scurtă durată necesară controlului simptomelor (vezi pct. 4.4). \u003cb\u003e \u003cu\u003ePopulații speciale\u003c\/u\u003e \u003c\/b\u003e \u003cb\u003eInsuficiență renală\u003c\/b\u003e Voltadvance este contraindicat la pacienţii cu insuficienţă renală severă (vezi pct. 4.3). Se recomandă prudență la administrarea Voltadvance la pacienții cu insuficiență renală ușoară până la moderată (vezi pct. 4.4). \u003cb\u003eInsuficiență hepatică\u003c\/b\u003e Voltadvance este contraindicat la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă (vezi pct. 4.3). Se recomandă prudenţă la administrarea Voltadvance la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată (vezi pct. 4.4).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONSERVARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAcest medicament nu necesită condiții speciale de păstrare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eDupă 2-3 zile de tratament fără rezultate apreciabile, consultați medicul. \u003cb\u003eInformații generale\u003c\/b\u003e Reacțiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficiente pentru cea mai scurtă durată posibilă de tratament, necesară pentru controlul simptomelor (vezi pct. 4.2 și secțiunile de mai jos despre riscurile gastrointestinale și cardiovasculare). Utilizarea diclofenacului concomitent cu alte AINS sistemice, inclusiv inhibitorii selectivi ai ciclooxigenazei-2, trebuie evitată din cauza lipsei oricăror dovezi care să demonstreze beneficii sinergice și pe baza potențialelor efecte secundare aditive. La nivel medical de bază, se impune prudență la vârstnici. În special la pacienții vârstnici fragili sau la cei cu greutate corporală mică, se recomandă utilizarea celei mai mici doze eficiente. Ca și în cazul altor AINS, reacțiile alergice, inclusiv reacțiile anafilactice\/anafilactoide, pot apărea, de asemenea, în cazuri rare, fără expunere prealabilă la diclofenac. Reacțiile de hipersensibilitate pot evolua și spre sindromul Kounis, o reacție alergică severă care poate provoca un infarct miocardic. Simptomele unor astfel de reacții pot include durere în piept care apare în asociere cu o reacție alergică la diclofenac. Ca și alte AINS, diclofenacul poate masca semnele și simptomele infecțiilor datorită proprietăților sale farmacodinamice. Utilizarea prelungită a oricărui tip de analgezic pentru durerile de cap le poate agrava. Dacă această situație a apărut sau este suspectată, trebuie solicitat sfatul medicului și tratamentul trebuie întrerupt. Diagnosticul de cefalee prin consum excesiv de medicamente (MOH) trebuie suspectat la pacienții care au dureri de cap frecvente sau zilnice, în ciuda utilizării regulate a medicamentelor pentru cefalee. \u003cb\u003eEfecte gastrointestinale\u003c\/b\u003e Sângerări gastrointestinale, ulcerații sau perforații, care pot fi fatale, au fost raportate în timpul tratamentului cu toate AINS, inclusiv diclofenac, și pot apărea în orice moment, cu sau fără simptome de avertizare sau antecedente de evenimente gastrointestinale grave. Ele au, în general, consecințe mai grave la vârstnici. Dacă apar sângerări sau ulcerații gastrointestinale la pacienții cărora li se administrează diclofenac, administrarea medicamentului trebuie întreruptă. Ca și în cazul tuturor AINS, inclusiv diclofenacul, supravegherea medicală atentă este obligatorie și trebuie acordată o atenție deosebită atunci când se prescrie diclofenac la pacienții cu simptome care sugerează tulburări gastro-intestinale (GI) sau cu antecedente care sugerează ulcerații gastrice sau intestinale, sângerări sau perforații, boli inflamatorii intestinale (vezi pct. 4.8). Riscul de sângerare gastrointestinală este mai mare cu dozele crescute de AINS și la pacienții cu antecedente de ulcer, mai ales dacă este complicat de hemoragie sau perforație. Persoanele în vârstă au o frecvență mai mare a reacțiilor adverse, în special a sângerărilor gastrointestinale și a perforațiilor care pot fi fatale. Pentru a reduce riscul de toxicitate gastrointestinală la pacienții cu antecedente de ulcer, în special dacă este complicat de hemoragie sau perforație, și la vârstnici, tratamentul trebuie inițiat și menținut la cea mai mică doză eficientă. Utilizarea concomitentă a agenților de protecție (inhibitori ai pompei de protoni sau misoprostol) trebuie luată în considerare la acești pacienți și, de asemenea, la pacienții care necesită utilizarea concomitentă de medicamente care conțin doze mici de acid acetilsalicilic (AAS) sau alte medicamente care pot crește riscul gastrointestinal. Pacienții cu antecedente de toxicitate gastrointestinală, în special adulții în vârstă, trebuie să raporteze orice simptome abdominale neobișnuite (în special sângerare gastrointestinală). Se recomandă prudență la pacienții care iau concomitent medicamente care pot crește riscul de ulcerație sau sângerare, cum ar fi corticosteroizi sistemici, anticoagulante, agenți antiplachetari sau inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (vezi pct. 4.5). De asemenea, trebuie exercitată supraveghere medicală atentă și prudență la pacienții cu colită ulceroasă sau boala Crohn, deoarece aceste afecțiuni pot fi exacerbate (vezi pct. 4.8). AINS, inclusiv diclofenacul, pot fi asociate cu un risc crescut de scurgere din anastomozele gastrointestinale. Se recomandă prudență și supraveghere medicală atentă atunci când se utilizează diclofenac după o intervenție chirurgicală gastrointestinală. \u003cb\u003eEfecte hepatobiliare\u003c\/b\u003e Atunci când se prescrie diclofenac pacienților cu insuficiență hepatică, este necesară o supraveghere medicală atentă, deoarece starea acestora poate fi exacerbată. Ca și în cazul altor AINS, inclusiv diclofenacul, acestea pot crește valorile uneia sau mai multor enzime hepatice. În timpul tratamentului prelungit cu diclofenac, ca măsură de precauție sunt indicate verificări regulate ale funcției hepatice. Dacă parametrii funcției hepatice sunt alterați sau agravați în mod persistent, dacă apar semne sau simptome clinice în concordanță cu boala hepatică sau dacă apar alte manifestări (de exemplu, eozinofilie, erupție cutanată), tratamentul cu diclofenac trebuie întrerupt. Hepatita cu utilizarea diclofenacului poate apărea fără simptome prodromale. O atenție deosebită trebuie exercitată atunci când se utilizează diclofenac la pacienții cu porfirie hepatică, deoarece aceștia pot declanșa un atac. \u003cb\u003eEfecte renale\u003c\/b\u003e Deoarece retenția de lichide și edem au fost raportate în asociere cu terapia cu AINS, inclusiv diclofenac, se impune o atenție deosebită în cazurile de insuficiență renală, antecedente de hipertensiune arterială, la vârstnici, la pacienții care primesc tratament concomitent cu diuretice sau cu medicamente care pot afecta semnificativ funcția renală și la acei pacienți cu depleție substanțială a volumului extracelular din orice cauză înainte sau după intervenție majoră (secțiunea 4). În astfel de cazuri, se recomandă monitorizarea funcției renale ca măsură de precauție la administrarea diclofenacului. Întreruperea terapiei este în mod normal urmată de revenirea la condițiile pre-tratament. \u003cb\u003eEfecte asupra pielii\u003c\/b\u003e Reacții cutanate grave, unele dintre ele fatale, inclusiv dermatită exfoliativă, sindrom Stevens-Johnson și necroliză epidermică toxică, au fost raportate foarte rar în asociere cu utilizarea AINS (vezi pct. 4.8). În stadiile incipiente ale terapiei, pacienții par să aibă un risc mai mare pentru aceste reacții: debutul reacției are loc în majoritatea cazurilor în prima lună de tratament. Voltadvance trebuie întrerupt la prima apariție a unei erupții cutanate, leziuni ale mucoasei sau orice alt semn de hipersensibilitate. \u003cb\u003eEfecte cardiovasculare și cerebrovasculare\u003c\/b\u003e Studiile clinice și datele epidemiologice indică în mod constant un risc crescut de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral) asociat cu utilizarea diclofenacului, în special în doze mari (150 mg\/zi) și tratament pe termen lung. Pacienții cu factori de risc semnificativi pentru evenimente cardiovasculare (de exemplu, hipertensiune arterială, hiperlipidemie, diabet zaharat, fumat) trebuie tratați cu diclofenac numai după o analiză atentă. Pacienții cu insuficiență cardiacă congestivă (clasa I NYHA) trebuie tratați cu diclofenac numai după o analiză atentă. Deoarece riscurile cardiovasculare ale diclofenacului pot crește odată cu doza și durata expunerii, trebuie utilizate cea mai scurtă durată posibilă și cea mai mică doză zilnică eficientă. Pacienții trebuie sfătuiți să-și consulte medicul dacă simptomele persistă sau nu se ameliorează în timpul tratamentului recomandat. Pacienții trebuie să fie atenți la semnele și simptomele evenimentelor trombotice grave (de exemplu, durere în piept, dificultăți de respirație, slăbiciune, vorbire greșită), care pot apărea fără simptome de avertizare. Pacienții trebuie sfătuiți să contacteze imediat un medic dacă apare oricare dintre aceste evenimente. \u003cb\u003eEfecte hematologice\u003c\/b\u003e În timpul tratamentului prelungit cu diclofenac, ca și în cazul altor AINS, sunt recomandate controale hemoleucogramei. Ca și alte AINS, diclofenacul poate inhiba temporar agregarea trombocitelor. Pacienții cu defecte ale hemostazei trebuie monitorizați cu atenție. \u003cb\u003eEfecte respiratorii (astm preexistent)\u003c\/b\u003e La pacienții cu astm bronșic, rinită alergică sezonieră, umflarea mucoasei nazale (de exemplu, polipi nazali), boli pulmonare obstructive cronice sau infecții cronice ale tractului respirator (mai ales dacă sunt legate de simptome similare rinitei alergice), reacții la AINS, cum ar fi exacerbări ale astmului bronșic\/analage, intoleranță la analgezice\/socaladice. Edemul Quincke sau urticaria sunt mai frecvente decât la alți pacienți. Prin urmare, se recomandă precauții speciale la astfel de pacienți (pregătiți-vă pentru o urgență). Acest lucru se aplică și pacienților alergici la alte substanțe, de ex. cu reacții cutanate, mâncărime sau urticarie. \u003cb\u003eInformații importante despre unii excipienți:\u003c\/b\u003e Comprimatele filmate Voltadvance 25 mg conţin mai puţin de 1 mmol sodiu (23 mg) per doză, adică practic „fără sodiu”. Voltadvance 25 mg pulbere pentru soluție orală conține mai puțin de 1 mmol (23 mg) sodiu per doză, adică practic „fără sodiu”. Voltadvance 25 mg pulbere pentru soluție orală conține aromă de anason care, la rândul său, conține limonen și linalol. Limonenul și linalolul pot provoca reacții alergice. Voltadvance 25 mg pulbere pentru soluție orală conține aromă de mentă care, la rândul său, conține limonen, linalol și eugenol. Limonenul, linalolul și eugenolul pot provoca reacții alergice.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINTERACȚIUNI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eÎnainte de a utiliza produsul, dacă luați alte medicamente, este indicat să vă informați medicul deoarece poate fi necesară modificarea dozei sau întreruperea tratamentului. Următoarele interacțiuni includ cele observate cu diclofenac comprimate gastrorezistente și\/sau alte forme farmaceutice de diclofenac. \u003cb\u003eLitiu\u003c\/b\u003e: Dacă este administrat concomitent, diclofenacul poate crește concentrațiile plasmatice de litiu. Se recomandă monitorizarea nivelurilor serice de litiu. \u003cb\u003eDigoxină\u003c\/b\u003e: Dacă este administrat concomitent, diclofenacul poate crește concentrațiile plasmatice ale digoxinei. Se recomandă monitorizarea nivelurilor serice de digoxină. \u003cb\u003eDiuretice și agenți antihipertensivi\u003c\/b\u003e: Pacienții care urmează tratament cu aceste medicamente trebuie să-și consulte medicul înainte de a lua produsul. Ca și alte AINS, utilizarea concomitentă a diclofenacului cu diuretice sau agenți antihipertensivi (de exemplu, beta-blocante, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ECA)) poate determina o scădere a efectului lor antihipertensiv. Prin urmare, combinația trebuie luată cu precauție, iar pacienții, în special persoanele în vârstă, trebuie să fie monitorizate periodic ale tensiunii arteriale. Pacienții trebuie să fie hidratați adecvat și monitorizarea funcției renale trebuie luată în considerare după inițierea terapiei concomitente și periodic ulterior, în special pentru diuretice și inhibitori ai ECA, din cauza riscului crescut de nefrotoxicitate. \u003cb\u003eAlte AINS și corticosteroizi\u003c\/b\u003e: Utilizarea concomitentă de diclofenac și alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene sistemice sau corticosteroizi poate crește incidența reacțiilor adverse gastrointestinale și trebuie evitată (vezi pct. 4.4). \u003cb\u003eAnticoagulante și antiagregante plachetare\u003c\/b\u003e: Se recomandă prudență, deoarece administrarea concomitentă poate crește riscul de sângerare. Deși investigațiile clinice nu par să indice o influență a diclofenacului asupra acțiunii anticoagulantelor, există raportări privind un risc crescut de hemoragie la pacienții care iau concomitent diclofenac și anticoagulante. Prin urmare, se recomandă monitorizarea atentă a acestor pacienți. \u003cb\u003eInhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS)\u003c\/b\u003e: administrarea concomitentă de AINS sistemice, inclusiv diclofenac, și ISRS poate crește riscul de sângerare gastrointestinală (vezi pct. 4.4). \u003cb\u003eAntidiabetice\u003c\/b\u003e: Studiile clinice au arătat că diclofenacul poate fi administrat împreună cu antidiabetice orale fără a influența efectul clinic al acestora. Cu toate acestea, au fost raportate cazuri izolate de efecte atât hipoglicemice cât și hiperglicemice, fiind necesară modificarea dozei de agenți antidiabetici administrați în timpul tratamentului cu diclofenac. Din acest motiv, în cazul terapiei concomitente, se recomandă monitorizarea glicemiei ca măsură de precauție. Unele cazuri de acidoză metabolică au fost raportate, de asemenea, când diclofenacul a fost administrat concomitent cu metformină, în special la pacienţii cu insuficienţă renală preexistentă. \u003cb\u003eMetotrexat\u003c\/b\u003e: diclofenacul poate inhiba eliberarea tubulară renală de metotrexat prin creșterea nivelurilor acestuia. Se recomandă prudență la administrarea de AINS, inclusiv diclofenac, cu 24 de ore înainte sau după tratamentul cu metotrexat, deoarece concentrațiile sanguine de metotrexat și, în consecință, toxicitatea acestei substanțe pot crește. \u003cb\u003eCiclosporină\u003c\/b\u003e: datorită efectului său asupra prostaglandinelor renale, diclofenacul, ca și alte AINS, poate crește nefrotoxicitatea ciclosporinei. Prin urmare, diclofenacul trebuie administrat în doze mai mici decât cele utilizate la pacienții care nu primesc ciclosporină. \u003cb\u003eMedicamente cunoscute pentru a provoca hiperkaliemie\u003c\/b\u003e: Tratamentul concomitent cu medicamente diuretice care economisesc potasiu, ciclosporină, tacrolimus sau trimetoprim poate fi asociat cu o creştere a concentraţiilor plasmatice de potasiu, care, prin urmare, trebuie monitorizate frecvent (vezi pct. 4.4). \u003cb\u003eAntibacteriene chinolone\u003c\/b\u003e: Au fost raportate cazuri izolate de convulsii, probabil din cauza utilizării concomitente de chinolone și AINS. \u003cb\u003eFenitoină\u003c\/b\u003e: Când se utilizează fenitoină împreună cu diclofenac, se recomandă monitorizarea concentrațiilor plasmatice de fenitoină datorită creșterii previzibile a expunerii la fenitoină. \u003cb\u003eColestipol și colestiramină\u003c\/b\u003e: acești agenți pot induce o întârziere sau scădere a absorbției diclofenacului. De aceea, se recomanda administrarea diclofenacului cu cel putin o ora inainte sau la 4-6 ore dupa administrarea de colestipol\/colestiramina. \u003cb\u003einhibitori ai CYP2C9\u003c\/b\u003e: Se recomandă prudență atunci când se prescrie diclofenac împreună cu inhibitori ai CYP2C9 (cum ar fi sulfinpirazonă și voriconazol); aceasta poate duce la o creștere semnificativă a concentrațiilor plasmatice maxime și la expunerea la diclofenac, datorită inhibării metabolismului acestuia. De asemenea, diclofenacul poate scădea eficacitatea dispozitivelor intrauterine și a fost raportat riscul de inhibare a interferonului alfa.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE SECUNDARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eReacțiile adverse (Tabelul 1) sunt enumerate mai jos în funcție de organ, sistem\/sistem și frecvența MedDRA. Frecvențele sunt definite ca: foarte frecvente (≥ 1\/10); frecvente (≥ 1\/100 până la \u003c1\/10); mai puţin frecvente (≥ 1\/1.000 până la \u003c 1\/100); rare (≥ 1\/10.000 până la \u003c 1\/1.000); foarte rare (\u003c 1\/10.000); necunoscut (frecvența nu poate fi estimată din datele disponibile). Următoarele reacții adverse includ cele raportate cu utilizarea pe termen scurt sau pe termen lung. Dacă unul dintre aceste efecte apare în timpul tratamentului cu Voltadvance, este recomandabil să întrerupeți medicamentul și să vă adresați medicului dumneavoastră. \u003cb\u003eTabelul 1\u003c\/b\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePatologii ale sistemului sanguin și limfatic.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFoarte rare: trombocitopenie, leucopenie, anemie (inclusiv anemie hemolitică și aplastică), agranulocitoză.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului imunitar.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eRare: hipersensibilitate, reacții anafilactice și anafilactoide (inclusiv hipotensiune arterială și șoc).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFoarte rare: angioedem (inclusiv edem facial).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări psihice.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFoarte rare: dezorientare, depresie, insomnie, coșmaruri, iritabilitate, reacții psihotice.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului nervos.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFrecvente: cefalee, amețeli.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eRare: somnolență.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFoarte rare: parestezii, tulburări de memorie, convulsii, anxietate, tremor, meningită aseptică, modificări ale gustului, accidente cerebrovasculare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePatologii oculare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFoarte rare: tulburări de vedere, vedere încețoșată, diplopie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale urechii și ale labirintului.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFrecvente: amețeli.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFoarte rare: tinitus, agravare a auzului.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eBoli cardiace.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eMai puțin frecvente*: infarct miocardic, insuficiență cardiacă, palpitații, dureri în piept.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eNecunoscut: sindrom Kounis.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePatologii vasculare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFoarte rare: hipertensiune arterială, vasculită.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări respiratorii, toracice și mediastinale.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eRare: astm (inclusiv dispnee).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFoarte rare: pneumonie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFrecvente: greață, vărsături, diaree, dispepsie, dureri abdominale, flatulență, anorexie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eRare: gastrită, hemoragie gastrointestinală, hematemeză, diaree hemoragică, melenă, ulcer gastro-intestinal (cu sau fără sângerare sau perforare, care poate duce la peritonită), uscăciunea gurii și mucoaselor, stenoză gastrointestinală.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFoarte rare: colită (inclusiv colită hemoragică și exacerbare a colitei ulcerative sau a bolii Crohn), constipație, stomatită (inclusiv stomatită ulceroasă), glosită, tulburări esofagiene, boală a diafragmei intestinale, pancreatită, constipație.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eCu frecvență necunoscută: colită ischemică.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări hepatobiliare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFrecvente: creșterea transaminazelor.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eRare: hepatită, icter, tulburări hepatice.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFoarte rare: hepatită fulminantă, necroză hepatică, insuficiență hepatică.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePatologii ale pielii și țesutului subcutanat.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFrecvente: erupție cutanată.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eRare: urticarie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFoarte rare: erupții buloase, eczeme, eritem, eritem multiform, sindrom Stevens-Johnson, necroliză epidermică toxică (sindrom Lyell), dermatită exfoliativă, căderea părului, reacție de fotosensibilitate, purpură, purpură Henoch-Schonlein, prurit.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări renale și urinare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFoarte rare: insuficiență renală acută, hematurie, proteinurie, sindrom nefrotic, nefrită interstițială, necroză papilară renală.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePatologii sistemice și afecțiuni legate de locul de administrare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eRare: edem.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e* Frecvența reflectă datele din tratamentul pe termen lung cu o doză mare (150 mg pe zi). Studiile clinice și datele epidemiologice indică în mod constant un risc crescut de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral) asociat cu utilizarea diclofenacului, în special în doze mari (150 mg\/zi) și tratament pe termen lung (pentru contraindicații și avertismente și precauții speciale pentru utilizare, vezi pct. 4.3 și 4.4). \u003cb\u003e \u003cu\u003eRaportarea reacțiilor adverse suspectate\u003c\/u\u003e \u003c\/b\u003e Raportarea reacțiilor adverse suspectate care apar după autorizarea medicamentului este importantă, deoarece permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu\/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare: www.aifa.gov.it\/content\/segnalazioni-reazioni-avverse.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSupradozaj\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cb\u003eSimptome\u003c\/b\u003e Nu există un tablou clinic tipic care rezultă dintr-o supradoză de diclofenac. Supradozajul poate provoca simptome precum vărsături, sângerări gastro-intestinale, diaree, amețeli, tinitus sau convulsii. În caz de otrăvire semnificativă, este posibilă insuficiența renală acută și afectarea ficatului. \u003cb\u003eMăsuri terapeutice\u003c\/b\u003e Tratamentul intoxicației acute cu AINS, inclusiv diclofenac, constă în principal în măsuri de susținere și tratament simptomatic. În caz de complicații precum hipotensiune arterială, insuficiență renală, convulsii, tulburări gastro-intestinale și depresie respiratorie, trebuie adoptate măsuri de susținere și tratament simptomatic. Terapiile specifice, cum ar fi diureza forțată, dializa sau hemoperfuzia, probabil că nu sunt utile în eliminarea AINS, inclusiv diclofenacul, din cauza legării lor mari de proteinele plasmatice și a metabolismului lor considerabil. Modalitățile de tratament ulterioare ar trebui să țină cont de indicațiile clinice sau de recomandarea centrului de control al otrăvirii, acolo unde sunt disponibile.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSARCINA SI ALAPTATUL\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cb\u003eSarcina\u003c\/b\u003e Inhibarea sintezei de prostaglandine poate afecta negativ sarcina și\/sau dezvoltarea embrionului\/fetal. Rezultatele studiilor epidemiologice sugerează un risc crescut de avort spontan și malformații cardiace și gastroschisis după utilizarea unui inhibitor al sintezei prostaglandinelor în stadiile incipiente ale sarcinii. Riscul absolut de malformații cardiace a crescut de la mai puțin de 1% la aproximativ 1,5%. S-a considerat că riscul crește odată cu doza și durata terapiei. La animale, s-a demonstrat că administrarea de inhibitori ai sintezei prostaglandinelor provoacă o creștere a pierderii pre și post-implantare și a mortalității embrio-fetale. Mai mult, a fost raportată o incidență crescută a diferitelor malformații, inclusiv malformații cardiovasculare, la animalele cărora li s-au administrat inhibitori ai sintezei prostaglandinelor în timpul perioadei organogenetice. Din 20\u003csup\u003ea\u003c\/sup\u003e începând cu săptămâna de sarcină, utilizarea diclofenacului poate provoca oligohidramnios rezultat din disfuncția renală fetală. Această afecțiune poate apărea la scurt timp după începerea tratamentului și este de obicei reversibilă la întreruperea tratamentului. Mai mult, au fost raportate cazuri de constricție a canalului arterial în urma tratamentului în al doilea trimestru de sarcină, dintre care majoritatea au dispărut după întreruperea tratamentului. Prin urmare, în timpul primului și al doilea trimestru de sarcină, diclofenacul nu trebuie administrat decât dacă este strict necesar. Dacă diclofenacul este utilizat de o femeie care încearcă să rămână însărcinată sau în timpul primului și al doilea trimestru de sarcină, doza trebuie menținută cât mai mică posibil și durata tratamentului trebuie să fie cât mai scurtă posibil. În urma expunerii la diclofenac timp de câteva zile începând cu data de 20\u003csup\u003ea\u003c\/sup\u003e începând cu săptămâna de gestație, trebuie luată în considerare monitorizarea prenatală pentru oligohidramnios și constricția canalului arterios. În caz de oligohidramnios sau constricție a canalului arterial, tratamentul cu diclofenac trebuie întrerupt. În timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, toți inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot expune - fătul la: - toxicitate cardiopulmonară (constricție\/închiderea prematură a canalului arterios și hipertensiune pulmonară); - disfuncție renală (vezi mai sus), care poate evolua spre insuficiență renală cu oligo-hidramnios; - mama si nou-nascutul, la sfarsitul sarcinii, la: - posibila prelungire a timpului de sangerare, si efect antiagregant care poate apare chiar si la doze foarte mici; - inhibarea contractiilor uterine rezultand travaliu intarziat sau prelungit. În consecinţă, diclofenacul este contraindicat în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină (vezi pct. 4.3 şi 5.3). \u003cb\u003eAlăptarea\u003c\/b\u003e Ca și alte AINS, diclofenacul trece în laptele matern în cantități mici. Prin urmare, diclofenacul nu trebuie administrat în timpul alăptării pentru a evita efectele secundare la sugar. \u003cb\u003eFertilitatea\u003c\/b\u003e Ca și în cazul altor AINS, utilizarea diclofenacului poate modifica fertilitatea femeilor și nu este recomandată femeilor care doresc să rămână însărcinate. Întreruperea tratamentului cu diclofenac trebuie luată în considerare la femeile care au dificultăți de a concepe sau care sunt supuse investigațiilor de infertilitate.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePacienții la care au apărut tulburări de vedere, amețeli, vertij, somnolență sau alte tulburări ale sistemului nervos central în timpul utilizării diclofenacului trebuie să se abțină de la conducerea vehiculelor sau folosirea utilajelor.\u003c\/p\u003e","brand":"Gsk","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":46473235398983,"sku":"035500026","price":11.9,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/products\/glaxosmithkline-c-health-srl-voltadvance-20-compresse-rivestite-25mg-farmacia-dottor-tili-1213792495.jpg?v=1767112463"},{"product_id":"momendol-200mg-antinfiammatorio-24-compresse-rivestite","title":"Momendol 220 mg Antiinflamator 24 comprimate filmate","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINDICAȚII\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eMomendol este indicat la adulți și adolescenți cu vârsta peste 16 ani în tratamentul simptomatic pe termen scurt al durerilor ușoare și moderate, cum sunt durerile musculare și articulare, cefaleea, durerea de dinți și durerile menstruale. Momendol poate fi folosit și în tratamentul febrei.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINGREDIENTE ACTIVE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eNaproxen 200 mg (corespunzător naproxenului sodic 220 mg). Excipient cu efecte cunoscute: fiecare comprimat filmat conține 41,8 mg de \u003cb\u003elactoza\u003c\/b\u003e și 1 mmol (23 mg) sodiu Pentru lista completă a excipienților, vezi pct. 6.1\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEXCIPIENȚI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eMiezul tabletei\u003c\/u\u003e: Lactoză monohidrat, Amidon de porumb, Celuloză microcristalină, Povidonă (K25), Carboximetil amidon de sodiu, Siliciu coloidal anhidru, Stearat de magneziu. \u003cu\u003eFilm-acoperire\u003c\/u\u003e: Hipromeloză, Macrogol 400, Dioxid de titan (E 171), Talc.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e• Hipersensibilitate la ingredientul activ sau la oricare dintre excipienții enumerați la punctul 6.1 sau la alte ingrediente active strâns legate de naproxen din punct de vedere chimic. • Naproxenul este contraindicat la pacienții cu manifestări alergice, cum ar fi astm, urticarie, rinită, polipi nazali, angioedem, și reacții anafilactice sau anafilactoide induse de acid acetilsalicilic, analgezice, antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) și\/sau posibile reacții antireumatice. • Naproxenul este contraindicat la pacienții cu sângerări sau perforații gastrointestinale legate de tratamente anterioare cu antiinflamatoare nesteroidiene, hemoragie\/ulcer peptic recurent sau activ sau antecedente, boli inflamatorii intestinale cronice (colită ulcerativă, boala Crohn), insuficiență hepatică severă, insuficiență cardiacă severă, insuficiență renală severă (clearance-ul creatininei\/cu \u003c30 ml), diuretice și la subiecții cu sângerare activă și cu risc de sângerare în timpul tratamentului anticoagulant. • Al treilea trimestru de sarcină și alăptare (vezi pct. 4.6\u003ci\u003e)\u003c\/i\u003e. • Contraindicat copiilor sub 12 ani.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eDOZAJE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003ci\u003e Dozare\u003c\/i\u003e Adulți și adolescenți peste 16 ani: 1 comprimat filmat la fiecare 8-12 ore. Daca este necesar, se poate obtine un efect mai bun incepand, in prima zi, cu 2 comprimate filmate urmate de 1 comprimat filmat dupa 8-12 ore. Nu depășiți 3 comprimate filmate în 24 de ore. Vârstnici\/Insuficienţă renală Pacienţii vârstnici şi pacienţii cu insuficienţă renală uşoară sau moderată nu trebuie să depăşească 2 comprimate filmate în 24 de ore. (A se vedea punctele 4.3 și 4.4). Copii și adolescenți Momendol este contraindicat la copiii cu vârsta sub 12 ani (vezi pct. 4.3) \u003ci\u003eMod de administrare\u003c\/i\u003e Momendol ar trebui să fie luat de preferință după masă. Înghițiți comprimatele întregi cu apă. Nu utilizați mai mult de 7 zile pentru durere și mai mult de 3 zile pentru febră. Pacienții trebuie sfătuiți să consulte un medic dacă durerea și febra persistă sau se agravează.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONSERVARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eA se păstra în ambalajul original pentru a proteja medicamentul de lumină și umiditate.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eEfectele secundare pot fi minimizate prin utilizarea celei mai mici doze eficiente pentru cea mai scurtă durată posibilă de tratament, necesară pentru a controla simptomele (vezi paragrafele de mai jos despre riscurile gastrointestinale și cardiovasculare). Studiile clinice și datele epidemiologice sugerează că utilizarea coxiburilor și a unor AINS (în special la doze mari și pentru tratamente pe termen lung) poate fi asociată cu o creștere modestă a riscului de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral). Deși unele date sugerează că utilizarea naproxenului (1000 mg\/zi) poate fi asociată cu un risc mai scăzut, unele riscuri nu pot fi excluse. Nu există date suficiente despre efectele naproxenului în doze mici (600 mg\/zi) pentru a trage concluzii definitive cu privire la posibilele riscuri trombotice. Există o strânsă corelație între dozare și apariția efectelor secundare gastrointestinale severe. Prin urmare, trebuie utilizată întotdeauna doza minimă eficientă. Este necesară prudență (discutați cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul) înainte de a începe tratamentul la pacienții cu antecedente de hipertensiune arterială și\/sau insuficiență cardiacă, deoarece s-au raportat retenție de lichide, hipertensiune arterială și edem în asociere cu tratamentul cu AINS. Diureza și funcția renală trebuie monitorizate cu atenție, în special la vârstnici, la pacienții cu insuficiență cardiacă congestivă cronică sau insuficiență renală cronică, la pacienții tratați cu diuretice sau în urma unei intervenții chirurgicale majore care implică hipovolemie. La pacienții cu insuficiență cardiacă severă, starea se poate agrava. Se recomandă precauție deosebită la pacienții cu antecedente de boli gastrointestinale sau insuficiență hepatică și la pacienții cu reacții alergice curente sau anterioare, deoarece la acești subiecți produsul poate provoca bronhospasm, astm sau alte fenomene alergice. Dacă apar tulburări de vedere, tratamentul cu Momendol trebuie suspendat. În asociere cu utilizarea AINS, au fost raportate foarte rar reacții cutanate grave, unele dintre ele fatale, cum sunt dermatita exfoliativă, sindromul Stevens-Johnson și necroliza epidermică toxică (vezi pct. 4.8). În stadiile incipiente ale terapiei, pacienții par să aibă un risc mai mare: debutul reacției are loc în majoritatea cazurilor în prima lună de tratament. Administrarea Momendol trebuie întreruptă la prima apariție a unei erupții cutanate, leziuni ale mucoasei sau orice alt semn de hipersensibilitate. Naproxenul, ca orice alt AINS, poate masca simptomele bolilor infecțioase concomitente. În cazuri izolate, a fost raportată o exacerbare a inflamației infecțioase în legătură temporală cu utilizarea AINS (de exemplu, dezvoltarea fasciitei necrozante). Hemoragie gastrointestinală, ulcerație și perforație, inclusiv decese, au fost raportate în orice moment în timpul tratamentului cu toate AINS, cu sau fără simptome de avertizare sau antecedente de evenimente gastrointestinale grave. La vârstnici și la pacienții cu antecedente de ulcer, mai ales dacă se complică cu hemoragie sau perforație (vezi pct. 4.3), riscul de hemoragie, ulcerație sau perforație gastrointestinală este mai mare cu dozele crescute de AINS. Acești pacienți trebuie să înceapă tratamentul cu cea mai mică doză disponibilă. Pentru acești pacienți, precum și pentru pacienții care iau doze mici de aspirină sau alte medicamente care pot crește riscul de evenimente gastrointestinale (vezi mai jos și pct. 4.5), trebuie luată în considerare posibila utilizare concomitentă a agenților de protecție (misoprostol sau inhibitori ai pompei de protoni). Pacienții cu antecedente de toxicitate gastrointestinală, în special pacienții vârstnici, trebuie să raporteze orice simptome gastrointestinale neobișnuite (în special sângerare gastrointestinală) în mai ales în fazele inițiale ale tratamentului. Trebuie avută prudență la pacienții care iau concomitent medicamente care pot crește riscul de ulcerație sau hemoragie, cum ar fi corticosteroizi orali, anticoagulante precum warfarina, inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei sau agenți antiplachetari precum aspirina (vezi pct. 4.5). La pacienții care iau Momendol, tratamentul trebuie întrerupt dacă apar sângerări sau ulcerații gastrointestinale. AINS trebuie administrate cu prudență la pacienții cu antecedente de boală gastrointestinală (colită ulceroasă, boala Crohn), deoarece aceste afecțiuni pot fi agravate (vezi pct. 4.8). Utilizarea Momendol trebuie evitată concomitent cu AINS, inclusiv cu inhibitori selectivi ai COX-2. Pacienții vârstnici, care au în general un anumit grad de afectare a funcțiilor renale, hepatice și cardiace, prezintă un risc mai mare de a dezvolta reacții adverse legate de utilizarea AINS, în special sângerări gastro-intestinale și perforații care pot fi fatale. Utilizarea prelungită a AINS la vârstnici nu este recomandată. Naproxenul inhibă agregarea trombocitelor și poate prelungi timpul de sângerare. Pacienții cu tulburări de coagulare sau care urmează tratament cu medicamente care interferează cu hemostaza trebuie monitorizați cu atenție în timp ce iau Momendol. Se recomandă prudență consumatorilor obișnuiți de doze zilnice mari de alcool, deoarece aceștia prezintă risc de sângerare gastrică. Utilizarea produsului trebuie evitată în cazurile de durere de origine gastrointestinală. Acest medicament conține: - \u003cb\u003elactoza\u003c\/b\u003e: Pacienții care suferă de probleme ereditare rare de intoleranță la galactoză, deficit total de lactază sau malabsorbție la glucoză-galactoză nu trebuie să ia acest medicament. - \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e: Acest medicament conține 23 mg de sodiu pe comprimat echivalent cu 1,15% din doza zilnică maximă recomandată de OMS de 2 g de sodiu pentru un adult.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINTERACȚIUNI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cb\u003eAsociații nu sunt recomandate\u003c\/b\u003e Administrarea naproxenului cu alte AINS sau corticosteroizi nu este recomandată deoarece crește riscul de ulcere și sângerare gastro-duodenală (vezi pct. 4.4) Acid acetilsalicilic Datele clinice de farmacodinamică evidențiază faptul că utilizarea concomitentă a naproxenului pentru mai mult de o zi consecutivă poate inhiba efectul acidului acetilic la o doză mică de inhibare asupra plăcii de acid acetilic și poate persista în doze mici. zile după întreruperea tratamentului cu naproxen. Relevanța clinică a acestei interacțiuni este necunoscută. Naproxenul poate crește efectul anticoagulantelor, cum ar fi anticoagulantele de tip cumarinic (de exemplu, warfarină, dicumarol), deoarece prelungește timpul de protrombină și reduce agregarea trombocitelor, crescând riscul de sângerare gastrointestinală (vezi pct. 4.4). Combinația de naproxen și litiu trebuie evitată; atunci când este necesar, se recomandă o monitorizare mai atentă a nivelurilor plasmatice de litiu și ajustarea dozei. \u003cu\u003eAsociații de utilizat cu prudență\u003c\/u\u003e Datorită legării mari a naproxenului de proteinele plasmatice, se recomandă prudență în tratamentul concomitent cu hidantoine sau sulfonamide. De asemenea, trebuie luată o atenție deosebită la pacienții tratați cu ciclosporine, tacrolimus, sulfoniluree, diuretice de ansă, metotrexat, beta-blocante, inhibitori ECA, probenecid, diuretice tiazidice și digoxină. Naproxenul poate modifica timpul de sângerare (care poate fi crescut cu până la 4 zile după întreruperea tratamentului), clearance-ul creatininei (poate scădea), azotul ureic și concentrațiile sanguine ale creatininei și potasiului (pot crește), testele funcției hepatice (se poate observa o creștere a transaminazelor). Naproxenul poate induce rezultate fals pozitive în determinarea valorilor urinare de 17-cetosteroid și poate interfera cu determinările de acid urinar. acid 5-hidroxi-indoleacetic. Terapia cu naproxen trebuie întreruptă cu cel puțin 72 de ore înainte de efectuarea testelor funcției corticosuprarenale.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE SECUNDARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eUrmătoarele reacții adverse au fost raportate cu AINS și naproxen. Cele mai frecvent observate efecte secundare sunt de natură gastrointestinală. Studiile clinice și datele epidemiologice sugerează că utilizarea coxiburilor și a unor AINS (în special la doze mari și pentru tratamente pe termen lung) poate fi asociată cu o creștere modestă a riscului de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral) (vezi pct. 4.4). Mai jos sunt reacțiile adverse organizate conform clasificării organice a sistemului conform MedDRA. Au fost utilizate următoarele scale de valori: foarte frecvente (\u003e1\/10); frecvente (\u003e1\/100, \u003c1\/10); mai puţin frecvente (\u003e1\/1000, \u003c1\/100); rare (\u003e 1\/10.000, \u003c 1\/1000); foarte rare (\u003c1\/10.000); necunoscut (nu este posibil să se calculeze frecvența pe baza datelor disponibile). \u003cb\u003ePatologii ale sistemului sanguin și limfatic - \u003c\/b\u003e \u003ci\u003eFoarte rare:\u003c\/i\u003e anemie aplastică sau hemolitică, trombocitopenie, granulocitopenie. \u003cb\u003eTulburări ale sistemului imunitar - \u003c\/b\u003e \u003ci\u003eMai puțin frecvente:\u003c\/i\u003e reacție alergică (inclusiv edem facial și angioedem). \u003cb\u003eTulburări psihice - \u003c\/b\u003e \u003ci\u003eMai puțin frecvente\u003c\/i\u003e: tulburări de somn, entuziasm. \u003cb\u003eTulburări ale sistemului nervos - \u003c\/b\u003e \u003ci\u003eMunicipiul:\u003c\/i\u003e dureri de cap, somnolență, amețeli. \u003ci\u003eFoarte rar\u003c\/i\u003e: reacție asemănătoare meningitei \u003cb\u003eTulburări oculare - \u003c\/b\u003e \u003ci\u003eMai puțin frecvente:\u003c\/i\u003e tulburări de vedere \u003cb\u003eTulburări ale urechii și labirintului - \u003c\/b\u003e \u003ci\u003eMai puțin frecvente:\u003c\/i\u003e tinitus, tulburări de auz. \u003cb\u003eTulburări cardiace - \u003c\/b\u003e \u003ci\u003eFoarte rare:\u003c\/i\u003e Tahicardie, edem, hipertensiune arterială și insuficiență cardiacă au fost observate în asociere cu tratamentul cu AINS. \u003cb\u003ePatologii vasculare - \u003c\/b\u003e \u003ci\u003eMai puțin frecvente:\u003c\/i\u003e contuzie \u003cb\u003eTulburări respiratorii, toracice și mediastinale - \u003c\/b\u003e \u003ci\u003eFoarte rare:\u003c\/i\u003e dispnee, astm. \u003cb\u003eTulburări gastrointestinale - \u003c\/b\u003e \u003ci\u003eMunicipiul:\u003c\/i\u003e greață, dispepsie, vărsături, arsuri la stomac, gastralgie, flatulență. \u003ci\u003eMai puțin frecvente\u003c\/i\u003e: diaree, constipatie. \u003ci\u003eRar\u003c\/i\u003e: ulcer peptic, perforaţie sau sângerare gastrointestinală, uneori letale, pot apărea în special la subiecţii vârstnici (vezi pct. 4.4), hematemeză, stomatită ulceroasă, colită agravată, boala Crohn agravată (vezi pct. 4.4). \u003ci\u003eFoarte rar\u003c\/i\u003e: colită, stomatită. Mai rar, a fost observată gastrită. \u003cb\u003eTulburări hepatobiliare - \u003c\/b\u003e \u003ci\u003eFoarte rare:\u003c\/i\u003e icter, hepatită, scăderea funcției hepatice \u003cb\u003eTulburări ale pielii și țesutului subcutanat - \u003c\/b\u003e \u003ci\u003eMai puțin frecvente:\u003c\/i\u003e erupție cutanată\/mâncărime. \u003ci\u003eFoarte rare:\u003c\/i\u003e fotosensibilitate, alopecie, tulburare buloasă inclusiv sindrom Stevens-Johnson și necroliză epidermică toxică. \u003cb\u003eTulburări renale și urinare - \u003c\/b\u003e \u003ci\u003eMai puțin frecvente:\u003c\/i\u003e functie anormala a rinichilor. \u003cb\u003eTulburări sistemice și afecțiuni legate de locul de administrare - \u003c\/b\u003e \u003ci\u003eMai puțin frecvente\u003c\/i\u003e: frisoane, edem (inclusiv edem periferic). \u003cb\u003eTeste de diagnostic - \u003c\/b\u003e \u003ci\u003eFoarte rare:\u003c\/i\u003e creșterea tensiunii arteriale. Ca și în cazul altor AINS, pot apărea reacții alergice de tip anafilactic sau anafilactoid la pacienții cu sau fără expunere anterioară la medicamente aparținând acestei clase. Simptomele caracteristice ale unei reacții anafilactice sunt: ​​hipotensiune arterială severă și bruscă, accelerarea sau încetinirea bătăilor inimii, oboseală sau slăbiciune neobișnuită, anxietate, agitație, pierderea conștienței, dificultăți de respirație sau de înghițire, mâncărime, urticarie cu sau fără angioedem, înroșire a pielii, greață, vărsături, diarme, vărsături, crampe abdominale. \u003cu\u003eRaportarea reacțiilor adverse suspectate\u003c\/u\u003e Raportarea reacțiilor adverse suspectate care apar după autorizarea medicamentului este importantă, deoarece permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu\/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare la „http:\/\/www.agenziafarmaco.gov.it\/content\/come-segnalare-una-sospetti-reazione-avversa”.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSupradozaj\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003ci\u003eSimptome\u003c\/i\u003e Ca semne de supradozaj pot apărea stupoare, arsuri la stomac, diaree, greață, vărsături, somnolență, creșterea nivelului de sodiu din sânge, acidoză metabolică, convulsii. \u003ci\u003emanagement\u003c\/i\u003e În caz de ingerare\/administrare accidentală sau voluntară de supradozaj, medicul trebuie să ia măsurile uzuale necesare în aceste cazuri. Se recomandă golirea stomacului și măsurile uzuale de susținere. Administrarea promptă a unei cantități adecvate de cărbune activat poate reduce absorbția medicamentului.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSARCINA SI ALAPTATUL\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cb\u003eSarcina\u003c\/b\u003e Inhibarea sintezei prostaglandinelor poate influența negativ sarcina și\/sau dezvoltarea embrionului\/fetal. Rezultatele studiilor epidemiologice raportează un risc crescut de avort spontan și malformații cardiace și gastroschizis după utilizarea unui inhibitor al sintezei de prostaglandine în stadiile incipiente ale sarcinii. Se crede că riscul crește odată cu doza și durata terapiei. La animale, s-a demonstrat că administrarea de inhibitori ai sintezei prostaglandinelor provoacă o creștere a pierderilor pre și post-implantare și a mortalității embrio-fetale. Mai mult, la animalele cărora li s-au administrat inhibitori ai sintezei prostaglandinelor în perioada organogenetică, a fost raportată o incidență crescută a diferitelor malformații, inclusiv malformații cardiovasculare. În timpul primului și al doilea trimestru de sarcină, naproxenul nu trebuie administrat decât dacă este strict necesar. Dacă naproxenul este utilizat de o femeie care încearcă să rămână însărcinată sau în timpul primului și al doilea trimestru de sarcină, doza și durata tratamentului trebuie menținute cât mai mici posibil. În timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, toți inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot expune fătul la: - toxicitate cardiopulmonară (cu închiderea prematură a canalului arterial și hipertensiune pulmonară); - disfunctie renala, care poate evolua spre insuficienta renala cu oligo-hidramnios; mama si nou-nascutul, la sfarsitul sarcinii, la: - posibila prelungire a timpului de sangerare, si efect antiagregant care poate aparea chiar si la doze foarte mici; - inhibarea contractiilor uterine rezultand travaliu intarziat sau prelungit. Prin urmare, naproxenul este contraindicat în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină (vezi pct. 4.3). \u003cb\u003eAlăptarea\u003c\/b\u003e Deoarece AINS sunt excretate în laptele matern, ca măsură de precauţie utilizarea lor este contraindicată în timpul alăptării (vezi pct. 4.3). \u003cu\u003eFertilitate\u003c\/u\u003e Există unele dovezi că medicamentele care inhibă sinteza prostaglandinelor și ciclooxigenazei ar putea cauza probleme cu fertilitatea feminină, printr-un efect asupra ovulației. Acest efect este reversibil la întreruperea tratamentului.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eDe regulă, administrarea Momendol nu modifică sau modifică neglijabil capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Cu toate acestea, se recomandă prudență celor care desfășoară o activitate care necesită vigilență dacă, în timpul terapiei, observă somnolență, amețeli, depresie.\u003c\/p\u003e","brand":"Angelini","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":46656124649799,"sku":"025829185","price":13.3,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/products\/angelini-spa-momendol-200mg-antinfiammatorio-24-compresse-rivestite-farmacia-dottor-tili-1213792489.jpg?v=1767112598"},{"product_id":"momendol-200mg-antinfiammatorio-12-compresse-rivestite","title":"Momendol 220 mg Antiinflamator 12 comprimate filmate","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINDICAȚII\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eMomendol este indicat la adulți și adolescenți cu vârsta peste 16 ani în tratamentul simptomatic pe termen scurt al durerilor ușoare și moderate, cum sunt durerile musculare și articulare, cefaleea, durerea de dinți și durerile menstruale. Momendol poate fi folosit și în tratamentul febrei.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINGREDIENTE ACTIVE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eNaproxen 200 mg (corespunzător naproxenului sodic 220 mg). Excipient cu efecte cunoscute: fiecare comprimat filmat conține 41,8 mg de \u003cb\u003elactoza\u003c\/b\u003e și 1 mmol (23 mg) sodiu Pentru lista completă a excipienților, vezi pct. 6.1\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEXCIPIENȚI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eMiezul tabletei\u003c\/u\u003e: Lactoză monohidrat, Amidon de porumb, Celuloză microcristalină, Povidonă (K25), Carboximetil amidon de sodiu, Siliciu coloidal anhidru, Stearat de magneziu. \u003cu\u003eFilm-acoperire\u003c\/u\u003e: Hipromeloză, Macrogol 400, Dioxid de titan (E 171), Talc.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e• Hipersensibilitate la ingredientul activ sau la oricare dintre excipienții enumerați la punctul 6.1 sau la alte ingrediente active strâns legate de naproxen din punct de vedere chimic. • Naproxenul este contraindicat la pacienții cu manifestări alergice, cum ar fi astm, urticarie, rinită, polipi nazali, angioedem, și reacții anafilactice sau anafilactoide induse de acid acetilsalicilic, analgezice, antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) și\/sau posibile reacții antireumatice. • Naproxenul este contraindicat la pacienții cu sângerări sau perforații gastrointestinale legate de tratamente anterioare cu antiinflamatoare nesteroidiene, hemoragie\/ulcer peptic recurent sau activ sau antecedente, boli inflamatorii intestinale cronice (colită ulcerativă, boala Crohn), insuficiență hepatică severă, insuficiență cardiacă severă, insuficiență renală severă (clearance-ul creatininei\/cu \u003c30 ml), diuretice și la subiecții cu sângerare activă și cu risc de sângerare în timpul tratamentului anticoagulant. • Al treilea trimestru de sarcină și alăptare (vezi pct. 4.6\u003ci\u003e)\u003c\/i\u003e. • Contraindicat copiilor sub 12 ani.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eDOZAJE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003ci\u003e Dozare\u003c\/i\u003e Adulți și adolescenți peste 16 ani: 1 comprimat filmat la fiecare 8-12 ore. Daca este necesar, se poate obtine un efect mai bun incepand, in prima zi, cu 2 comprimate filmate urmate de 1 comprimat filmat dupa 8-12 ore. Nu depășiți 3 comprimate filmate în 24 de ore. Vârstnici\/Insuficienţă renală Pacienţii vârstnici şi pacienţii cu insuficienţă renală uşoară sau moderată nu trebuie să depăşească 2 comprimate filmate în 24 de ore. (A se vedea punctele 4.3 și 4.4). Copii și adolescenți Momendol este contraindicat la copiii cu vârsta sub 12 ani (vezi pct. 4.3) \u003ci\u003eMod de administrare\u003c\/i\u003e Momendol ar trebui să fie luat de preferință după masă. Înghițiți comprimatele întregi cu apă. Nu utilizați mai mult de 7 zile pentru durere și mai mult de 3 zile pentru febră. Pacienții trebuie sfătuiți să consulte un medic dacă durerea și febra persistă sau se agravează.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONSERVARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eA se păstra în ambalajul original pentru a proteja medicamentul de lumină și umiditate.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eEfectele secundare pot fi minimizate prin utilizarea celei mai mici doze eficiente pentru cea mai scurtă durată posibilă de tratament, necesară pentru a controla simptomele (vezi paragrafele de mai jos despre riscurile gastrointestinale și cardiovasculare). Studiile clinice și datele epidemiologice sugerează că utilizarea coxiburilor și a unor AINS (în special la doze mari și pentru tratamente pe termen lung) poate fi asociată cu o creștere modestă a riscului de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral). Deși unele date sugerează că utilizarea naproxenului (1000 mg\/zi) poate fi asociată cu un risc mai scăzut, unele riscuri nu pot fi excluse. Nu există date suficiente despre efectele naproxenului în doze mici (600 mg\/zi) pentru a trage concluzii definitive cu privire la posibilele riscuri trombotice. Există o strânsă corelație între dozare și apariția efectelor secundare gastrointestinale severe. Prin urmare, trebuie utilizată întotdeauna doza minimă eficientă. Este necesară prudență (discutați cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul) înainte de a începe tratamentul la pacienții cu antecedente de hipertensiune arterială și\/sau insuficiență cardiacă, deoarece s-au raportat retenție de lichide, hipertensiune arterială și edem în asociere cu tratamentul cu AINS. Diureza și funcția renală trebuie monitorizate cu atenție, în special la vârstnici, la pacienții cu insuficiență cardiacă congestivă cronică sau insuficiență renală cronică, la pacienții tratați cu diuretice sau în urma unei intervenții chirurgicale majore care implică hipovolemie. La pacienții cu insuficiență cardiacă severă, starea se poate agrava. Se recomandă precauție deosebită la pacienții cu antecedente de boli gastrointestinale sau insuficiență hepatică și la pacienții cu reacții alergice curente sau anterioare, deoarece la acești subiecți produsul poate provoca bronhospasm, astm sau alte fenomene alergice. Dacă apar tulburări de vedere, tratamentul cu Momendol trebuie suspendat. În asociere cu utilizarea AINS, au fost raportate foarte rar reacții cutanate grave, unele dintre ele fatale, cum sunt dermatita exfoliativă, sindromul Stevens-Johnson și necroliza epidermică toxică (vezi pct. 4.8). În stadiile incipiente ale terapiei, pacienții par să aibă un risc mai mare: debutul reacției are loc în majoritatea cazurilor în prima lună de tratament. Administrarea Momendol trebuie întreruptă la prima apariție a unei erupții cutanate, leziuni ale mucoasei sau orice alt semn de hipersensibilitate. Naproxenul, ca orice alt AINS, poate masca simptomele bolilor infecțioase concomitente. În cazuri izolate, a fost raportată o exacerbare a inflamației infecțioase în legătură temporală cu utilizarea AINS (de exemplu, dezvoltarea fasciitei necrozante). Hemoragie gastrointestinală, ulcerație și perforație, inclusiv decese, au fost raportate în orice moment în timpul tratamentului cu toate AINS, cu sau fără simptome de avertizare sau antecedente de evenimente gastrointestinale grave. La vârstnici și la pacienții cu antecedente de ulcer, mai ales dacă se complică cu hemoragie sau perforație (vezi pct. 4.3), riscul de hemoragie, ulcerație sau perforație gastrointestinală este mai mare cu dozele crescute de AINS. Acești pacienți trebuie să înceapă tratamentul cu cea mai mică doză disponibilă. Pentru acești pacienți, precum și pentru pacienții care iau doze mici de aspirină sau alte medicamente care pot crește riscul de evenimente gastrointestinale (vezi mai jos și pct. 4.5), trebuie luată în considerare posibila utilizare concomitentă a agenților de protecție (misoprostol sau inhibitori ai pompei de protoni). Pacienții cu antecedente de toxicitate gastrointestinală, în special pacienții vârstnici, trebuie să raporteze orice simptome gastrointestinale neobișnuite (în special sângerare gastrointestinală) în mai ales în fazele inițiale ale tratamentului. Trebuie avută prudență la pacienții care iau concomitent medicamente care pot crește riscul de ulcerație sau hemoragie, cum ar fi corticosteroizi orali, anticoagulante precum warfarina, inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei sau agenți antiplachetari precum aspirina (vezi pct. 4.5). La pacienții care iau Momendol, tratamentul trebuie întrerupt dacă apar sângerări sau ulcerații gastrointestinale. AINS trebuie administrate cu prudență la pacienții cu antecedente de boală gastrointestinală (colită ulceroasă, boala Crohn), deoarece aceste afecțiuni pot fi agravate (vezi pct. 4.8). Utilizarea Momendol trebuie evitată concomitent cu AINS, inclusiv cu inhibitori selectivi ai COX-2. Pacienții vârstnici, care au în general un anumit grad de afectare a funcțiilor renale, hepatice și cardiace, prezintă un risc mai mare de a dezvolta reacții adverse legate de utilizarea AINS, în special sângerări gastro-intestinale și perforații care pot fi fatale. Utilizarea prelungită a AINS la vârstnici nu este recomandată. Naproxenul inhibă agregarea trombocitelor și poate prelungi timpul de sângerare. Pacienții cu tulburări de coagulare sau care urmează tratament cu medicamente care interferează cu hemostaza trebuie monitorizați cu atenție în timp ce iau Momendol. Se recomandă prudență consumatorilor obișnuiți de doze zilnice mari de alcool, deoarece aceștia prezintă risc de sângerare gastrică. Utilizarea produsului trebuie evitată în cazurile de durere de origine gastrointestinală. Acest medicament conține: - \u003cb\u003elactoza\u003c\/b\u003e: Pacienții care suferă de probleme ereditare rare de intoleranță la galactoză, deficit total de lactază sau malabsorbție la glucoză-galactoză nu trebuie să ia acest medicament. - \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e: Acest medicament conține 23 mg de sodiu pe comprimat echivalent cu 1,15% din doza zilnică maximă recomandată de OMS de 2 g de sodiu pentru un adult.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINTERACȚIUNI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cb\u003eAsociații nu sunt recomandate\u003c\/b\u003e Administrarea naproxenului cu alte AINS sau corticosteroizi nu este recomandată deoarece crește riscul de ulcere și sângerare gastro-duodenală (vezi pct. 4.4) Acid acetilsalicilic Datele clinice de farmacodinamică evidențiază faptul că utilizarea concomitentă a naproxenului pentru mai mult de o zi consecutivă poate inhiba efectul acidului acetilic la o doză mică de inhibare asupra plăcii de acid acetilic și poate persista în doze mici. zile după întreruperea tratamentului cu naproxen. Relevanța clinică a acestei interacțiuni este necunoscută. Naproxenul poate crește efectul anticoagulantelor, cum ar fi anticoagulantele de tip cumarinic (de exemplu, warfarină, dicumarol), deoarece prelungește timpul de protrombină și reduce agregarea trombocitelor, crescând riscul de sângerare gastrointestinală (vezi pct. 4.4). Combinația de naproxen și litiu trebuie evitată; atunci când este necesar, se recomandă o monitorizare mai atentă a nivelurilor plasmatice de litiu și ajustarea dozei. \u003cu\u003eAsociații de utilizat cu prudență\u003c\/u\u003e Datorită legării mari a naproxenului de proteinele plasmatice, se recomandă prudență în tratamentul concomitent cu hidantoine sau sulfonamide. De asemenea, trebuie luată o atenție deosebită la pacienții tratați cu ciclosporine, tacrolimus, sulfoniluree, diuretice de ansă, metotrexat, beta-blocante, inhibitori ECA, probenecid, diuretice tiazidice și digoxină. Naproxenul poate modifica timpul de sângerare (care poate fi crescut cu până la 4 zile după întreruperea tratamentului), clearance-ul creatininei (poate scădea), azotul ureic și concentrațiile sanguine ale creatininei și potasiului (pot crește), testele funcției hepatice (se poate observa o creștere a transaminazelor). Naproxenul poate induce rezultate fals pozitive în determinarea valorilor urinare de 17-cetosteroid și poate interfera cu determinările de acid urinar. acid 5-hidroxi-indoleacetic. Terapia cu naproxen trebuie întreruptă cu cel puțin 72 de ore înainte de efectuarea testelor funcției corticosuprarenale.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE SECUNDARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eUrmătoarele reacții adverse au fost raportate cu AINS și naproxen. Cele mai frecvent observate efecte secundare sunt de natură gastrointestinală. Studiile clinice și datele epidemiologice sugerează că utilizarea coxiburilor și a unor AINS (în special la doze mari și pentru tratamente pe termen lung) poate fi asociată cu o creștere modestă a riscului de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral) (vezi pct. 4.4). Mai jos sunt reacțiile adverse organizate conform clasificării organice a sistemului conform MedDRA. Au fost utilizate următoarele scale de valori: foarte frecvente (\u003e1\/10); frecvente (\u003e1\/100, \u003c1\/10); mai puţin frecvente (\u003e1\/1000, \u003c1\/100); rare (\u003e 1\/10.000, \u003c 1\/1000); foarte rare (\u003c1\/10.000); necunoscut (nu este posibil să se calculeze frecvența pe baza datelor disponibile). \u003cb\u003ePatologii ale sistemului sanguin și limfatic - \u003c\/b\u003e \u003ci\u003eFoarte rare:\u003c\/i\u003e anemie aplastică sau hemolitică, trombocitopenie, granulocitopenie. \u003cb\u003eTulburări ale sistemului imunitar - \u003c\/b\u003e \u003ci\u003eMai puțin frecvente:\u003c\/i\u003e reacție alergică (inclusiv edem facial și angioedem). \u003cb\u003eTulburări psihice - \u003c\/b\u003e \u003ci\u003eMai puțin frecvente\u003c\/i\u003e: tulburări de somn, entuziasm. \u003cb\u003eTulburări ale sistemului nervos - \u003c\/b\u003e \u003ci\u003eMunicipiul:\u003c\/i\u003e dureri de cap, somnolență, amețeli. \u003ci\u003eFoarte rar\u003c\/i\u003e: reacție asemănătoare meningitei \u003cb\u003eTulburări oculare - \u003c\/b\u003e \u003ci\u003eMai puțin frecvente:\u003c\/i\u003e tulburări de vedere \u003cb\u003eTulburări ale urechii și labirintului - \u003c\/b\u003e \u003ci\u003eMai puțin frecvente:\u003c\/i\u003e tinitus, tulburări de auz. \u003cb\u003eTulburări cardiace - \u003c\/b\u003e \u003ci\u003eFoarte rare:\u003c\/i\u003e Tahicardie, edem, hipertensiune arterială și insuficiență cardiacă au fost observate în asociere cu tratamentul cu AINS. \u003cb\u003ePatologii vasculare - \u003c\/b\u003e \u003ci\u003eMai puțin frecvente:\u003c\/i\u003e contuzie \u003cb\u003eTulburări respiratorii, toracice și mediastinale - \u003c\/b\u003e \u003ci\u003eFoarte rare:\u003c\/i\u003e dispnee, astm. \u003cb\u003eTulburări gastrointestinale - \u003c\/b\u003e \u003ci\u003eMunicipiul:\u003c\/i\u003e greață, dispepsie, vărsături, arsuri la stomac, gastralgie, flatulență. \u003ci\u003eMai puțin frecvente\u003c\/i\u003e: diaree, constipatie. \u003ci\u003eRar\u003c\/i\u003e: ulcer peptic, perforaţie sau sângerare gastrointestinală, uneori letale, pot apărea în special la subiecţii vârstnici (vezi pct. 4.4), hematemeză, stomatită ulceroasă, colită agravată, boala Crohn agravată (vezi pct. 4.4). \u003ci\u003eFoarte rar\u003c\/i\u003e: colită, stomatită. Mai rar, a fost observată gastrită. \u003cb\u003eTulburări hepatobiliare - \u003c\/b\u003e \u003ci\u003eFoarte rare:\u003c\/i\u003e icter, hepatită, scăderea funcției hepatice \u003cb\u003eTulburări ale pielii și țesutului subcutanat - \u003c\/b\u003e \u003ci\u003eMai puțin frecvente:\u003c\/i\u003e erupție cutanată\/mâncărime. \u003ci\u003eFoarte rare:\u003c\/i\u003e fotosensibilitate, alopecie, tulburare buloasă inclusiv sindrom Stevens-Johnson și necroliză epidermică toxică. \u003cb\u003eTulburări renale și urinare - \u003c\/b\u003e \u003ci\u003eMai puțin frecvente:\u003c\/i\u003e functie anormala a rinichilor. \u003cb\u003eTulburări sistemice și afecțiuni legate de locul de administrare - \u003c\/b\u003e \u003ci\u003eMai puțin frecvente\u003c\/i\u003e: frisoane, edem (inclusiv edem periferic). \u003cb\u003eTeste de diagnostic - \u003c\/b\u003e \u003ci\u003eFoarte rare:\u003c\/i\u003e creșterea tensiunii arteriale. Ca și în cazul altor AINS, pot apărea reacții alergice de tip anafilactic sau anafilactoid la pacienții cu sau fără expunere anterioară la medicamente aparținând acestei clase. Simptomele caracteristice ale unei reacții anafilactice sunt: ​​hipotensiune arterială severă și bruscă, accelerarea sau încetinirea bătăilor inimii, oboseală sau slăbiciune neobișnuită, anxietate, agitație, pierderea conștienței, dificultăți de respirație sau de înghițire, mâncărime, urticarie cu sau fără angioedem, înroșire a pielii, greață, vărsături, diarme, vărsături, crampe abdominale. \u003cu\u003eRaportarea reacțiilor adverse suspectate\u003c\/u\u003e Raportarea reacțiilor adverse suspectate care apar după autorizarea medicamentului este importantă, deoarece permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu\/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare la „http:\/\/www.agenziafarmaco.gov.it\/content\/come-segnalare-una-sospetti-reazione-avversa”.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSupradozaj\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003ci\u003eSimptome\u003c\/i\u003e Ca semne de supradozaj pot apărea stupoare, arsuri la stomac, diaree, greață, vărsături, somnolență, creșterea nivelului de sodiu din sânge, acidoză metabolică, convulsii. \u003ci\u003emanagement\u003c\/i\u003e În caz de ingerare\/administrare accidentală sau voluntară de supradozaj, medicul trebuie să ia măsurile uzuale necesare în aceste cazuri. Se recomandă golirea stomacului și măsurile uzuale de susținere. Administrarea promptă a unei cantități adecvate de cărbune activat poate reduce absorbția medicamentului.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSARCINA SI ALAPTATUL\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cb\u003eSarcina\u003c\/b\u003e Inhibarea sintezei prostaglandinelor poate influența negativ sarcina și\/sau dezvoltarea embrionului\/fetal. Rezultatele studiilor epidemiologice raportează un risc crescut de avort spontan și malformații cardiace și gastroschizis după utilizarea unui inhibitor al sintezei de prostaglandine în stadiile incipiente ale sarcinii. Se crede că riscul crește odată cu doza și durata terapiei. La animale, s-a demonstrat că administrarea de inhibitori ai sintezei prostaglandinelor provoacă o creștere a pierderilor pre și post-implantare și a mortalității embrio-fetale. Mai mult, la animalele cărora li s-au administrat inhibitori ai sintezei prostaglandinelor în perioada organogenetică, a fost raportată o incidență crescută a diferitelor malformații, inclusiv malformații cardiovasculare. În timpul primului și al doilea trimestru de sarcină, naproxenul nu trebuie administrat decât dacă este strict necesar. Dacă naproxenul este utilizat de o femeie care încearcă să rămână însărcinată sau în timpul primului și al doilea trimestru de sarcină, doza și durata tratamentului trebuie menținute cât mai mici posibil. În timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, toți inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot expune fătul la: - toxicitate cardiopulmonară (cu închiderea prematură a canalului arterial și hipertensiune pulmonară); - disfunctie renala, care poate evolua spre insuficienta renala cu oligo-hidramnios; mama si nou-nascutul, la sfarsitul sarcinii, la: - posibila prelungire a timpului de sangerare, si efect antiagregant care poate aparea chiar si la doze foarte mici; - inhibarea contractiilor uterine rezultand travaliu intarziat sau prelungit. Prin urmare, naproxenul este contraindicat în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină (vezi pct. 4.3). \u003cb\u003eAlăptarea\u003c\/b\u003e Deoarece AINS sunt excretate în laptele matern, ca măsură de precauţie utilizarea lor este contraindicată în timpul alăptării (vezi pct. 4.3). \u003cu\u003eFertilitate\u003c\/u\u003e Există unele dovezi că medicamentele care inhibă sinteza prostaglandinelor și ciclooxigenazei ar putea cauza probleme cu fertilitatea feminină, printr-un efect asupra ovulației. Acest efect este reversibil la întreruperea tratamentului.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eDe regulă, administrarea Momendol nu modifică sau modifică neglijabil capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Cu toate acestea, se recomandă prudență celor care desfășoară o activitate care necesită vigilență dacă, în timpul terapiei, observă somnolență, amețeli, depresie.\u003c\/p\u003e","brand":"Angelini","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":46656185565511,"sku":"025829084","price":9.58,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/products\/angelini-spa-momendol-200mg-antinfiammatorio-12-compresse-rivestite-farmacia-dottor-tili-1213792488.jpg?v=1767112584"},{"product_id":"aspirina-400mg-10-compresse-effervescenti-con-vitamina-c","title":"Aspirina 400mg 10 comprimate efervescente cu vitamina C","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINDICAȚII\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTerapia simptomatică a stărilor febrile și a sindroamelor de gripă și răceală. Tratamentul simptomatic al durerilor de cap și de dinți, nevralgiilor, durerilor menstruale, durerilor reumatice și musculare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINGREDIENTE ACTIVE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eASPIRIN 400 mg comprimate efervescente cu vitamina C Un comprimat conține: \u003cu\u003eingrediente active\u003c\/u\u003e: acid acetilsalicilic 400 mg acid ascorbic (Vitamina C) 240 mg Pentru lista completă a excipienților, vezi pct. 6.1\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEXCIPIENȚI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eexcipienți\u003c\/u\u003e: citrat monosodic bicarbonat de sodiu carbonat de sodiu acid citric\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cb\u003ecomprimate de ASPIRIN \u003c\/b\u003eefervescent cu vitamina C este contraindicat în caz de: - hipersensibilitate la ingredientele active (acid acetilsalicilic și acid ascorbic), la alte analgezice (calmante) \/ antipiretice (antipiretice) \/ antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) sau la oricare dintre excipienți; - ulcer gastroduodenal; - diateză hemoragică; - insuficienta renala, cardiaca sau hepatica severa; - deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenază (G6PD\/favism); - tratament concomitent cu metotrexat (în doze de 15 mg\/săptămână sau mai mult) sau cu warfarină (vezi pct. 4.5); - antecedente de astm indus de administrarea de salicilați sau substanțe cu activitate similară, în special antiinflamatoare nesteroidiene; - ultimul trimestru de sarcină și alăptare (vezi pct. 4.6); - copii și tineri sub 16 ani. - Nefrolitiază sau antecedente de nefrolitiază - Hiperoxalurie - Hemocromatoză\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eDOZAJE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAdulți 1-2 comprimate în doză unică, repetând, dacă este necesar, doza la intervale de 4-8 ore de până la 3-4 ori pe zi. Aspirina C trebuie întotdeauna dizolvată înainte de utilizare (1 comprimat într-o jumătate de pahar cu apă). Utilizarea produsului este rezervată numai pacienților adulți. Utilizați întotdeauna doza minimă eficientă și creșteți-o numai dacă nu este suficientă pentru a ameliora simptomele (durere și febră). Subiecții cei mai expuși riscului de reacții adverse grave, care pot utiliza medicamentul numai dacă este prescris de medicul lor, trebuie să urmeze instrucțiunile cu strictețe (vezi pct. 4.4). Utilizați medicamentul pentru cea mai scurtă perioadă posibilă. Nu luați produsul mai mult de 3-5 zile fără sfatul medicului. Consultați-vă medicul dacă simptomele persistă. Luați medicamentul de preferință după mesele principale sau, în orice caz, pe stomacul plin. \u003cb\u003ePopulații speciale\u003c\/b\u003e \u003ci\u003e \u003cu\u003e Populatie pediatrica\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Comprimatele efervescente de aspirină cu vitamina C nu sunt indicate pentru utilizare la copii și adolescenți (vezi pct. 4.4). \u003ci\u003evârstnici\u003c\/i\u003e La pacienții vârstnici utilizați doza minimă eficientă. \u003ci\u003e \u003cu\u003ePacienți cu insuficiență hepatică \u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Acidul acetilsalicilic trebuie utilizat cu prudență la pacienții cu insuficiență hepatică (vezi pct. 4.4). \u003ci\u003e \u003cu\u003ePacienți cu insuficiență renală \u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Acidul acetilsalicilic trebuie utilizat cu prudență la pacienții cu insuficiență renală (vezi pct. 4.4).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONSERVARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eA se pastra la o temperatura sub 25°C.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003ci\u003eReacții de hipersensibilitate\u003c\/i\u003e Acidul acetilsalicilic și alte AINS pot provoca reacții de hipersensibilitate (inclusiv crize de astm, rinită, angioedem sau urticarie). Riscul este mai mare la subiecții care au prezentat deja o reacție de hipersensibilitate în trecut după utilizarea acestui tip de medicament (vezi pct. 4.3) și la subiecții care prezintă reacții alergice la alte substanțe (de exemplu, reacții cutanate, mâncărime, urticarie). La subiecții cu astm și\/sau rinită (cu sau fără polipoză nazală) și\/sau urticarie, reacțiile pot fi mai frecvente și mai grave. În cazuri rare, reacțiile pot fi foarte grave și pot fi fatale. În următoarele cazuri, administrarea medicamentului necesită prescripție medicală după o evaluare atentă a raportului risc\/beneficiu: - \u003ci\u003eSubiecți cu risc crescut de reacții de hipersensibilitate (vezi mai sus)\u003c\/i\u003e - \u003ci\u003eSubiecți cu risc crescut de leziuni gastrointestinale\u003c\/i\u003e Acidul acetilsalicilic și alte AINS pot provoca reacții adverse grave la nivel gastrointestinal (sângerare, ulcer, perforație). Din acest motiv, aceste medicamente nu trebuie utilizate de subiecții care suferă de ulcere gastro-intestinale sau sângerări gastro-intestinale. Este prudent pentru cei care au suferit în trecut de ulcere gastro-intestinale sau sângerări gastro-intestinale să evite utilizarea acestuia. Riscul de leziuni gastrointestinale este un efect legat de doză, deoarece leziunile gastrointestinale sunt mai mari la subiecții care utilizează doze mai mari de acid acetilsalicilic. Chiar și subiecții cu obiceiul de a consuma cantități mari de alcool sunt mai expuși riscului de leziuni gastro-intestinale (în special sângerare) (vezi paragraful 4.5). - \u003ci\u003eSubiecți cu defecte de coagulare sau tratați cu anticoagulante\u003c\/i\u003e La subiecții care suferă de defecte de coagulare sau care sunt tratați cu anticoagulante, acidul acetilsalicilic și alte AINS pot determina o reducere gravă a capacității hemostatice, expunându-i la riscul de hemoragie. - \u003ci\u003eSubiecți cu insuficiență renală, cardiacă sau hepatică\u003c\/i\u003e Acidul acetilsalicilic și alte AINS pot determina o reducere critică a funcției renale și a retenției de apă; riscul este mai mare la subiectii tratati cu diuretice. Acest lucru poate fi deosebit de periculos pentru persoanele în vârstă și pentru cei cu insuficiență renală, cardiacă sau hepatică. - \u003ci\u003eSubiecții care suferă de astm\u003c\/i\u003e Acidul acetilsalicilic și alte AINS pot provoca o agravare a astmului. - \u003ci\u003eVârsta geriatrică (în special peste 75 de ani)\u003c\/i\u003e Riscul de reacții adverse grave este mai mare la subiecții geriatrici. Persoanele cu vârsta peste 70 de ani, mai ales în prezența terapiilor concomitente, ar trebui să utilizeze Aspirina numai după consultarea medicului. Aspirina nu trebuie utilizată la copii și adolescenți (vezi pct. 4.3). Produsele care conțin acid acetilsalicilic nu trebuie utilizate la copiii și adolescenții sub 16 ani cu infecții virale, indiferent de prezența sau absența febrei. În anumite boli virale, în special gripa A, gripa B și varicela, există riscul apariției sindromului Reye, o boală foarte rară, dar care pune viața în pericol, care necesită intervenție medicală imediată. Riscul poate fi crescut în cazul aportului simultan de acid acetilsalicilic, deși nu a fost demonstrată o relație cauzală. Vărsăturile persistente la pacienții cu aceste boli pot fi un semn al sindromului Reye. - \u003ci\u003eSubiecți cu hiperuricemie\/gută\u003c\/i\u003e Acidul acetilsalicilic poate interfera cu eliminarea acidului uric: dozele mari au efect uricozuric în timp ce dozele (foarte) mici pot reduce excreția acestuia. De asemenea, trebuie avut în vedere că acidul acetilsalicilic și alte AINS pot masca simptomele gutei, întârziind diagnosticul acesteia. Este posibil și un efect antagonist cu medicamentele uricozurice (vezi pct. 4.5).- \u003ci\u003eSubiecți cu predispoziție la nefrolitiază calciu-oxal (pietre la rinichi) sau cu nefrolitiază recurentă\u003c\/i\u003e \u003ci\u003eTablete efervescente de aspirină cu vitamina C\u003c\/i\u003e: Vitamina C (acid ascorbic) trebuie utilizată cu prudență de către subiecții cu predispoziție la nefrolitiază calciu-oxal (pietre la rinichi) sau cu nefrolitiază recurentă. - \u003ci\u003eCombinație de medicamente nerecomandată sau care necesită precauții speciale sau ajustarea dozelor\u003c\/i\u003e. Utilizarea acidului acetilsalicilic în asociere cu unele medicamente poate crește riscul de reacții adverse grave (vezi pct. 4.5). Nu utilizați acid acetilsalicilic împreună cu un alt AINS sau, în orice caz, nu utilizați mai mult de un AINS la un moment dat. Dacă trebuie să suferi o intervenție chirurgicală (chiar și una mică, de exemplu extracția unui dinte) și în zilele precedente ai folosit acid acetilsalicilic sau alt AINS, trebuie să anunți chirurgul din cauza posibilelor efecte asupra coagulării. Deoarece acidul acetilsalicilic poate provoca sângerări gastrointestinale, acest lucru trebuie luat în considerare dacă este necesar să se efectueze o căutare a sângelui ocult. Înainte de a administra orice medicament, trebuie luate toate măsurile de precauție necesare pentru a preveni reacțiile nedorite; deosebit de importantă este excluderea reacțiilor anterioare de hipersensibilitate la acest medicament sau la alte medicamente și excluderea altor contraindicații sau afecțiuni care vă pot expune la riscul reacțiilor adverse potențial grave enumerate mai sus. Dacă aveți dubii, consultați medicul sau farmacistul. Depozitarea imperfectă și prelungită a Aspirinei C poate provoca variații ale culorii tabletei care în sine nu afectează nici activitatea, nici tolerabilitatea ingredientului activ. In acest caz, este totusi indicat sa cereti farmaciei inlocuirea ambalajului. Produsul trebuie luat pe stomacul plin. \u003cb\u003e \u003ci\u003eInformații despre excipienți\u003c\/i\u003e \u003c\/b\u003e Acest medicament conține 467 mg sodiu per comprimat efervescent, echivalent cu 23% din doza zilnică maximă recomandată de OMS de 2 g de sodiu pentru un adult.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINTERACȚIUNI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003ci\u003eCombinații contraindicate (a se evita utilizarea concomitentă - vezi pct. 4.3):\u003c\/i\u003e - \u003cu\u003eMetotrexat (doze mai mari sau egale cu 15 mg\/saptamana)\u003c\/u\u003e: niveluri plasmatice crescute si toxicitatea metotrexatului; riscul de efecte toxice este mai mare dacă funcția renală este compromisă. - \u003cu\u003eWarfarină:\u003c\/u\u003e creșterea gravă a riscului de hemoragie datorită creșterii efectului anticoagulant. \u003ci\u003eAsocieri nerecomandate (utilizarea concomitentă a celor două medicamente necesită prescripție medicală după o evaluare atentă a raportului risc\/beneficiu - vezi pct. 4.4):\u003c\/i\u003e \u003cu\u003eAgenți antiplachetari:\u003c\/u\u003e risc crescut de hemoragie datorită sumei efectului antiagregant. \u003cu\u003eTrombolitice sau anticoagulante orale sau parenterale\u003c\/u\u003e: risc crescut de sângerare datorită intensificării efectului farmacologic. \u003cu\u003eAINS\u003c\/u\u003e (exclusă utilizarea topică): risc crescut de reacții adverse grave. \u003cu\u003eMetotrexat (doze mai mici de 15 mg\/saptamana)\u003c\/u\u003e: riscul crescut de efecte toxice (vezi mai sus) trebuie luat în considerare și pentru tratamentul cu metotrexat în doze mici. \u003cu\u003eInhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS):\u003c\/u\u003e risc crescut de sângerare gastrointestinală superioară datorită unui posibil efect sinergic. \u003ci\u003eAsociații care necesită precauții speciale sau ajustarea dozelor (utilizarea concomitentă a celor două medicamente necesită prescripție medicală după o evaluare atentă a raportului risc\/beneficiu - vezi pct. 4.4):\u003c\/i\u003e \u003cu\u003eInhibitori ECA:\u003c\/u\u003e reducerea efectului hipotensiv; risc crescut de afectare a funcției renale. \u003cu\u003eAcid valproic:\u003c\/u\u003e efect crescut al acidului valproic (risc de toxicitate). \u003cu\u003eAntiacide:\u003c\/u\u003e antiacidele luate în același timp cu alte medicamente pot reduce absorbția acestora; excreția acidului acetilsalicilic crește în urina alcalinizată. \u003cu\u003eAntidiabetice (de exemplu, insulină și hipoglicemiante orale)\u003c\/u\u003e: efect hipoglicemiant crescut; utilizarea acidului acetilsalicilic la subiecții tratați cu antidiabetice trebuie să țină cont de riscul inducerii hipoglicemiei. \u003cu\u003eDigoxină:\u003c\/u\u003e concentrația plasmatică crescută a digoxinei datorită scăderii eliminării renale. \u003cu\u003eDiuretice\u003c\/u\u003e: risc crescut de nefrotoxicitate a acidului acetilsalicilic și a altor AINS; reducerea efectului diureticelor. \u003cu\u003eAcetazolamidă\u003c\/u\u003e: eliminarea redusă a acetazolamidei (risc de toxicitate). \u003cu\u003eFenitoina: \u003c\/u\u003eefect crescut al fenitoinei. \u003cu\u003eCorticosteroizi \u003c\/u\u003e(excluzând cele de uz topic și cele utilizate pentru tratamentul insuficienței corticosuprarenale): a) risc crescut de leziuni gastrointestinale; b) datorită eliminării crescute a salicilaţilor indusă de corticosteroizi are loc o scădere a nivelurilor plasmatice de salicilaţi. Pe de altă parte, după întreruperea tratamentului cu corticosteroizi, poate apărea supradozaj de salicilați. \u003cu\u003eMetoclopramidă\u003c\/u\u003e: cresterea efectului acidului acetilsalicilic datorita cresterii vitezei de absorbtie. \u003cu\u003eUricozuric (de exemplu probenecid, benzbromarona)\u003c\/u\u003e: scaderea efectului uricozuric. \u003cu\u003eZafirlukast\u003c\/u\u003e: concentrație plasmatică crescută de zafirlukast. Deferoxamină Aspirina comprimate efervescente cu vitamina C: utilizarea concomitentă a acidului ascorbic poate determina creșterea toxicității tisulare a fierului în special la nivel cardiac și poate provoca insuficiență cardiacă. Tabletele efervescente de aspirină cu vitamina C conțin sisteme tampon care pot reduce efectele hormonului tiroidian Levotiroxina. \u003ci\u003eAlcool (vezi pct. 4.4)\u003c\/i\u003e Suma efectelor alcoolului și acidului acetilsalicilic provoacă leziuni crescute ale mucoasei gastrointestinale și prelungirea timpului de sângerare. Cu toate acestea, este recomandabil să nu se administreze alte medicamente pe cale orală în decurs de 1 sau 2 ore de la utilizarea produsului. \u003cb\u003e \u003cu\u003eInterferență cu testele clinice de laborator \u003c\/u\u003e \u003c\/b\u003e Vitamina C Deoarece vitamina C este un agent reducător (adică un donor de electroni), poate provoca interferențe chimice în testele de laborator care implică reacții de oxidare-reducere, cum ar fi analizele de glucoză, creatinine, carbamazepină, acid uric în urină, ser și sânge ocult fecal. Vitamina C poate interfera cu testele care măsoară urina și glucoza din sânge, ducând la o citire falsă a rezultatelor, chiar dacă nu are niciun efect asupra nivelului de glucoză din sânge.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE SECUNDARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eReacțiile adverse observate cel mai frecvent afectează sistemul gastrointestinal și pot apărea la aproximativ 4% dintre subiecții care iau acid acetilsalicilic ca analgezic-antipiretic. Acest procent crește semnificativ la subiecții cu risc de tulburări gastro-intestinale. Aceste tulburări pot fi parțial atenuate prin administrarea medicamentului pe stomacul plin. Majoritatea reacțiilor adverse depind atât de doză, cât și de durata tratamentului. Reacțiile adverse observate la acidul acetilsalicilic sunt, în general, comune altor AINS. \u003cb\u003ePatologii ale sistemului sanguin și limfatic\u003c\/b\u003e Timp de sângerare prelungit, anemie datorată sângerării gastrointestinale, scăderea trombocitelor (trombocitopenie) în cazuri extrem de rare. În urma hemoragiei, poate apărea anemie hemoragică\/feriprivă (datorită, de exemplu, microhemoragiilor oculte) cu modificările asociate ale parametrilor de laborator și semnele și simptomele clinice aferente, cum ar fi astenia, paloare și hipoperfuzie. \u003cb\u003eTulburări ale sistemului nervos\u003c\/b\u003e Dureri de cap, amețeli. Rareori: sindrom Reye (*) Rareori până la foarte rar: hemoragie cerebrală, în special la pacienții cu hipertensiune arterială necontrolată și\/sau sub tratament anticoagulant, care, în cazuri izolate, poate fi potențial letală. \u003cb\u003eTulburări ale urechii și ale labirintului\u003c\/b\u003e Tinitus (bâzâit\/foșnet\/țiuit\/țiuit în urechi). \u003cb\u003eTulburări respiratorii, toracice și mediastinale\u003c\/b\u003e Boală respiratorie exacerbată de acid acetilsalicilic, sindrom de astm, rinită (rinoree abundentă), congestie nazală (asociată cu reacții de hipersensibilitate). Epistaxis. \u003cb\u003e \u003ci\u003eBoli cardiace\u003c\/i\u003e \u003c\/b\u003e Detresă cardiorespiratorie (asociată cu reacții de hipersensibilitate) \u003cb\u003e \u003ci\u003ePatologii oculare\u003c\/i\u003e \u003c\/b\u003e Conjunctivită (asociată cu reacții de hipersensibilitate) \u003cb\u003eTulburări gastrointestinale\u003c\/b\u003e Sângerări gastro-intestinale (oculte), tulburări gastrice, arsuri la stomac, dureri gastro-intestinale, gingivoragie. Vărsături, diaree, greață, dureri abdominale crampe (asociate cu reacții de hipersensibilitate). Rareori: inflamație gastro-intestinală, eroziune gastro-intestinală, ulcerație gastro-intestinală, hematemeză (vărsături de sânge sau material „asemănător cafelei”), melenă (emisia de scaune negre, esofagită). Foarte rar: ulcer gastrointestinal hemoragic și\/sau perforație gastrointestinală cu semnele și simptomele clinice aferente și modificări ale parametrilor de laborator. Frecvență necunoscută (în special în tratamentul de lungă durată): - Afecțiuni ale diafragmelor intestinale. \u003cb\u003e \u003ci\u003eTulburări hepatobiliare\u003c\/i\u003e \u003c\/b\u003e Rareori: hepatotoxicitate (în general leziuni hepatocelulare ușoare și asimptomatice) manifestată prin creșterea transaminazelor. \u003cb\u003e \u003ci\u003ePatologii ale pielii și țesuturilor subcutanate\u003c\/i\u003e \u003c\/b\u003e Erupție cutanată, edem, urticarie, prurit, eritem, angioedem (asociat cu reacții de hipersensibilitate). \u003cb\u003e \u003ci\u003eTulburări renale și urinare\u003c\/i\u003e \u003c\/b\u003e Alterarea funcției renale (în prezența condițiilor de alterare a hemodinamicii renale) și leziuni renale acute, hemoragii urogenitale. \u003cb\u003e \u003ci\u003ePatologii sistemice și afecțiuni legate de locul de administrare\u003c\/i\u003e \u003c\/b\u003e Hemoragii procedurale, hematoame. \u003cb\u003e \u003ci\u003eTulburări ale sistemului imunitar\u003c\/i\u003e \u003c\/b\u003e Rar: șoc anafilactic cu modificări aferente parametrilor de laborator și manifestărilor clinice. (*) Sindromul Reye (SdR) SdR se manifestă inițial prin vărsături (persistente sau recurente) și cu alte semne de suferință encefalică de diferite grade: de la apatie, somnolență sau modificări de personalitate (iritabilitate sau agresivitate) până la dezorientare, confuzie sau delir până la convulsii sau pierderea conștienței. Trebuie avută în vedere variabilitatea tabloului clinic: vărsăturile pot fi și ele absente sau înlocuite cu diaree. Dacă aceste simptome apar în zilele imediat următoare unui episod gripal (sau asemănător gripei sau varicelă sau altă infecție virală) în timpul căruia i s-a administrat acid acetilsalicilic sau alte medicamente care conțin salicilați, trebuie acordată imediat atenția medicului asupra posibilității apariției unui SdR. \u003cu\u003e Raportarea reacțiilor adverse suspectate\u003c\/u\u003e Raportarea reacțiilor adverse suspectate care apar după autorizarea medicamentului este importantă, deoarece permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu\/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare al Agenției Italiene a Medicamentului. Site: https:\/\/www.aifa.gov.it\/content\/segnalazioni-reazioni-avverse.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSupradozaj\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eAcid acetilsalicilic\u003c\/u\u003e Toxicitatea din salicilați (o doză ce depășește 100 mg\/kg\/zi timp de 2 zile consecutiv poate induce toxicitate) poate fi consecința aportului cronic de doze excesive, sau a supradozajului acut, potențial periculos pentru viață și care include și ingestia accidentală la copii. Intoxicație cronică cu salicilat\u003cb\u003e cronică\u003c\/b\u003e din salicilați pot fi insidioase deoarece semnele și simptomele sunt nespecifice. Intoxicația cronică ușoară cu salicilat, sau salicilismul, apare în general numai după utilizarea repetată a dozelor mari. Simptomele includ amețeli, vertij, tinitus, surditate, transpirație, greață și vărsături, dureri de cap și confuzie. Aceste simptome pot fi controlate prin reducerea dozei. Tinitusul poate apărea la concentrații plasmatice cuprinse între 150 și 300 micrograme\/ml, în timp ce reacții adverse mai grave apar la concentrații de peste 300 micrograme\/ml. Intoxicația acută cu salicilat Caracteristica principală a intoxicației\u003cb\u003e acută\u003c\/b\u003e este o alterare grava a echilibrului acido-bazic, care poate varia in functie de varsta si de severitatea intoxicatiei; cea mai frecventă prezentare la copii este acidoza metabolică. Nu este posibil să se estimeze severitatea otrăvirii numai din concentrațiile plasmatice; absorbtia acidului acetilsalicilic poate fi intarziata din cauza golirii gastrice reduse, formarii de concretii in stomac, sau ca urmare a ingerarii preparatelor gastrorezistente. Managementul intoxicației cu acid acetilsalicilic este determinat de amploarea, stadiul și simptomele clinice ale acestuia din urmă și trebuie implementat conform tehnicilor convenționale de management al otrăvirii. Principalele măsuri care trebuie luate constau în accelerarea excreției medicamentului și restabilirea metabolismului electrolitic și acido-bazic. Datorită efectelor fiziopatologice complexe legate de intoxicația cu salicilat, semnele și simptomele\/rezultatele investigațiilor biochimice și instrumentale pot include:\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSemne și simptome: INTOXICAȚIE Ușoară SĂNĂ MODERATĂ - Măsuri terapeutice: Lavaj gastric, administrare repetată de cărbune activat, diureză alcalină forțată.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSemne si simptome: Tahipnee, hiperventilatie, alcaloza respiratorie - Rezultatele investigatiilor biochimice si instrumentale: Alcaliemie, alcalurie. Măsuri terapeutice: Managementul fluidelor și electroliților.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSemne și simptome: transpirație.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSemne și simptome: greață, vărsături, cefalee, amețeli.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSemne si simptome: INTOXICATIE MODERATĂ SĂ SEVERĂ - Măsuri terapeutice: Lavaj gastric, administrare repetată de cărbune activat, diureză alcalină forțată, hemodializă în cazuri severe.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSemne si simptome: Alcaloza respiratorie cu acidoza metabolica compensatoare, - Rezultate investigatii biochimice si instrumentale: Acidemie, acidurie. Măsuri terapeutice: Managementul fluidelor și electroliților.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSemne și simptome: Hiperpirexie - Măsuri terapeutice: Managementul fluidelor și electroliților.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSemne și simptome: Respiratorie: variind de la hiperventilație și edem pulmonar necardiogen până la stop respirator și asfixie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSemne și simptome: Cardiovasculare: variabile de la aritmii și hipotensiune până la stop cardiac - Rezultatele investigațiilor biochimice și instrumentale: De ex. alterarea tensiunii arteriale, alterarea ECG.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSemne si simptome: Pierderi de lichide si electroliti: deshidratare, de la oligurie la insuficienta renala - Rezultatele investigatiilor biochimice si instrumentale: De ex. hipokaliemie, hipernatremie, hiponatremie, insuficiență renală. Măsuri terapeutice: Managementul fluidelor și electroliților.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSemne si simptome: Alterari ale metabolismului glucozei, cetoza - Rezultate investigatii biochimice si instrumentale: Hiperglicemie, hipoglicemie (mai ales la copii) Niveluri crescute de cetone.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSemne și simptome: Tinitus, surditate\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSemne și simptome: Gastrointestinal: sângerare gastrointestinală, ulcer gastric.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSemne și simptome: Hematologice: coagulopatie, anemie feriprivă - Rezultatele investigațiilor biochimice și instrumentale: De ex. PT prelungit, hipoprotrombinemie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSemne și simptome: Neurologice: encefalopatie toxică și depresie a SNC cu manifestări variind de la letargie și confuzie până la comă și convulsii. Edem cerebral.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSemne și simptome: Ficat: afectare hepatică - Rezultatele investigațiilor biochimice și instrumentale: Niveluri crescute de enzime hepatice.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eLa doze mari pot apărea şi următoarele: Alterări ale gustului. Erupții cutanate (acneiforme, eritematoase, scarlatiniforme, eczematoide, descuamative, buloase, purpurice), mâncărimi. Altele: conjunctivită, anorexie, acuitate vizuală redusă, somnolență. Rareori: anemie aplastică, agranulocitoză, coagulare intravasculară diseminată, pancitopenie, leucopenie, trombocitopenie, eozinopenie, purpură, eozinofilie asociată cu hepatotoxicitate indusă de medicamente, nefrotoxicitate (nefrită tubulointerstițială alergică), hematurie în urină (prezență). Reacțiile alergice acute în urma aportului de acid acetilsalicilic pot fi tratate, dacă este necesar, cu administrarea de adrenalină, corticosteroizi și un antihistaminic. În caz de supradozaj, contactați imediat un centru de control al otrăvirii sau cel mai apropiat spital. Acidul acetilsalicilic este dializabil. \u003cu\u003eAcid ascorbic\u003c\/u\u003e Aspirina 400 mg comprimate efervescente cu vitamina C conține acid ascorbic: cazuri unice de supradozaj acut și cronic de \u003cb\u003eacid ascorbic\u003c\/b\u003e. Supradozajul de acid ascorbic poate provoca hemoliză oxidativă la pacienții cu deficit de glucoză-6-fosfat dehidrogenază, coagulare intravasculară diseminată și niveluri serice și urinare semnificativ crescute de oxalat. S-a demonstrat că nivelurile crescute de oxalați au ca rezultat formarea de depozite de oxalat de calciu la pacienții dializați. Dozele mari de vitamina C pot provoca depozite de oxalat de calciu, cristalurie de oxalat de calciu la pacienții cu predispoziție la formarea de cristale, nefropatie tubulointerstițială și insuficiență renală acută rezultată din cristalele de oxalat de calciu.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSARCINA SI ALAPTATUL\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eFertilitatea\u003c\/u\u003e Utilizarea acidului acetilsalicilic, precum și a oricărui medicament care inhibă sinteza prostaglandinelor și ciclooxigenazei ar putea interfera cu fertilitatea; Subiecții de sex feminin și în special femeile care au probleme de fertilitate sau care sunt supuse investigațiilor de fertilitate trebuie să fie informate despre acest lucru. \u003cu\u003eSarcina\u003c\/u\u003e Inhibarea sintezei de prostaglandine poate afecta negativ sarcina și\/sau dezvoltarea embrionului\/fetal. Rezultatele studiilor epidemiologice sugerează un risc crescut de avort spontan și malformații cardiace și gastroschisis după utilizarea unui inhibitor al sintezei prostaglandinelor în stadiile incipiente ale sarcinii. Riscul absolut de malformații cardiace a crescut de la mai puțin de 1% la aproximativ 1,5%. S-a estimat că riscul crește odată cu doza și durata terapiei. La animale, s-a demonstrat că administrarea de inhibitori ai sintezei prostaglandinelor provoacă o creștere a pierderii pre și post-implantare și a mortalității embrio-fetale. Mai mult, a fost raportată o incidență crescută a diferitelor malformații, inclusiv malformații cardiovasculare, la animalele cărora li s-au administrat inhibitori ai sintezei prostaglandinelor în timpul perioadei organogenetice. În timpul primului și al doilea trimestru de sarcină, acidul acetilsalicilic nu trebuie administrat decât dacă este absolut necesar. Dacă o femeie care încearcă să rămână gravidă utilizează medicamente care conțin acid acetilsalicilic sau în timpul primului și al doilea trimestru de sarcină, tratamentul trebuie să fie cât mai scurt posibil și doza cât mai mică posibil. În al treilea trimestru de sarcină, toți inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot expune: fătul la: - toxicitate cardiopulmonară (cu închiderea prematură a canalului arterios și hipertensiune pulmonară); - disfunctie renala, care poate evolua spre insuficienta renala cu oligo-hidramnios; mama si copilul nenascut, la sfarsitul sarcinii, la: - posibila prelungire a timpului de sangerare, efect antiagregant care poate apare chiar si la doze foarte mici; - inhibarea contractiilor uterine rezultand travaliu intarziat sau prelungit. În consecință, acidul acetilsalicilic este contraindicat în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină. \u003cu\u003e Alăptarea\u003c\/u\u003e ASPIRIN 400 mg comprimate efervescente cu vitamina C este contraindicată în timpul alăptării (vezi pct. 4.3).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eDatorită posibilei apariții a durerilor de cap sau amețelilor, acest medicament poate afecta capacitatea de a conduce vehicule și de a folosi utilaje.\u003c\/p\u003e","brand":"Bayer","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":51131203060039,"sku":"004763114","price":7.27,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/files\/bayer-spa-aspirina-400mg-10-compresse-effervescenti-con-vitamina-c-farmacia-dottor-tili-1213792388.jpg?v=1767132850"},{"product_id":"momentact-400mg-10-capsule-molli","title":"Momentact 400 mg 10 capsule moi","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINDICAȚII\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eMomentact este indicat la adulți și adolescenți cu vârsta peste 12 ani. Dureri de diverse origini si natura (dureri de cap, dureri de dinti, nevralgii, dureri osteo-articulare si musculare, dureri menstruale). Adjuvant în tratamentul simptomatic al febrei și gripei.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINGREDIENTE ACTIVE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFiecare capsulă conține: \u003cu\u003eIngredient activ\u003c\/u\u003e: ibuprofen 400 mg \u003cu\u003eExcipienți cu efecte cunoscute\u003c\/u\u003e: sorbitol, Ponceau 4R (E124) Pentru lista completă a excipienților vezi punctul 6.1.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEXCIPIENȚI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eMacrogol 600, hidroxid de potasiu, gelatină, \u003cb\u003esorbitol\u003c\/b\u003e lichid parțial deshidratat, apă purificată, \u003cb\u003eponceau 4R (E124)\u003c\/b\u003e, lecitină, ulei de cocos fracţionat.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e• Hipersensibilitate la ingredientul activ, la alte medicamente antireumatice (acid acetilsalicilic etc.) sau la oricare dintre excipienții enumerați la punctul 6.1. • A nu se administra copiilor sub 12 ani. • Ibuprofenul este contraindicat în al treilea trimestru de sarcină și în timpul alăptării. • Ulcer gastroduodenal activ sau sever sau alte gastropatii. • Antecedente de hemoragie gastrointestinală sau perforație legate de un tratament activ anterior sau antecedente de hemoragie\/ulcer peptic recurent (două sau mai multe episoade distincte de ulcerație sau sângerare demonstrată). • Insuficienţă hepatică sau renală severă. • Insuficiență cardiacă severă (clasa IV NYHA). • Deshidratare severă (cauzată de vărsături, diaree sau aport insuficient de lichide).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eDOZAJE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cb\u003e \u003cu\u003eDozare\u003c\/u\u003e \u003c\/b\u003e \u003cb\u003eAdulți și adolescenți peste 12 ani\u003c\/b\u003e: 1 capsula de 2-3 ori pe zi. Nu depășiți doza de 3 capsule pe zi. Reacțiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficiente pentru cea mai scurtă durată posibilă de tratament, necesară pentru controlul simptomelor (vezi pct. 4.4). Dacă utilizarea medicamentului este necesară mai mult de 3 zile la adolescenți sau în cazul agravării simptomelor, trebuie consultat medicul. Nu depășiți dozele recomandate: în special pacienții vârstnici trebuie să respecte dozele minime indicate mai sus. \u003ci\u003evârstnici\u003c\/i\u003e: AINS trebuie utilizate cu prudență deosebită la pacienții vârstnici care sunt mai predispuși la evenimente adverse și prezintă un risc crescut de sângerare, ulcerație sau perforare gastrointestinală cu potențial fatalitate (vezi pct. 4.4). Dacă tratamentul este considerat necesar, trebuie utilizată cea mai mică doză pentru cea mai scurtă durată necesară pentru controlul simptomelor (vezi pct. 4.4). \u003ci\u003eInsuficiență renală\u003c\/i\u003e: La pacienţii cu scădere uşoară sau moderată a funcţiei renale, doza trebuie menţinută cât mai scăzută posibil pentru cea mai scurtă durată necesară controlului simptomelor, iar funcţia renală trebuie monitorizată. \u003ci\u003eInsuficiență hepatică\u003c\/i\u003e: La pacienții cu scăderea ușoară sau moderată a funcției hepatice, doza trebuie menținută cât mai scăzută posibil pentru cea mai scurtă durată necesară controlului simptomelor și trebuie monitorizată funcția hepatică. Momentact este contraindicat la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă (vezi pct. 4.3). \u003ci\u003ePopulatie pediatrica\u003c\/i\u003e Momentact este contraindicat la copiii cu vârsta sub 12 ani (vezi pct. 4.3). \u003cb\u003e \u003cu\u003eMod de administrare\u003c\/u\u003e \u003c\/b\u003e Puteți lua Momentact pe stomacul gol. La subiecții cu probleme de tolerabilitate gastrică, este de preferat să luați medicamentul pe stomacul plin.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONSERVARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eA se pastra la temperaturi sub 25°C.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e• Utilizarea Momentact, ca orice medicament care inhibă sinteza prostaglandinelor și ciclooxigenazei, nu este recomandată femeilor care intenționează să rămână însărcinate. • Administrarea Momentact trebuie suspendată la femeile care au probleme de fertilitate sau care sunt supuse investigațiilor de fertilitate. • Efectele secundare pot fi minimizate prin utilizarea celei mai mici doze eficiente pentru cea mai scurtă durată posibilă a tratamentului necesar pentru controlul simptomelor (vezi paragrafele de mai jos despre riscurile gastrointestinale și cardiovasculare). • Vârstnici: Pacienții vârstnici prezintă o frecvență crescută a reacțiilor adverse la AINS, în special sângerări și perforații gastro-intestinale, care pot fi letale (vezi pct. 4.2). \u003cb\u003e• Efecte cardiovasculare și cerebrovasculare\u003c\/b\u003e Este necesară prudență înainte de începerea tratamentului la pacienții cu antecedente de hipertensiune arterială și\/sau insuficiență cardiacă, deoarece s-au raportat retenție de lichide, hipertensiune arterială și edem în asociere cu tratamentul cu AINS. AINS pot reduce efectul diureticelor și al altor medicamente antihipertensive (vezi pct. 4.5). Studiile clinice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari (2400 mg\/zi), poate fi asociată cu o creștere modestă a riscului de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral). În general, studiile epidemiologice nu sugerează că dozele mici de ibuprofen (de exemplu ≤ 1200 mg\/zi) sunt asociate cu un risc crescut de evenimente trombotice arteriale. Pacienții cu hipertensiune arterială necontrolată, insuficiență cardiacă congestivă (clasa NYHA II-III), boală cardiacă ischemică stabilită, boală arterială periferică și\/sau boală cerebrovasculară trebuie tratați cu ibuprofen numai după o atenție atentă și trebuie evitate dozele mari (2400 mg\/zi). De asemenea, trebuie avută o atenție atentă înainte de a începe tratamentul pe termen lung la pacienții cu factori de risc pentru evenimente cardiovasculare (de exemplu, hipertensiune arterială, hiperlipidemie, diabet zaharat, fumatul de țigară), mai ales dacă sunt necesare doze mari (2400 mg\/zi) de ibuprofen. Pacienții cu hipertensiune arterială necontrolată, insuficiență cardiacă congestivă, boală cardiacă ischemică stabilită, boală arterială periferică și\/sau boală cerebrovasculară trebuie tratați cu ibuprofen numai după o analiză atentă. Considerații similare trebuie făcute înainte de începerea tratamentului pe termen lung la pacienții cu factori de risc pentru evenimente cardiovasculare (de exemplu, hipertensiune arterială, hiperlipidemie, diabet zaharat, fumat). \u003cb\u003e• Hemoragie gastrointestinală, ulceraţie şi perforaţie\u003c\/b\u003e Utilizarea Momentact trebuie evitată concomitent cu AINS, inclusiv cu inhibitori selectivi ai ciclooxigenazei-2 (COX-2), din cauza riscului crescut de ulcerație sau sângerare (vezi pct. 4.5). În special, sângerări gastro-intestinale, ulcerații și perforații, care pot fi fatale, au fost raportate în timpul tratamentului cu toate AINS în orice moment, cu sau fără simptome de avertizare sau antecedente de evenimente gastrointestinale grave. La vârstnici și la pacienții cu antecedente de ulcer, mai ales dacă se complică cu hemoragie sau perforație (vezi pct. 4.3), riscul de hemoragie, ulcerație sau perforație gastrointestinală este mai mare cu dozele crescute de AINS. Acești pacienți trebuie să înceapă tratamentul cu cea mai mică doză disponibilă. Utilizarea concomitentă a agenților de protecție (misoprostol sau inhibitori ai pompei de protoni) trebuie luată în considerare la acești pacienți și, de asemenea, la pacienții care iau doze mici de acid acetilsalicilic sau alte medicamente care pot crește riscul de evenimente gastrointestinale (vezi mai jos și pct. 4.5). Pacienții cu antecedente de toxicitate gastrointestinală, în special vârstnicii, trebuie să raporteze orice simptome gastrointestinale neobișnuite (în special hemoragie gastrointestinală), în special în etapele inițiale ale tratamentului. Monitorizați cu atenție pacienții care iau concomitent medicamente care pot crește riscul de ulcerație sau sângerare, cum ar fi corticosteroizi orali, anticoagulante precum warfarina, inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) sau agenți antiplachetari, cum ar fi acidul acetilsalicilic (vezi pct. 4.5). Când apar sângerări sau ulcerații gastrointestinale la pacienții care iau Momentact, tratamentul trebuie întrerupt. AINS trebuie administrate cu prudență la pacienții cu antecedente de boli gastrointestinale (colită ulceroasă, boala Crohn), deoarece aceste afecțiuni pot fi exacerbate (vezi pct. 4.8). \u003cb\u003e• Efecte dermatologice\u003c\/b\u003e Reacții cutanate grave, unele dintre ele fatale, inclusiv dermatită exfoliativă, sindrom Stevens-Johnson și necroliză epidermică toxică, au fost raportate foarte rar în asociere cu utilizarea AINS (vezi pct. 4.8). În stadiile incipiente ale terapiei, pacienții par să aibă un risc mai mare: debutul reacției are loc în majoritatea cazurilor în prima lună de tratament. Momentact trebuie întrerupt la prima apariție a unei erupții cutanate, leziuni ale mucoasei sau orice alt semn de hipersensibilitate, precum și dacă apar tulburări de vedere sau semne persistente de disfuncție hepatică. \u003cb\u003e• Efecte renale\u003c\/b\u003e La initierea tratamentului cu ibuprofen, trebuie avuta precautie la pacientii cu deshidratare considerabila. Ibuprofenul poate provoca retenție de apă și sodiu, potasiu la pacienții care nu au suferit niciodată de boală renală datorită efectelor sale asupra perfuziei renale. Acest lucru poate provoca edem sau insuficiență cardiacă sau hipertensiune arterială la pacienții predispuși. Utilizarea pe termen lung a ibuprofenului, ca și în cazul altor AINS, a dus la necroză papilară renală și la alte modificări patologice renale. În general, utilizarea obișnuită a analgezicelor, în special a combinațiilor de diferite ingrediente active analgezice, poate duce la afectarea permanentă a rinichilor, cu riscul de apariție a insuficienței renale (nefropatie analgezică). Toxicitatea renală a fost raportată la pacienții la care prostaglandinele renale au un rol compensator în menținerea perfuziei renale. Administrarea de AINS la acesti pacienti poate duce la o reducere dependenta de doza a formarii prostaglandinelor si, ca efect secundar, a fluxului sanguin renal care poate duce rapid la decompensarea renala. Pacienții cei mai expuși riscului acestor reacții sunt cei cu funcție renală redusă, insuficiență cardiacă, disfuncție hepatică, vârstnicii și toți acei pacienți care iau diuretice și inhibitori ECA. Întreruperea terapiei cu AINS este de obicei urmată de revenirea la starea de pretratament. La adolescenții deshidratați există riscul de afectare a funcției renale. În cazul utilizării prelungite, monitorizați funcția renală, în special în cazurile de lupus eritematos difuz.• \u003ci\u003e \u003cu\u003eTulburări respiratorii\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Momentact trebuie prescris cu prudență la pacienții cu astm bronșic, rinită cronică, polipi nazali, sinuzită sau boli alergice curente sau anterioare deoarece pot apărea bronhospasm, urticarie și angioedem. Același lucru este valabil și pentru acei subiecți care au prezentat bronhospasm după utilizarea acidului acetilsalicilic sau a altor AINS. • \u003ci\u003e \u003cu\u003eReacții de hipersensibilitate\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Analgezicele, antipireticele, AINS pot provoca reacții de hipersensibilitate potențial grave (reacții anafilactoide), chiar și la subiecții care nu au fost expuși anterior la acest tip de medicamente. Riscul de reacții de hipersensibilitate după administrarea ibuprofenului este mai mare la subiecții care au prezentat astfel de reacții după utilizarea altor analgezice, antipiretice, AINS și la subiecții cu hiperreactivitate bronșică (astm), febră fânului, polipoză nazală sau boli respiratorii obstructive cronice sau episoade anterioare de angioedem (vezi pct. 3 și 4.4). Reacțiile de hipersensibilitate se pot prezenta sub formă de crize de astm bronșic (așa-numitul astm analgezic), edem Quincke sau urticarie. Rareori au fost observate reacții severe de hipersensibilitate (de exemplu șoc anafilactic). La primele semne de reacție de hipersensibilitate după administrarea de ibuprofen, tratamentul trebuie întrerupt. Măsurile asistate medical trebuie inițiate de personal medical specializat, în concordanță cu simptomele. \u003cb\u003e• Scăderea funcției cardiace, renale și hepatice\u003c\/b\u003e O atenție deosebită trebuie luată atunci când se tratează pacienții cu funcție cardiacă, hepatică sau renală redusă, deoarece utilizarea AINS poate determina o deteriorare a funcției renale. Utilizarea concomitentă obișnuită a diferitelor analgezice poate crește și mai mult acest risc. La pacientii cu functie cardiaca, hepatica sau renala redusa este indicat sa se foloseasca cea mai mica doza eficienta pentru cea mai scurta perioada de tratament si monitorizarea periodica a parametrilor clinici si de laborator, mai ales in cazul tratamentului prelungit. \u003cb\u003e• Efecte hematologice\u003c\/b\u003e Ibuprofenul, ca și alte AINS, poate inhiba agregarea trombocitelor și a demonstrat dovezi de prelungire a timpului de sângerare la subiecții sănătoși. Prin urmare, pacienții cu defecte de coagulare sau sub terapie anticoagulantă trebuie supravegheați cu atenție. \u003cb\u003e• Meningită aseptică\u003c\/b\u003e În rare ocazii, la pacienţii trataţi cu ibuprofen au fost observate simptome de meningită aseptică. Deși acest lucru este mai probabil să apară la pacienții cu lupus eritematos sistemic și tulburări ale țesutului conjunctiv asociat, a fost observat și la pacienții fără boli cronice concomitente (vezi pct. 4.8). • Întrucât s-au detectat modificări oculare în timpul studiilor la animale cu AINS, se recomandă, în cazul tratamentelor prelungite, efectuarea controalelor oftalmologice periodice. • Consumul de alcool trebuie evitat deoarece poate intensifica efectele secundare ale AINS, în special cele care afectează tractul gastrointestinal sau sistemul nervos central. • Ibuprofenul poate masca semnele sau simptomele infecţiei (febră, durere şi umflare). \u003cb\u003eInformații importante despre unii excipienți\u003c\/b\u003e Capsulele Momentact contine: - \u003cb\u003eSorbitol (E420\u003c\/b\u003e): Acest medicament conține 23,46 mg de sorbitol pe doză, echivalent cu 23,46 mg\/1180 mg. Trebuie luat în considerare efectul aditiv al administrării concomitente de medicamente care conțin sorbitol (sau fructoză) și al aportului alimentar zilnic de sorbitol (sau fructoză). Conținutul de sorbitol din medicamentele orale poate modifica biodisponibilitatea altor medicamente administrate concomitent; - \u003cb\u003ePonceau 4R (E124)\u003c\/b\u003e: poate provoca reactii alergice.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINTERACȚIUNI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eEste recomandabil să solicitați sfatul medicului în cazul oricărei terapii concomitente înainte de administrarea produsului. Ibuprofenul (ca și alte AINS) trebuie luat cu prudență în asociere cu substanțele enumerate mai jos. • Corticosteroizi: risc crescut de ulceraţie gastrointestinală sau hemoragie (vezi pct. 4.4). • Anticoagulante: AINS pot crește efectele anticoagulantelor, cum ar fi warfarina sau heparina (vezi pct. 4.4). În cazul tratamentului concomitent, se recomandă monitorizarea stării de coagulare. • Inhibitori de ciclooxigenază-2 (COX-2) și alte AINS: aceste substanțe pot crește riscul de reacții adverse care afectează tractul gastrointestinal (vezi pct. 4.4). Este recomandabil să nu combinați ibuprofenul cu alte AINS, inclusiv cu inhibitori selectivi ai COX-2, din cauza potențialelor efecte aditive (vezi pct. 4.4). • Acid acetilsalicilic: Administrarea concomitentă de ibuprofen și acid acetilsalicilic nu este, în general, recomandată din cauza potențialului de reacții adverse crescute. Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba competitiv efectul acidului acetilsalicilic în doze mici asupra agregării plachetare atunci când cele două medicamente sunt administrate simultan. Deși există incertitudini cu privire la extrapolarea acestor date la situația clinică, nu poate fi exclusă posibilitatea ca utilizarea regulată, pe termen lung, a ibuprofenului să reducă efectul cardioprotector al acidului acetilsalicilic la doze mici. Nu sunt considerate posibile efecte clinice relevante în urma utilizării ocazionale a ibuprofenului (vezi pct. 5.1). • Agenţi antiplachetari şi inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS): risc crescut de hemoragie gastrointestinală (vezi pct. 4.4). • Diuretice, inhibitori ai ECA (cum ar fi captopril), beta-blocante şi antagonişti ai angiotensinei II: AINS pot reduce efectul diureticelor şi altor medicamente antihipertensive. Diureticele pot crește, de asemenea, riscul de nefrotoxicitate asociată cu AINS. La unii pacienți cu funcție renală compromisă (de exemplu, pacienți deshidratați sau pacienți vârstnici cu funcție renală compromisă), administrarea concomitentă a unui inhibitor ECA sau a unui antagonist al angiotensinei II și a agenților care inhibă sistemul ciclo-oxigenazei poate duce la o deteriorare suplimentară a funcției renale, inclusiv o posibilă insuficiență renală acută, care este de obicei reversibilă. Aceste interacțiuni trebuie luate în considerare la pacienții care iau Momentact concomitent cu inhibitori ai ECA sau antagonişti ai angiotensinei II. Prin urmare, combinația trebuie administrată cu precauție, în special la pacienții vârstnici. Pacienții trebuie să fie hidratați corespunzător și trebuie avută în vedere monitorizarea funcției renale după inițierea terapiei concomitente și ulterior. • Fenitoină și litiu: administrarea concomitentă de ibuprofen și fenitoină sau preparate cu litiu poate duce la reducerea eliminării acestor medicamente cu creșterea ulterioară a concentrațiilor plasmatice ale acestora cu posibilitatea atingerii pragului toxic. Dacă această asociere este considerată necesară, se recomandă monitorizarea nivelurilor plasmatice de fenitoină și litiu pentru a adapta doza adecvată în timpul tratamentului simultan cu ibuprofen. • Metotrexat: AINS pot inhiba secreția tubulară de metotrexat și pot apărea unele interacțiuni metabolice care au ca rezultat reducerea clearance-ului metotrexatului și risc crescut de toxicitate. • Moclobemidă: crește efectul ibuprofenului. • Aminoglicozide: AINS pot scădea excreția de aminoglicozide, crescând toxicitatea acestora. • Glicozide cardiace: AINS pot exacerba insuficiența cardiacă, reduce rata de filtrarea glomerulară și creșterea nivelului plasmatic de glicozide cardiace. Se recomandă monitorizarea nivelurilor serice de glicozide. • Colestiramină: administrarea concomitentă de ibuprofen și colestiramină poate prelungi și reduce absorbția ibuprofenului din tractul gastrointestinal. Cu toate acestea, relevanța clinică a acestei interacțiuni este necunoscută. • Ciclosporine: administrarea concomitentă de ciclosporină și unele AINS determină un risc crescut de afectare renală. Acest efect nu poate fi exclus pentru combinația de ciclosporină și ibuprofen. • Extracte de plante: Ginkgo Biloba poate crește riscul de sângerare în asociere cu AINS. • Mifepristonă: datorită proprietăților anti-prostaglandine ale AINS, utilizarea acestora după administrarea mifepristonei poate duce la reducerea efectului mifepristonei. Dovezi limitate sugerează că administrarea concomitentă de AINS și prostaglandine în aceeași zi nu influențează negativ efectele mifepristonei sau prostaglandinei asupra maturării cervicale sau contractilității uterine și nu reduce eficacitatea clinică a medicamentului la întreruperea sarcinii. • Antibiotice chinolone: ​​Pacienții care iau AINS și chinolone pot avea un risc crescut de a dezvolta convulsii. • Sulfoniluree: AINS pot crește efectul hipoglicemiant al sulfonilureelor. In cazul tratamentului concomitent se recomanda monitorizarea glicemiei. • Tacrolimus: administrarea concomitentă de AINS şi tacrolimus poate duce la un risc crescut de nefrotoxicitate. • Zidovudină: există dovezi ale unui risc crescut de hemartroză şi hematom la pacienţii hemofili seropozitivi în tratamentul simultan cu Zidovudină şi alte AINS. Se recomandă un examen hematologic la 1-2 săptămâni după începerea tratamentului. • Ritonavir: poate determina o creştere a concentraţiilor plasmatice ale AINS. • Probenecid: încetinește excreția ibuprofenului, cu posibilă creștere a concentrațiilor plasmatice ale acestora. • Inhibitori ai CYP2C9: Administrarea concomitentă de ibuprofen şi inhibitori de CYP2C9 poate încetini eliminarea ibuprofenului (substrat CYP2C9), ducând la creşterea expunerii la ibuprofen. Într-un studiu cu voriconazol și fluconazol (inhibitori CYP2C9), sa observat o expunere crescută la S(+)-ibuprofen cu aproximativ 80% până la 100%. Reducerea dozei de ibuprofen trebuie luată în considerare în cazul administrării concomitente cu inhibitori puternici ai CYP2C9, în special atunci când se administrează doze mari de ibuprofen cu voriconazol sau fluconazol. • Alcoolul, bifosfonații și oxipentifilina (pentoxifilina): pot potența efectele secundare gastrointestinale și riscul de sângerare și ulcere. • Baclofen: toxicitate ridicată a baclofenului.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE SECUNDARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eReacțiile adverse observate cu ibuprofen sunt în general comune altor analgezice, antipiretice, antiinflamatoare nesteroidiene și sunt raportate mai jos folosind următoarea convenție: Foarte frecvente (≥1\/10) Frecvente (≥1\/100, \u003c 1\/10) Mai puțin frecvente (≥ 1\/1.000, \u003c 1\/00, \u003c 1\/0, \u003c 00) Ra (≥ 1\/1\/10) 1\/1.000). Foarte rare (\u003c1\/10.000) Cu frecvenţă necunoscută (frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile) Cele mai frecvente evenimente adverse observate sunt de natură gastrointestinală. Studiile clinice și datele epidemiologice sugerează că utilizarea ibuprofenului (în special în doze mari de 2400 mg\/zi) și pentru tratamente pe termen lung poate fi asociată cu o creștere modestă a riscului de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral) (vezi pct. 4.4). \u003cb\u003eTulburări gastrointestinale\u003c\/b\u003e Pot să apară ulcer peptic, perforaţie sau hemoragie gastrointestinală, uneori letale, în special la vârstnici (vezi pct. 4.4). Perforația gastrointestinală cu utilizarea ibuprofenului a fost observată rar. După administrarea Momentact au fost raportate următoarele: senzație de greutate în stomac, greață, vărsături, diaree, flatulență, constipație, dispepsie, dureri abdominale, melenă, hematemeză, stomatită ulceroasă, exacerbare a colitei și a bolii Crohn (vezi pct. 4.4). Mai puțin frecvente: gastrită. Foarte rare: pancreatită. \u003cb\u003eTulburări ale sistemului imunitar\u003c\/b\u003e Următoarele reacții adverse au fost raportate în urma tratamentului cu AINS: reacție alergică nespecifică și anafilaxie; mai puţin frecvente: reacţii de hipersensibilitate cum sunt erupţii cutanate de diferite tipuri, urticarie, prurit, purpură, angioedem, exantem, reacţii ale căilor respiratorii inclusiv astm, chiar severe, bronhospasm sau dispnee criză astmatică (uneori cu hipotensiune arterială); rare: sindrom lupus eritematos; foarte rare: reacții de hipersensibilitate grave. Simptomele pot include: edem facial, edem limbii, edem laringian, edem al căilor respiratorii cu constricție, dispnee, tahicardie, anafilaxie, dermatită exfoliativă și buloasă (inclusiv sindrom Stevens-Johnson, necroliză epidermică toxică și eritem multiform). \u003cb\u003ePatologii cardiace și vasculare\u003c\/b\u003e Au fost raportate edeme, oboseală, hipertensiune arterială și insuficiență cardiacă în asociere cu tratamentul cu AINS. Studiile clinice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari (2400 mg\/zi) poate fi asociată cu o creștere modestă a riscului de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral) (vezi pct. 4.4). Foarte rare: palpitații, insuficiență cardiacă, infarct miocardic, edem pulmonar acut, edem, hipertensiune arterială. Alte evenimente adverse raportate mai rar și pentru care cauzalitatea nu a fost neapărat stabilită includ: \u003cb\u003ePatologii ale sistemului sanguin și limfatic\u003c\/b\u003e Rare: leucopenie, trombocitopenie, neutropenie, agranulocitoză, anemie aplastică și anemie hemolitică. \u003cb\u003eTulburări psihice\u003c\/b\u003e Mai puțin frecvente: insomnie, anxietate. Rare: depresie, stare de confuzie, halucinații. \u003cb\u003eTulburări ale sistemului nervos\u003c\/b\u003e Frecvente: amețeli. Mai puțin frecvente: parestezie, somnolență. Rare: nevrita optică. \u003cb\u003eInfecții și infestări\u003c\/b\u003e Mai puțin frecvente: rinită. Rare: meningită aseptică Rinite și meningită aseptică (în special la pacienții cu afecțiuni autoimune preexistente, cum sunt lupus eritematos sistemic și boală mixtă a țesutului conjunctiv) cu simptome de rigiditate a gâtului, cefalee, greață, vărsături, febră sau dezorientare (vezi pct. 4.4). A fost descrisă exacerbarea inflamației legate de infecție (de exemplu, dezvoltarea fasciitei necrozante). \u003cb\u003eTulburări respiratorii toracice și mediastinale\u003c\/b\u003e Mai puțin frecvente: bronhospasm, dispnee, apnee. \u003cb\u003ePatologii oculare\u003c\/b\u003e Mai puțin frecvente: tulburări de vedere. Rare: alterare oculară care duce la tulburări de vedere, neuropatie optică toxică. \u003cb\u003eTulburări ale urechii și ale labirintului\u003c\/b\u003e Mai puțin frecvente: tulburări de auz, tinitus, vertij. \u003cb\u003eTulburări hepatobiliare\u003c\/b\u003e Mai puțin frecvente: funcție hepatică anormală, hepatită și icter. Foarte rare: insuficiență hepatică. \u003cb\u003ePatologii ale pielii și țesutului subcutanat\u003c\/b\u003e Uneori pot apărea erupții cutanate alergice (eritem, mâncărime, urticarie). Mai puțin frecvente: reacții de fotosensibilitate. Foarte rare: reacții buloase, inclusiv sindrom Stevens-Johnson și necroliză epidermică toxică. În cazuri excepționale, în timpul infecției cu varicela pot apărea infecții grave ale pielii și tulburări ale țesuturilor moi (vezi „infecții și infestări”). Cu frecvență necunoscută: reacție medicamentoasă cu eozinofilie și simptome sistemice (sindrom DRESS). \u003cb\u003eTulburări renale și urinare\u003c\/b\u003e Mai puțin frecvente: afectarea funcției renale și nefropatie toxică sub diferite forme, inclusiv nefrită interstițială, sindrom nefrotic și insuficiență renală. \u003cb\u003ePatologii sistemice și afecțiuni legate de locul de administrare\u003c\/b\u003e Frecvente: stare de rău, oboseală. Rare: edem. \u003cb\u003eRaportarea reacțiilor adverse suspectate\u003c\/b\u003e Raportarea reacțiilor adverse suspectate care apar după autorizarea medicamentului este importantă, deoarece permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu\/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare la \u003cu\u003ehttp:\/\/www.agenziafarmaco.gov.it\/content\/comesegnalare-una-sospetta-reazione-avversa\u003c\/u\u003e.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSupradozaj\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cb\u003eToxicitate\u003c\/b\u003e Semnele și simptomele de toxicitate nu au fost în general observate la doze sub 100 mg\/kg la copii sau adulți. Cu toate acestea, în unele cazuri poate fi necesar un tratament de susținere. S-a observat că copiii prezintă semne și simptome de toxicitate după ingerarea ibuprofenului în doze de 400 mg\/kg sau mai mari. \u003cb\u003eSimptome\u003c\/b\u003e Majoritatea pacienților care au ingerat cantități semnificative de ibuprofen vor prezenta simptome în decurs de 4 până la 6 ore. Cele mai frecvent raportate simptome de supradozaj includ: greață, vărsături, dureri abdominale, letargie și somnolență. Efectele sistemului nervos central (SNC) includ dureri de cap, tinitus, amețeli, convulsii și pierderea conștienței. Rareori au fost raportate nistagmus, acidoză metabolică, hipotermie, efecte renale, sângerare gastrointestinală, comă, apnee, diaree și depresie respiratorie. Au fost raportate dezorientare, excitare, leșin și toxicitate cardiovasculară, inclusiv hipotensiune arterială, bradicardie și tahicardie. În cazurile de supradozaj semnificativ, este posibilă insuficiența renală și afectarea ficatului. În cazurile de otrăvire severă, poate apărea acidoză metabolică. \u003cb\u003eTratament\u003c\/b\u003e Nu există un antidot specific pentru supradozajul cu ibuprofen. Prin urmare, în caz de supradozaj, este indicat un tratament simptomatic și de susținere. O atenție deosebită se datorează controlului tensiunii arteriale, echilibrului acido-bazic și oricărei hemoragii gastrointestinale. Administrarea cărbunelui activat trebuie luată în considerare în decurs de o oră de la ingerarea unei cantități potențial toxice. Alternativ, la adulți, lavajul gastric trebuie luat în considerare în decurs de o oră de la ingestia unei supradoze care poate pune viața în pericol. Trebuie asigurată o diureză adecvată și trebuie monitorizate îndeaproape funcțiile renale și hepatice. Pacientul trebuie să rămână sub observație timp de cel puțin patru ore după ingerarea unei cantități potențial toxice de medicament. Orice apariție a convulsiilor frecvente sau prelungite trebuie tratată cu diazepam intravenos. În funcție de starea clinică a pacientului, pot fi necesare alte măsuri de sprijin. Pentru mai multe informații, contactați centrul local de control al otrăvirilor.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSARCINA SI ALAPTATUL\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cb\u003eSarcina\u003c\/b\u003e Inhibarea sintezei de prostaglandine poate afecta negativ sarcina și\/sau dezvoltarea embrionului\/fetal. Rezultatele studiilor epidemiologice sugerează un risc crescut de avort spontan și malformații cardiace și gastroschisis după utilizarea unui inhibitor al sintezei prostaglandinelor în stadiile incipiente ale sarcinii. Riscul absolut de malformații cardiace a crescut de la mai puțin de 1% la aproximativ 1,5%. S-a considerat că riscul crește odată cu doza și durata terapiei. La animale, s-a demonstrat că administrarea de inhibitori ai sintezei prostaglandinelor provoacă o creștere a pierderilor pre și post-implantare și a mortalității embrio-fetale. Mai mult, a fost raportată o incidență crescută a diferitelor malformații, inclusiv malformații cardiovasculare, la animalele cărora li s-au administrat inhibitori ai sintezei prostaglandinelor în timpul perioadei organogenetice. În timpul primului și al doilea trimestru de sarcină, Momentact nu trebuie administrat decât dacă este strict necesar. Dacă Momentact este utilizat de către o femeie care încearcă să rămână însărcinată sau în timpul primului și al doilea trimestru de sarcină, doza și durata tratamentului trebuie menținute cât mai mici posibil. \u003cu\u003eÎn timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, toți inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot expune fătul la\u003c\/u\u003e: - toxicitate cardiopulmonară (cu închiderea prematură a canalului arterios şi hipertensiune pulmonară); - disfunctie renala, care poate evolua spre insuficienta renala cu oligo-hidramnios; \u003cu\u003eLa sfârșitul sarcinii, toți inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot expune mama și nou-născutul la\u003c\/u\u003e:- posibila prelungire a timpului de sangerare, si efect antiagregant care poate aparea chiar si la doze foarte mici; - inhibarea contractiilor uterine rezultand travaliu intarziat sau prelungit. În consecință, Momentact este contraindicat în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină. \u003cb\u003eAlăptarea\u003c\/b\u003e Ibuprofenul este excretat în laptele matern, dar la doze terapeutice în timpul tratamentului de scurtă durată, riscul de a influența nou-născutul pare puțin probabil. Dacă, totuși, tratamentul este pe termen mai lung, trebuie luată în considerare înțărcarea timpurie. AINS trebuie evitate în timpul alăptării. \u003cb\u003eFertilitatea\u003c\/b\u003e Utilizarea ibuprofenului poate compromite fertilitatea feminină și nu este recomandată femeilor care încearcă să rămână însărcinate. Acest efect este reversibil la întreruperea tratamentului. La femeile care au dificultăți de a concepe sau care sunt supuse investigațiilor pentru infertilitate, trebuie luată în considerare întreruperea tratamentului cu ibuprofen.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eDe regulă, utilizarea ibuprofenului nu modifică capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Cu toate acestea, pacienții a căror activitate necesită vigilență trebuie să fie precauți dacă observă somnolență, amețeli sau depresie în timpul tratamentului cu ibuprofen.\u003c\/p\u003e","brand":"Angelini Pharma","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":51131203158343,"sku":"035618038","price":11.07,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/files\/angelini-pharma-italia-spa-momentact-400mg-10-capsule-molli-farmacia-dottor-tili-1213792378.jpg?v=1767132947"},{"product_id":"nurofen-febbre-e-dolore-200mg-5ml-sospensione-orale-gusto-fragola-senza-zucchero-100ml","title":"Nurofen Fever and Pain 200mg\/5ml suspensie orală cu aromă de căpșuni fără zahăr 100ml","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINDICAȚII\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTratamentul simptomatic al febrei și al durerii ușoare sau moderate.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINGREDIENTE ACTIVE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eNUROFEN FEVER AND PAIN 200 mg\/5ml suspensie orală Fiecare ml de suspensie orală conține ingredient activ: ibuprofen 40 mg. Excipienți cu efecte cunoscute: maltitol lichid, propilenglicol (prezent în aromă de căpșuni), amidon de grâu (prezent în aromă de portocale) și sodiu. Pentru lista completă a excipienților, vezi pct. 6.1.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEXCIPIENȚI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eNurofen Fever and Pain 200mg\/5ml suspensie orală cu aromă de portocale fără zahăr \u003c\/u\u003e Polisorbat 80, glicerină, sirop de maltitol, zaharină de sodiu, acid citric, citrat de sodiu, gumă xantan, clorură de sodiu, aromă de portocale, bromură de domifen, apă purificată. \u003cu\u003eNurofen Fever and Pain 200mg\/5ml suspensie orală cu aromă de căpșuni fără zahăr \u003c\/u\u003e Polisorbat 80, glicerină, sirop de maltitol, zaharină de sodiu, acid citric, citrat de sodiu, gumă xantan, clorură de sodiu, aromă de căpșuni, bromură de domifen, apă purificată.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e• Hipersensibilitate la ibuprofen sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1. • Copii cu vârsta sub 2 ani sau cu o greutate mai mică de 10 kg. • Specialitatea medicinală este contraindicată la pacienții care prezintă sau au prezentat anterior hipersensibilitate (de exemplu, astm, rinită, angioedem sau urticarie) la acid acetilsalicilic sau alte analgezice, antipiretice, antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), în special când hipersensibilitatea este asociată cu polipoza nazală. • Ulcer peptic activ. • Insuficienţă renală sau hepatică severă (vezi pct. 4.4). • Insuficienţă cardiacă severă (vezi pct. 4.4). • Antecedente de sângerare gastro-intestinală sau perforație legată de terapia anterioară pe bază de AINS. • Antecedente de hemoragie\/ulcer peptic recurent (două sau mai multe episoade distincte de ulcerație sau sângerare demonstrată). • Utilizarea concomitentă de AINS, inclusiv inhibitori specifici de COX-2. • În timpul ultimului trimestru de sarcină (vezi pct. 4.6).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eDOZAJE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eDozare \u003c\/u\u003e Reacțiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficiente pentru cea mai scurtă durată posibilă de tratament, necesară pentru controlul simptomelor (vezi pct. 4.4). \u003cb\u003e \u003cu\u003eAdulți și adolescenți peste 12 ani\u003c\/u\u003e (\u003c\/b\u003e \u003cu\u003e≥ 43 kg greutate corporală)\u003c\/u\u003e: 200-400 mg ibuprofen (corespunzător la 5 - 10 ml suspensie orală), de 2-3 ori pe zi. Intervalul dintre doze nu trebuie să fie mai mic de 4 ore. Nu depășiți doza maximă de 1200 mg (30 ml) în 24 de ore. Utilizarea la adulți este indicată în special la pacienții cu disfagie. \u003cb\u003e \u003cu\u003evârstnici\u003c\/u\u003e:\u003c\/b\u003e Nu sunt necesare modificări ale programului de dozare. \u003cb\u003e \u003cu\u003ePopulatie pediatrica\u003c\/u\u003e \u003c\/b\u003e \u003cb\u003e \u003cu\u003eCopii între 2 - 12 ani (10 - 43 kg greutate corporală)\u003c\/u\u003e \u003c\/b\u003e Doza zilnică este structurată în funcție de greutatea și vârsta pacientului. Doza zilnică de 20-30 mg\/kg greutate corporală, împărțită de 3 ori pe zi la intervale de 6-8 ore, poate fi administrată pe baza următoarei scheme (nu depășiți dozele recomandate).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eGreutate: De la 10 Kg - Varsta aproximativa: 2 - 3 ani. Doză unică în ml: 2,5 ml. numar maxim de administrari\/zi: 3 in 24 de ore.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eGreutate: De la 15 Kg - Varsta aproximativa: 4 - 6 ani. Doză unică în ml: 3,75 ml. numar maxim de administrari\/zi: 3 in 24 de ore.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eGreutate: De la 20 kg - Varsta aproximativa: 7 - 9 ani. Doză unică în ml: 5 ml. numar maxim de administrari\/zi: 3 in 24 de ore.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eGreutate: De la 28 la 43 Kg - Varsta aproximativa: 10 - 12 ani. Doză unică în ml: 7,5 ml. numar maxim de administrari\/zi: 3 in 24 de ore.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePopulații speciale: în cazul febrei post-vaccinare, se face referire la doza indicată mai sus, se recomandă administrarea unei singure doze (2,5 ml) urmată, dacă este necesar, de o altă doză după 6 ore. Nu administrați mai mult de două doze în 24 de ore. Consultați-vă medicul dacă febra nu scade. Produsul este destinat tratamentelor pe termen scurt. Dacă utilizarea medicamentului este necesară mai mult de 3 zile la copiii cu vârsta peste 2 ani, la adolescenți și adulți, sau în cazul agravării simptomelor, trebuie consultat un medic. \u003cu\u003eMod de administrare \u003c\/u\u003e Administrarea orală trebuie să aibă loc folosind seringa de măsurare sau lingurița de măsurare furnizată împreună cu produsul. Scara gradată de pe corpul seringii evidențiază semnele pentru diferite doze: în special marcajul de 2,5 ml corespunzător la 100 mg de ibuprofen, marcajul de 3,75 ml corespunzător la 150 mg de ibuprofen și marcajul de 5 ml corespunzător la 200 mg de ibuprofen. Lingura de măsurat are două lame concave la capete pentru diferitele doze: marcajul de 1,25 ml corespunzător la 50 mg de ibuprofen, marcajul de 2,5 ml corespunzător la 100 mg de ibuprofen și marcajul de 5 ml corespunzător la 200 mg de ibuprofen. Pacienții care suferă de probleme cu stomacul pot lua medicamentul în timpul meselor. \u003cu\u003eInstrucțiuni de utilizare a seringii de dozare\u003c\/u\u003e: 1 - Deșurubați capacul împingându-l în jos și rotindu-l spre stânga. 2 - Introduceți vârful seringii complet în orificiul din capacul inferior. 3 - Agitați bine. 4 - Întoarceți flaconul cu susul în jos, apoi, ținând ferm seringa, trageți ușor pistonul în jos, permițând suspensiei să curgă în seringă până la marcajul corespunzător dozei dorite. 5 - Puneți flaconul înapoi în poziție verticală și scoateți seringa rotind-o ușor. 6 - Introduceți vârful seringii în gură și aplicați o ușoară presiune pe piston pentru a lăsa suspensia să curgă. 7- După utilizare, înșurubați capacul pentru a închide flaconul și spălați seringa cu apă fierbinte. Lăsați-l să se usuce, ținându-l la îndemâna și vederea copiilor.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONSERVARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eA nu se păstra la temperaturi peste 30°C.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eEfectele secundare pot fi minimizate prin utilizarea celei mai mici doze eficiente pentru cea mai scurtă durată posibilă a tratamentului necesar pentru controlul simptomelor (vezi paragrafele de mai jos despre riscurile gastrointestinale și cardiovasculare). Utilizarea Nurofen Fever and Pain trebuie evitată în asociere cu AINS, inclusiv cu inhibitori selectivi ai COX-2. Analgezicele, antipireticele, antiinflamatoarele nesteroidiene pot provoca reacții de hipersensibilitate potențial grave (reacții anafilactoide), chiar și la subiecții care nu au fost expuși anterior la acest tip de medicamente. Riscul de reacții de hipersensibilitate după administrarea ibuprofenului este mai mare la subiecții care au prezentat astfel de reacții după utilizarea altor analgezice, antipiretice, antiinflamatoare nesteroidiene și la subiecții cu hiperreactivitate bronșică (astm), polipoză nazală sau episoade anterioare de angioedem (vezi pct. 4.2 și pct. 4). Hemoragie, ulcerație și perforație gastro-intestinală: au fost raportate oricând în timpul tratamentului cu toate AINS, cu sau fără simptome de avertizare sau antecedente de evenimente gastrointestinale grave, hemoragii, ulcerații și perforații gastro-intestinale, care pot fi letale. La copiii și adolescenții deshidratați există riscul de afectare a funcției renale (vezi pct. 4.3 și 4.8). Vârstnici: Pacienții vârstnici prezintă o frecvență crescută a reacțiilor adverse la AINS, în special sângerări și perforații gastro-intestinale, care pot fi letale (vezi pct. 4.2). La vârstnici și la pacienții cu antecedente de ulcer, mai ales dacă se complică cu hemoragie sau perforație (vezi pct. 4.3), riscul de hemoragie, ulcerație sau perforație gastrointestinală este mai mare cu dozele crescute de AINS. Acești pacienți trebuie să înceapă tratamentul cu cea mai mică doză disponibilă. Utilizarea concomitentă a agenților de protecție (de exemplu misoprostol sau inhibitori ai pompei de protoni) trebuie luată în considerare la acești pacienți și, de asemenea, la pacienții care iau doze mici de aspirină sau alte medicamente care pot crește riscul de evenimente gastrointestinale (vezi pct. 4.5). Pacienții cu antecedente de toxicitate gastrointestinală, în special vârstnicii, trebuie să raporteze orice simptome gastrointestinale neobișnuite (în special hemoragie gastrointestinală), în special în etapele inițiale ale tratamentului. Trebuie avută prudență la pacienții care iau concomitent medicamente care pot crește riscul de ulcerație sau sângerare, cum ar fi corticosteroizi orali, anticoagulante precum warfarina, inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei sau agenți antiplachetari, cum ar fi acidul acetilsalicilic (aspirina) (vezi pct. 4.5). Când apar sângerări sau ulcerații gastrointestinale la pacienții care iau Nurofen Fever and Pain, tratamentul trebuie întrerupt. AINS trebuie administrate cu prudență la pacienții cu antecedente de boli gastrointestinale (colită ulceroasă, boala Crohn), deoarece aceste afecțiuni pot fi exacerbate (vezi pct. 4.8). Reacții cutanate severe: Reacții cutanate severe, unele dintre ele fatale, inclusiv dermatită exfoliativă, sindrom Stevens-Johnson și necroliza epidermică toxică au fost raportate rar în asociere cu utilizarea AINS (vezi pct. 4.8). Pacienții par să prezinte un risc mai mare în stadiile incipiente ale terapiei: debutul reacției are loc în majoritatea cazurilor în prima lună de tratament. A fost raportată pustuloză exantematoasă acută generalizată (PEAG) în legătură cu medicamentele care conțin ibuprofen. Ibuprofenul trebuie întrerupt la prima apariție a semnelor și simptomelor reacțiilor cutanate severe, cum ar fi erupții cutanate, leziuni ale mucoasei sau orice alt semn de hipersensibilitate. Mascarea simptomelor infecțiilor de bază: Febra și durerea Nurofen pot masca simptomele infecției, care ar putea întârzia începerea tratamentului adecvat și, prin urmare, ar putea agrava rezultatul infecției. Acest lucru a fost observat în pneumonia bacteriană dobândită în comunitate și în complicațiile bacteriene ale varicelei. Când Nurofen Fever and Pain este administrat pentru ameliorarea febrei sau a durerii asociate infecției, se recomandă monitorizarea infecției. În mediul extraspital, pacientul trebuie să solicite asistență medicală dacă simptomele persistă sau se agravează. Varicela poate provoca în mod excepțional complicații infecțioase grave ale pielii și țesuturilor moi. Până în prezent, contribuția AINS la agravarea acestor infecții nu poate fi exclusă, de aceea este recomandabil să se evite utilizarea Nurofen Fever and Pain în caz de varicela. Este necesară prudență (discutați cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul) înainte de a începe tratamentul la pacienții cu antecedente pozitive de hipertensiune arterială și\/sau insuficiență cardiacă, deoarece s-au găsit retenție de lichide, hipertensiune arterială și edem în asociere cu tratamentul cu AINS. Studiile clinice și datele epidemiologice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari (2400 mg\/zi) și pentru tratamente pe termen lung, poate fi asociată cu o creștere modestă a riscului de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral). În general, studiile epidemiologice nu sugerează că dozele mici de ibuprofen (de exemplu ≤ 1200 mg\/zi) sunt asociate cu un risc crescut de infarct miocardic. Pacienții cu hipertensiune arterială necontrolată, insuficiență cardiacă congestivă, boală cardiacă ischemică stabilită, boală arterială periferică și\/sau boală cerebrovasculară trebuie tratați cu ibuprofen numai după o analiză atentă. Considerații similare trebuie făcute înainte de începerea tratamentului pe termen lung la pacienții cu factori de risc pentru evenimente cardiovasculare (de exemplu, hipertensiune arterială, hiperlipidemie, diabet zaharat, fumat). Utilizarea ibuprofenului, acidului acetilsalicilic sau a altor analgezice, antipiretice, antiinflamatoare nesteroidiene necesită o atenție deosebită: • în caz de astm sau afecțiuni alergice actuale sau anterioare: posibilă deteriorare a bronhoconstricției; • în prezenţa defectelor de coagulare: reducerea coagulabilităţii; • în prezenţa bolilor de rinichi, a inimii sau a hipertensiunii arteriale: posibilă reducere critică a funcţiei renale (în special la subiecţii cu insuficienţă renală sau hepatică, insuficienţă cardiacă sau trataţi cu diuretice), nefrotoxicitate sau retenţie de lichide; • în prezenţa bolii hepatice: posibilă hepatotoxicitate; • rehidratează subiectul înainte de a începe și în timpul tratamentului în caz de deshidratare (de exemplu din cauza febrei, vărsăturilor sau diareei). Următoarele precauții devin relevante în timpul tratamentelor prelungite: • monitorizați semnele sau simptomele de ulcerație sau sângerare gastrointestinală; • monitorizarea semnelor sau simptomelor de hepatotoxicitate; • monitorizarea semnelor sau simptomelor de nefrotoxicitate; • dacă apar tulburări de vedere (vedere încețoșată sau redusă, scotoame, alterarea percepției culorilor): întrerupeți tratamentul și consultați medicul oftalmolog; • dacă apar semne sau simptome de meningită: evaluați posibilitatea rară ca aceasta să se datoreze utilizării ibuprofenului (meningită aseptică; mai frecventă la subiecții care suferă de lupus eritematos sistemic și boală mixtă a țesutului conjunctiv sau alte colagenopatii) (vezi pct. 4.8). Deoarece Nurofen Fever and Pain conține \u003cb\u003emaltitol lichid\u003c\/b\u003e, pacienții cu probleme ereditare rare de intoleranță la fructoză nu trebuie să ia acest medicament. Poate avea un efect laxativ ușor. Valoarea calorică a maltitolului este de 2,3 kcal\/g. Nurofen Fever and Pain nu conține zahăr și, prin urmare, este indicat acelor pacienți care trebuie să-și controleze aportul de zaharuri și calorii. Acest medicament conține mai puțin de 1 mmol (23 mg). \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e pentru doze de până la 12 ml, adică practic „fără sodiu”. Acest medicament conține aproximativ 27,6 mg de \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e pentru fiecare doză de 15 ml, echivalent cu aproximativ 1,4% din doza zilnică maximă recomandată de OMS care corespunde la 2 g de sodiu pentru un adult. NUROFEN FEVER AND PAIN 200 mg\/5ml suspensie orală cu aromă de căpșuni fără zahăr conține aproximativ 16,45 mg de \u003cb\u003epropilenglicol\u003c\/b\u003e (prezent in aroma de capsuni) pentru 5 ml. NUROFEN FEVER AND PAIN 200 mg\/5ml suspensie orală fără zahăr cu aromă de portocale conține doar o cantitate foarte mică de gluten (din\u003cb\u003eamidon de grau\u003c\/b\u003e prezente în aroma de portocale). Acest medicament este considerat „fără gluten” și este foarte puțin probabil să provoace probleme unui pacient celiac. O doză de 5 ml nu conține mai mult de 0,315 micrograme de gluten. Dacă pacientul este alergic la grâu (afecțiune alta decât boala celiacă) nu trebuie să ia acest medicament.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINTERACȚIUNI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cb\u003eIbuprofenul trebuie evitat în asociere cu\u003c\/b\u003e: • Acid acetilsalicilic (aspirina): cu excepţia cazului în care medicul dumneavoastră v-a recomandat acid acetilsalicilic în doză mică (nu mai mult de 75 mg pe zi), conform practicii clinice, deoarece poate creşte riscul de reacţii adverse (vezi pct. 4.4). Datele experimentale indică faptul că ibuprofenul poate inhiba efectele acidului acetilsalicilic în doze mici asupra agregării plachetare atunci când medicamentele sunt administrate concomitent. Cu toate acestea, lipsa datelor și incertitudinile legate de aplicarea datelor extrapolate ex vivo la situația clinică nu permit să se tragă concluzii definitive cu privire la utilizarea regulată a ibuprofenului; Efectele relevante clinic rezultate din utilizarea ocazională a ibuprofenului sunt puțin probabile (vezi pct. 5.1). • \u003cb\u003eAlte AINS, inclusiv inhibitori selectivi ai ciclooxigenazei-2\u003c\/b\u003e: evitați utilizarea concomitentă a două sau mai multe analgezice, antipiretice, antiinflamatoare nesteroidiene: risc crescut de reacții adverse (vezi pct. 4.4). \u003cb\u003eIbuprofenul trebuie utilizat cu prudență în combinație cu:\u003c\/b\u003e • corticosteroizi: risc crescut de ulceraţie gastrointestinală sau hemoragie (vezi pct. 4.4); • antibiotice chinolone: ​​datele din studiile pe animale indică faptul că AINS pot crește riscul de convulsii asociate cu antibioticele chinolone. Pacienții care iau AINS și chinolone pot avea un risc crescut de a dezvolta convulsii; • anticoagulante, cum ar fi warfarina: AINS pot crește efectele anticoagulantelor (vezi pct. 4.4); • agenți antiplachetari și inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS): risc crescut de sângerare gastrointestinală (vezi pct. 4.4); • antidiabetice: posibilă creștere a efectului sulfonilureelor; • antivirale, cum ar fi ritonavir: posibilă creștere a concentrației de AINS; • ciclosporină: risc crescut de nefrotoxicitate; • mifepristonă: AINS nu trebuie administrate în 8-12 zile după administrarea mifepristonei deoarece pot reduce eficacitatea acesteia; • citotoxice, cum ar fi metotrexatul: reducerea excreției (risc crescut de toxicitate); • litiu: reducerea excreției (risc crescut de toxicitate); • tacrolimus: risc crescut de nefrotoxicitate; • uricozuricele, precum probenecidul: încetinește excreția AINS (creșterea concentrațiilor plasmatice); • metotrexat: potențială creștere a concentrațiilor plasmatice de metotrexat; • zidovudină: risc crescut de toxicitate a sângelui atunci când AINS sunt utilizate în asociere cu zidovudină. Există dovezi ale riscului crescut de hemartroză și hematoame la hemofilii HIV (+) dacă sunt tratați concomitent cu zidovudină și ibuprofen; • diuretice, inhibitori ai ECA și antagoniști ai angiotensinei II: AINS pot reduce efectul diureticelor și altor medicamente antihipertensive. La unii pacienți cu funcție renală compromisă (de exemplu, pacienți deshidratați sau pacienți vârstnici cu funcție renală compromisă), administrarea concomitentă a unui inhibitor ECA sau a unui antagonist al angiotensinei II și a agenților care inhibă sistemul ciclo-oxigenazei poate duce la o deteriorare suplimentară a funcției renale, inclusiv o posibilă insuficiență renală acută, care este de obicei reversibilă. Aceste interacțiuni trebuie luate în considerare la pacienții care iau Nurofen Febră și Durere concomitent cu inhibitori ai ECA sau antagonişti ai angiotensinei II. Prin urmare, combinația trebuie administrată cu precauție, în special la pacienții vârstnici. Pacienții trebuie să fie hidratați corespunzător și trebuie avută în vedere monitorizarea funcției renale după inițierea terapiei concomitente și periodic; • Glicozide cardiace: AINS pot agrava insuficiența cardiacă, pot reduce RFG (rata de filtrare glomerulară) și pot crește nivelurile plasmatice ale glicozidelor.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE SECUNDARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eLista următoarelor reacții adverse include toate cele care au fost recunoscute în timpul tratamentului cu ibuprofen pentru perioade scurte de tratament și pentru doze zilnice de până la maximum 1200 mg. În cazul terapiilor cu doze mari pentru patologii cronice sau prelungite pot apărea și alte reacții nedorite. Reacțiile adverse asociate cu administrarea de ibuprofen sunt enumerate mai jos, în funcție de clasificarea pe sisteme și organe și de frecvență. Frecvențele sunt definite ca\u003ci\u003e:\u003c\/i\u003e Foarte frecvente (≥1\/10); Frecvente (≥1\/100, \u003c1\/10); Mai puţin frecvente (≥1\/1000, \u003c1\/100); Rare (≥1\/10.000, \u003c1\/1.000); Foarte rare (\u003c1\/10.000); Cu frecvență necunoscută (frecvența nu poate fi estimată din datele disponibile). În cadrul fiecărei grupe de frecvență, reacțiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravității.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eInfecții și infestări - Frecvență: Rar. Reacții adverse: cistita, rinită.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eInfecții și infestări - Frecvență: Foarte rare. Reacție adversă: înrăutățirea inflamației asociate infecției (de exemplu, dezvoltarea fasciitei necrozante), în cazuri excepționale, au fost raportate infecții severe ale pielii și complicații ale țesuturilor moi în timpul unei infecții cu varicela.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sângelui și ale sistemului limfatic - Frecvență: Foarte rare. Reacție adversă: Tulburări hematopoiezei ¹\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului imunitar - Frecvență: Mai puțin frecvente. Reacții adverse: reacții de hipersensibilitate manifestate prin urticarie și prurit²\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului imunitar - Frecvență: Foarte rare. Reacții adverse: reacții severe de hipersensibilitate, inclusiv umflarea feței, limbii și laringelui, dispnee, tahicardie, hipotensiune arterială (anafilaxie, angioedem sau șoc sever).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări de metabolism și nutriție - Frecvență: necunoscută. Reacție adversă: retenție de lichide și scăderea apetitului³.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări psihice - Frecvență: necunoscută. Reacție adversă: Iritabilitate\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări psihice - Frecvență: Rare. Reacții adverse: depresie, insomnie, dificultăți de concentrare, labilitate emoțională, tulburări vizuale și auditive.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului nervos - Frecvenţă: Mai puţin frecvente. Reacții adverse: cefalee, amețeli, somnolență, convulsii.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului nervos - Frecvență: Foarte rare. Reacție adversă: meningită aseptică4.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului nervos - Frecvență: Rare. Reacție adversă: hemoragie cerebrală.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări oculare - Frecvență: Rare. Reacție adversă: Ochi uscați.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale urechii și ale labirintului - Frecvență: necunoscută. Reacție adversă: Tinitus.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări cardiace - Frecvență: necunoscută. Reacție adversă: insuficiență cardiacă și edem5.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări cardiace - Frecvență: Rare. Reacție adversă: palpitații.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări vasculare - Frecvență: necunoscută. Reacție adversă: hipertensiune arterială5 și șoc.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări respiratorii, toracice și mediastinale - Frecvență: necunoscută. Reacție adversă: reactivitatea tractului respirator, inclusiv astm, obstrucție laringiană, bronhospasm sau apnee, dispnee.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale - Frecvenţă: Mai puţin frecvente. Reacție adversă: Dureri abdominale, greață și dispepsie6.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale - Frecvență: Rare. Reacții adverse: diaree, flatulență, gură uscată, constipație și vărsături.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale - Frecvență: Foarte rare. Reacții adverse: ulcer peptic, perforație sau sângerare gastrointestinală, melenă și hematemeză7. Ulcerații bucale și gastrită.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale - Frecvenţă: necunoscută. Reacții adverse: Exacerbarea colitei și a bolii Crohn8, pancreatită, duodenită, esofagită.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări hepatobiliare - Frecvență: Foarte rare. Reacții adverse: disfuncție hepatică, hepatită, icter, sindrom hepatorenal, necroză hepatică, insuficiență hepatică.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale pielii și țesutului subcutanat - Frecvență: Mai puțin frecvente. Reacție adversă: diverse erupții cutanate²\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale pielii și țesutului subcutanat - Frecvență: Foarte rare. Reacții adverse: Reacții buloase, inclusiv sindrom Stevens-Johnson, eritem multiform și necroliză epidermică toxică².\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale pielii și țesutului subcutanat - Frecvență: Rare. Reacții adverse: dermatită exfoliativă, alopecie, reacții de fotosensibilitate.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale pielii și țesutului subcutanat - Frecvență: necunoscută. Reacție adversă: Reacție la medicament cu eozinofilie și simptome sistemice (sindrom DRESS), pustuloză exantematoasă acută generalizată (PEAG).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări renale și urinare - Frecvență: Rare. Reacții adverse: necroză tubulară, nefrită glomerulară, poliurie, hematurie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări renale și urinare - Frecvență: Foarte rare. Reacție adversă: insuficiență renală acută9.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTeste diagnostice - Frecvență: Rar. Reacție adversă: scăderea nivelului hematocritului.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTeste diagnostice - Frecvență: Foarte rar. Reacție adversă: scăderea nivelului de hemoglobină.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cb\u003eDescrierea unor reacții adverse\u003c\/b\u003e \u003csup\u003e1\u003c\/sup\u003e Tulburări ale hematopoiezei, inclusiv anemie, anemie aplastică, anemie hemolitică (test Coombs pozitiv), leucopenie, neutropenie, trombocitopenie (cu sau fără purpură), eozinofilie, pancitopenie și agranulocitoză. Primele simptome pot fi: febră, dureri în gât, ulcere bucale superficiale, simptome asemănătoare gripei, oboseală marcată, sângerări nazale și sângerări. Rareori insuficiență cardiacă congestivă la pacienții cu funcție cardiacă afectată. ² Reacții de hipersensibilitate: aceste reacții includ a) reacții alergice nespecifice și anafilaxie, febră, frisoane, b) reactivitate a tractului respirator, inclusiv astm bronșic, astm bronșic agravat, bronhospasm (vezi pct. 4.3 și 4.4) sau dispnee sau c) diverse afecțiuni cutanate, inclusiv maculoase de natură diverse, prupulare, cutanate. urticarie cu sau fără angioedem, purpură, angioedem și, foarte rar, dermatită buloasă și exfoliativă, inclusiv necroliză epidermică toxică, sindrom Stevens-Johnson și eritem multiform. ³ Scăderea apetitului: în general, se rezolvă rapid la întreruperea tratamentului (vezi pct. 4.4). \u003csup\u003e4.\u003c\/sup\u003e Mecanismul patogenetic al meningitei aseptice induse de medicamente nu este complet cunoscut. Cu toate acestea, datele disponibile despre meningita aseptică legată de administrarea de AINS ne determină să ne gândim la o reacție imună (datorită unei relații temporale cu administrarea medicamentului și dispariția simptomelor după întreruperea tratamentului). De remarcat, în timpul tratamentului cu ibuprofen la pacienții cu boli autoimune (cum ar fi lupusul eritromatos sistemic, boala mixtă a țesutului conjunctiv) au fost observate cazuri individuale de simptome de meningită aseptică (cum ar fi înțepatura gâtului, amorțeală a gâtului, cefalee, greață, vărsături, febră și dezorientare). \u003csup\u003e5\u003c\/sup\u003e Insuficiență cardiacă și edem: Studiile clinice și datele epidemiologice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari (2400 mg\/zi) și pentru tratamente pe termen lung, poate fi asociată cu o creștere modestă a riscului de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral) (vezi pct. 4.4). Insuficiența cardiacă congestivă la pacienții cu funcție cardiacă afectată. \u003csup\u003e6\u003c\/sup\u003e Cele mai frecvent observate evenimente adverse sunt de natură gastrointestinală. Disconfortul gastric poate fi redus prin administrarea medicamentului pe stomacul plin. \u003csup\u003e7\u003c\/sup\u003e Pot să apară ulcer peptic, perforație sau hemoragie gastrointestinală, melenă și uneori hematemeză fatală. \u003csup\u003e8\u003c\/sup\u003e Exacerbarea colitei și a bolii Crohn (vezi pct. 4.4). \u003csup\u003e9\u003c\/sup\u003e Insuficiență renală acută mai ales în cazul terapiei de lungă durată, asociată cu creșterea concentrației serice de uree și edem. Poate apărea necroză papilară. \u003cb\u003eRaportarea reacțiilor adverse suspectate\u003c\/b\u003e Raportarea reacțiilor adverse suspectate care apar după autorizarea medicamentului este importantă, deoarece permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu\/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare la: https:\/\/www.aifa.gov.it\/content\/segnalazioni-reazioni-avverse.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSupradozaj\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eToxicitate \u003c\/u\u003e Semnele și simptomele de toxicitate nu au fost în general observate la doze sub 100 mg\/kg la copii sau adulți. Cu toate acestea, în unele cazuri poate fi necesar un tratament de susținere. S-a observat că copiii prezintă semne și simptome de toxicitate după ingerarea ibuprofenului în doze de 400 mg\/kg sau mai mari. Timpul de înjumătățire al medicamentului în caz de supradozaj este de 1,5-3 ore. \u003cu\u003eSimptome \u003c\/u\u003e Majoritatea pacienților care ingerează accidental cantități relevante clinic de ibuprofen vor prezenta simptome în decurs de 4 până la 6 ore. Cele mai frecvent raportate simptome de supradozaj includ: greață, vărsături, dureri abdominale, letargie și somnolență. Efectele sistemului nervos central (SNC) includ dureri de cap, tinitus, amețeli, convulsii și pierderea conștienței. Rareori au fost raportate nistagmus, acidoză metabolică, hipotermie, efecte renale, sângerare gastrointestinală, comă, apnee, diaree și depresie respiratorie. Au fost raportate dezorientare, excitare, leșin și toxicitate cardiovasculară, inclusiv hipotensiune arterială, bradicardie și tahicardie. În cazurile de supradozaj semnificativ, este posibilă insuficiența renală și afectarea ficatului. În cazurile de otrăvire severă, pot apărea acidoză metabolică și o prelungire a timpului de protrombină (INR), cauzată probabil de interferența cu acțiunea factorilor de coagulare prezenți în circulație. La subiecții astmatici poate apărea o exacerbare a simptomelor bolii. \u003cu\u003eTratament \u003c\/u\u003e Nu există un antidot specific pentru supradozajul cu ibuprofen. Prin urmare, în caz de supradozaj, este indicat un tratament simptomatic și de susținere și trebuie să includă menținerea căilor respiratorii permeabile și monitorizarea funcției cardiace și a semnelor vitale până la stabilizarea pacientului. O atenție deosebită se datorează controlului tensiunii arteriale, echilibrului acido-bazic și oricărei hemoragii gastrointestinale. Administrarea cărbunelui activat trebuie luată în considerare în decurs de o oră de la ingerarea unei cantități potențial toxice. Alternativ, la adulți, lavajul gastric trebuie luat în considerare în decurs de o oră de la ingestia unei supradoze care poate pune viața în pericol. Trebuie asigurată o diureză adecvată și trebuie monitorizate îndeaproape funcțiile renale și hepatice. Pacientul trebuie să rămână sub observație timp de cel puțin patru ore după ingerarea unei cantități potențial toxice de medicament. Orice apariție a convulsiilor frecvente sau prelungite trebuie tratată cu diazepam sau lorazepam intravenos. Dacă ibuprofenul a fost deja absorbit, trebuie administrate substanțe alcaline pentru a favoriza excreția ibuprofenului acid în urină. Administrați bronhodilatatoare în caz de astm. În funcție de starea clinică a pacientului, pot fi necesare alte măsuri de sprijin. Pentru mai multe informații, contactați centrul local de control al otrăvirilor.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSARCINA SI ALAPTATUL\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eEste puțin probabil ca copiii sub 12 ani să rămână însărcinați sau să alăpteze. În plus, în astfel de circumstanțe trebuie avute în vedere următoarele considerații. \u003cu\u003eSarcina \u003c\/u\u003e În timpul primului și al doilea trimestru de sarcină trebuie evitată administrarea de ibuprofen. Ibuprofenul este contraindicat în al treilea trimestru de sarcină. Inhibarea sintezei de prostaglandine poate afecta negativ sarcina și\/sau dezvoltarea embrionului\/fetal. Rezultatele studiilor epidemiologice sugerează un risc crescut de avort spontan și malformații cardiace și gastroschisis după utilizarea unui inhibitor al sintezei prostaglandinelor în stadiile incipiente ale sarcinii. Riscul absolut de malformații cardiace a crescut de la mai puțin de 1% la aproximativ 1,5%. S-a considerat că riscul crește odată cu doza și durata terapiei. La animale, s-a demonstrat că administrarea de inhibitori ai sintezei prostaglandinelor provoacă o creștere a pierderii pre și post-implantare și a mortalității embrio-fetale. În plus, a fost raportată o incidență crescută a diferitelor malformații, inclusiv malformații cardiovasculare, la animalele cărora li s-a administrat inhibitori ai sintezei prostaglandinelor în timpul perioadei organogenetice. În timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, toți inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot expune fătul la: - toxicitate cardiopulmonară (cu închiderea prematură a canalului arterial și hipertensiune pulmonară); - disfunctie renala care poate evolua spre insuficienta renala cu oligo-hidramnios; mama si nou-nascutul, la sfarsitul sarcinii, la: - posibila prelungire a timpului de sangerare, efect antiagregant care poate apare chiar si la doze foarte mici; - inhibarea contractiilor uterine rezultand travaliu intarziat sau prelungit. \u003cu\u003eAlăptarea \u003c\/u\u003e Există date limitate care arată că ibuprofenul poate trece în concentrații mici în laptele matern și este puțin probabil să aibă efecte adverse asupra nou-născuților.\u003cu\u003eFertilitatea \u003c\/u\u003e Există dovezi că medicamentele care inhibă sinteza ciclooxigenazei\/prostaglandinelor pot provoca o slăbire a fertilităţii feminine prin afectarea ovulaţiei. Acest efect este reversibil după întreruperea tratamentului. Administrarea Nurofen trebuie suspendată la femeile care au probleme de fertilitate sau care sunt supuse investigațiilor de fertilitate.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePentru perioade scurte de tratament, Nurofen Fever and Pain nu modifică sau modifică neglijabil capacitatea de a conduce vehicule și de a folosi utilaje.\u003c\/p\u003e","brand":"Reckitt Benckiser","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":51131206107463,"sku":"034102386","price":16.91,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/files\/reckitt-benckiser-h-it-spa-nurofen-febbre-e-dolore-200mg-5ml-sospensione-orale-gusto-fragola-senza-zucchero-100ml-farmacia-dottor-tili-1213792372.jpg?v=1767142149"},{"product_id":"buscofenact-400mg-12-capsule-molli","title":"Buscofenact 400 mg 12 capsule moi","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINDICAȚII\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTratamentul simptomatic de scurtă durată pentru: - dureri ușoare până la moderate, cum sunt dureri de cap, dureri de dinți și dureri menstruale; - febră și durere asociate cu răceala comună. BuscofenAct este indicat la adulți și adolescenți cu o greutate corporală mai mare de 40 kg (cu vârsta de 12 ani și peste).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINGREDIENTE ACTIVE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eO capsulă moale conține 400 mg ibuprofen. \u003cu\u003eExcipienți cu efect cunoscut\u003c\/u\u003e: Sorbitol 95,94 mg\/capsulă (vezi pct. 4.4). Pentru lista completă a excipienților, vezi pct. 6.1.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEXCIPIENȚI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003ci\u003e \u003cu\u003eConținutul capsulei: \u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Macrogol 600 Hidroxid de potasiu Apă purificată \u003ci\u003e \u003cu\u003eÎnvelișul capsulei\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e \u003cu\u003e: \u003c\/u\u003e Gelatină Sorbitol lichid Apă purificată \u003ci\u003e \u003cu\u003eCerneală de imprimare\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Ingrediente Opacode WB negru NS-78-17821: Oxid de fier negru (E172) Propilenglicol (E1520) Hipromeloză 6cP\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eBuscofenAct capsule moi este contraindicată în caz de: - hipersensibilitate la ibuprofen sau la oricare dintre excipienții enumerați la punctul 6.1; - antecedente de hipersensibilitate (de exemplu, bronhospasm, astm, rinită, angioedem sau urticarie) asociată cu consumul de acid acetilsalicilic sau alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS); - tulburări hematologice de origine necunoscută; - antecedente de ulcer peptic\/hemoragie recurente sau în curs de desfășurare (două sau mai multe episoade distincte de ulcerație sau sângerare demonstrată); - antecedente de sângerare sau perforație gastrointestinală, legate de terapia anterioară cu AINS; - hemoragie cerebrovasculară sau alte episoade de sângerare; - insuficienta cardiaca severa (clasa IV NYHA) (vezi si pct. 4.4); - insuficienţă hepatică severă sau insuficienţă renală severă (vezi şi pct. 4.4); - paciente în al treilea trimestru de sarcină (vezi pct. 4.6); - adolescenti cu greutate corporala sub 40 kg si copii sub 12 ani; - pacienţi cu deshidratare severă (din cauza vărsăturilor, diareei sau aportului insuficient de lichide).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eDOZAJE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cb\u003e \u003cu\u003eDozare \u003c\/u\u003e \u003c\/b\u003e Adulți și adolescenți cu greutate corporală \u003e 40 kg (cu vârsta de 12 ani și peste): doza inițială de 400 mg ibuprofen. Dacă este necesar, se poate lua o doză suplimentară de 400 mg de ibuprofen. Intervalul dintre o doză și alta trebuie stabilit pe baza simptomelor observate și a dozei zilnice maxime recomandate și nu trebuie să fie mai mic de 6 ore. Nu luați mai mult de 1200 mg de ibuprofen în 24 de ore. Numai pentru tratamente pe termen scurt. Reacțiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficiente pentru cea mai scurtă durată posibilă de tratament, necesară pentru controlul simptomelor (vezi pct. 4.4). Dacă BuscofenAct capsule moi trebuie administrat la adulți mai mult de 3 zile în caz de febră sau mai mult de 4 zile pentru tratamentul durerii sau dacă simptomele se agravează, pacientul este sfătuit să-și consulte medicul. Este recomandat să o luați pe stomacul plin persoanelor cu tulburări gastrice. Dacă este luată la scurt timp după masă, apariția efectului BuscofenAct poate fi întârziată. Dacă se întâmplă acest lucru, nu luați BuscofenAct mai mult decât este recomandat la pct. 4.2 (doză) sau până la expirarea intervalului corect între o doză și alta. \u003cb\u003ePopulații particulare de pacienți\u003c\/b\u003e \u003cu\u003evârstnici\u003c\/u\u003e Nu sunt necesare modificări speciale ale dozei. Datorită posibilelor reacții adverse (vezi pct. 4.4), subiecții vârstnici trebuie monitorizați cu atenție. \u003cu\u003eInsuficiență renală\u003c\/u\u003e Nu sunt necesare modificări speciale ale dozei la pacienţii cu insuficienţă renală uşoară sau moderată (pentru pacienţii cu insuficienţă renală severă, vezi pct. 4.3). \u003cu\u003eInsuficiență hepatică (vezi pct. 5.2)\u003c\/u\u003e Nu sunt necesare modificări speciale ale dozei la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară sau moderată (pentru pacienţii cu disfuncţie hepatică severă, vezi pct. 4.3). \u003ci\u003ePopulatie pediatrica\u003c\/i\u003e BuscofenAct este contraindicat la adolescenții cu greutate corporală sub 40 kg și la copiii cu vârsta sub 12 ani, datorită conținutului ridicat de ingredient activ (vezi pct. 4.3). Dacă utilizarea medicamentului este necesară mai mult de 3 zile la adolescenți sau în cazul agravării simptomelor, trebuie consultat medicul. \u003cb\u003e \u003cu\u003eMod de administrare\u003c\/u\u003e \u003c\/b\u003e Pentru uz oral. Capsulele moi nu trebuie mestecate.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONSERVARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAcest medicament nu necesită o temperatură specială de depozitare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eEfectele secundare pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficiente pentru cea mai scurtă durată posibilă de tratament, necesară pentru a obține controlul simptomelor (vezi paragrafele de mai jos dedicate riscurilor gastrointestinale și cardiovasculare). Se impune prudență la pacienții cu anumite afecțiuni clinice, care se pot agrava: - pacienții cu lupus eritematos sistemic și diferite boli ale țesutului conjunctiv prezintă un risc mai mare de a dezvolta meningită aseptică (vezi pct. 4.8); - patologia congenitală a metabolismului porfirinei (de exemplu porfiria acută intermitentă); - boli gastrointestinale și boli intestinale inflamatorii cronice (colită ulceroasă, boala Crohn) (vezi pct. 4.8); - hipertensiune arterială şi\/sau insuficienţă cardiacă deoarece funcţia renală se poate agrava (vezi pct. 4.3 şi 4.8); - afectare renală (vezi pct. 4.3 şi 4.8); - disfuncţie hepatică (vezi pct. 4.3 şi 4.8); - imediat dupa o interventie chirurgicala majora; - la pacienții care au reacții alergice la alte substanțe, deoarece la astfel de pacienți există un risc mai mare de reacții de hipersensibilitate și în urma utilizării BuscofenAct; - la pacienții care suferă de febră a fânului, polipi nazali sau boli obstructive cronice ale căilor respiratorii, deoarece la astfel de pacienți există un risc mai mare de apariție a reacțiilor alergice. Astfel de reacții se pot prezenta sub formă de crize de astm bronșic (așa-numitul astm analgezic), edem Quincke sau urticarie. \u003cu\u003eEfecte gastrointestinale\u003c\/u\u003e Utilizarea capsulelor moi BuscofenAct în combinație cu alte AINS, inclusiv inhibitori selectivi ai ciclooxigenazei-2, crește riscul de reacții adverse și trebuie evitată. \u003ci\u003evârstnici\u003c\/i\u003e Subiecții vârstnici prezintă o frecvență mai mare a reacțiilor adverse la AINS, în special sângerări și perforații gastrointestinale, care pot fi letale (vezi pct. 4.2). \u003ci\u003eSângerări gastro-intestinale, ulcerații sau perforații \u003c\/i\u003e Au fost raportate hemoragii, ulcerații sau perforații gastrointestinale, uneori fatale, în orice stadiu al tratamentului, cu utilizarea tuturor AINS, cu sau fără simptome prodromale sau antecedente de evenimente gastrointestinale. Dacă apar sângerări sau ulcerații gastrointestinale la pacienții care iau ibuprofen, tratamentul trebuie întrerupt. Riscul de hemoragie gastrointestinală, ulcerație sau perforație crește cu doze mai mari de AINS, la pacienții cu antecedente de ulcer, în special dacă este complicat de hemoragie sau perforație (vezi pct. 4.3) și la pacienții vârstnici. Acești pacienți trebuie să înceapă tratamentul cu cea mai mică doză disponibilă. Terapia concomitentă cu agenți de protecție (de exemplu, misoprostol sau inhibitori ai pompei de protoni) trebuie luată în considerare pentru acești pacienți și, de asemenea, pentru pacienții care iau concomitent doze mici de acid acetilsalicilic sau alte medicamente care pot crește riscul de evenimente gastrointestinale (vezi mai jos și pct. 4.5). Pacienții cu antecedente de toxicitate gastrointestinală, în special vârstnicii, trebuie să raporteze orice simptome abdominale neobișnuite (în special sângerare gastrointestinală), în special în etapele inițiale ale tratamentului. Se recomandă prudență la pacienții care primesc tratament concomitent cu medicamente care pot crește riscul de ulcerație sau hemoragie, cum ar fi corticosteroizi orali, anticoagulante precum warfarina, inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei sau agenți antiplachetari precum acidul acetilsalicilic (vezi pct. 4.5). AINS trebuie administrate cu prudență la pacienții cu antecedente de boli gastrointestinale (colită ulcerativă, boala Crohn), deoarece starea acestora se poate agrava (vezi pct. 4.8). \u003cu\u003eReacții cutanate severe\u003c\/u\u003e Foarte rar, au fost raportate reacții cutanate grave, unele dintre ele letale, în asociere cu utilizarea AINS (vezi pct. 4.8), inclusiv dermatită exfoliativă, sindrom Stevens-Johnson și necroliză epidermică toxică. Pacienții par să aibă un risc crescut pentru aceste reacții în stadiile incipiente ale terapiei; de fapt, in majoritatea cazurilor, reactia apare in prima luna de tratament. A fost raportată pustuloză exantematoasă acută generalizată (PEAG) în legătură cu medicamentele care conțin ibuprofen. Administrarea BuscofenAct capsule moi trebuie suspendată la prima apariție a erupțiilor cutanate, leziunilor mucoasei sau orice alt semn de hipersensibilitate. În mod excepțional, varicela poate provoca infecții grave ale pielii și complicații ale țesuturilor moi. Se recomandă să nu utilizați capsule moi BuscofenAct în timpul varicelei. \u003cu\u003eMascarea simptomelor infecțiilor de bază\u003c\/u\u003e Capsulele moi BuscofenAct pot masca simptomele infecției, ceea ce ar putea întârzia inițierea tratamentului adecvat și, prin urmare, ar putea agrava rezultatul infecției. Acest lucru a fost observat în pneumonia bacteriană dobândită în comunitate și în complicațiile bacteriene ale varicelei. Când se administrează BuscofenAct capsule moi pentru ameliorarea febrei sau a durerii legate de infecție, se recomandă monitorizarea infecției. În mediul extraspital, pacientul trebuie să solicite asistență medicală dacă simptomele persistă sau se agravează. \u003cu\u003eEfecte cardiovasculare și cerebrovasculare\u003c\/u\u003e Este necesară prudență (discutați cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul) înainte de a începe tratamentul la pacienții cu antecedente de hipertensiune arterială și\/sau insuficiență cardiacă, deoarece s-au raportat retenție de lichide, hipertensiune arterială și edem în asociere cu terapia AINS. Studiile clinice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari (2400 mg pe zi), poate fi asociată cu o creștere modestă a riscului de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral). În general, studiile epidemiologice nu sugerează că dozele mici de ibuprofen (de exemplu, ≤ 1200 mg pe zi) sunt asociate cu un risc crescut de evenimente trombotice arteriale. Pacienții cu hipertensiune arterială necontrolată, insuficiență cardiacă congestivă (clasa NYHA II-III), boală cardiacă ischemică stabilită, boală arterială periferică și\/sau boală cerebrovasculară trebuie tratați cu ibuprofen numai după o analiză atentă și trebuie evitate dozele mari (2400 mg pe zi). De asemenea, trebuie avută o atenție atentă înainte de a începe tratamentul pe termen lung la pacienții cu factori de risc pentru evenimente cardiovasculare (de exemplu, hipertensiune arterială, hiperlipidemie, diabet zaharat, fumatul de țigară), mai ales dacă sunt necesare doze mari (2400 mg pe zi) de ibuprofen. \u003cu\u003eAlte avertismente și precauții\u003c\/u\u003e Foarte rar, au fost observate reacții severe de hipersensibilitate acută (de exemplu șoc anafilactic). La primele semne ale unei reacții de hipersensibilitate după administrarea\/administrarea de BuscofenAct capsule moi, terapia trebuie suspendată. Măsurile medicale necesare trebuie efectuate de personal cu experiență. Ibuprofenul, ingredientul activ din capsulele moi BuscofenAct, poate inhiba temporar funcția trombocitară (agregarea trombocitară). Prin urmare, pacienții cu tulburări trombocitare trebuie monitorizați cu atenție. În cazul tratamentului prelungit cu ibuprofen, parametrii hepatici și renali, precum și hemograma, trebuie monitorizați în mod regulat. Utilizarea prelungită a oricărui analgezic pentru dureri de cap poate agrava situația. Dacă această situație apare sau este suspectată, trebuie să vă adresați medicului dumneavoastră și să opriți tratamentul. Diagnosticul de cefalee prin consum excesiv de medicamente (MOH) trebuie suspectat la pacienții cu dureri de cap frecvente sau zilnice, în ciuda (sau din cauza) utilizării regulate a medicamentelor pentru cefalee. În general, utilizarea obișnuită a analgezicelor, în special combinația de diferite ingrediente active analgezice, poate duce la afectarea permanentă a rinichilor cu risc de insuficiență renală (nefropatie analgezică). Acest risc poate fi crescut la efort fizic asociat cu pierderea de sare și deshidratare. Prin urmare, acest lucru trebuie evitat. În cazul consumului concomitent de alcool în timpul utilizării AINS, pot crește evenimentele adverse legate de ingredientul activ, în special cele care afectează tractul gastrointestinal sau sistemul nervos central. \u003cu\u003ePopulatie pediatrica\u003c\/u\u003e La adolescenții deshidratați există riscul de afectare a funcției renale. Sorbitol BuscofenAct conține 95,94 mg de sorbitol în fiecare capsulă. Pacienții cu intoleranță ereditară la fructoză, o boală genetică rară, nu trebuie să ia acest medicament.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINTERACȚIUNI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAlte AINS, inclusiv salicilații - Efecte posibile: Administrarea concomitentă a mai multor AINS poate crește riscul de sângerare gastro-intestinală și ulcere din cauza efectului sinergic. Prin urmare, trebuie evitată utilizarea concomitentă a ibuprofenului cu alte AINS (vezi pct. 4.4).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eDigoxină - Efecte posibile: Utilizarea concomitentă a capsulelor moi BuscofenAct cu medicamente care conțin digoxină poate crește concentrațiile serice ale digoxinei. De obicei, dacă digoxina este utilizată corect (maximum 4 zile) nu este necesară verificarea nivelurilor serice ale acesteia.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eCorticosteroizi - Efecte posibile: Corticosteroizii pot crește riscul de reacții adverse, în special la nivelul tractului gastro-intestinal (sângerare sau ulcerație gastro-intestinală) (vezi pct. 4.4).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAgenți antiplachetari - Efecte posibile: Risc crescut de sângerare gastrointestinală (vezi pct. 4.4).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAcid acetilsalicilic - Efecte posibile: Administrarea concomitentă de ibuprofen și acid acetilsalicilic, în general, nu este recomandată din cauza potențialului de reacții adverse crescute. Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba în mod competitiv efectul acidului acetilsalicilic în doze mici asupra agregării plachetare atunci când cele două medicamente sunt administrate simultan. Deși există incertitudini cu privire la extrapolarea acestor date la situația clinică, nu poate fi exclusă posibilitatea ca utilizarea regulată, pe termen lung, a ibuprofenului să reducă efectul cardioprotector al acidului acetilsalicilic la doze mici. Nu sunt considerate posibile efecte clinice relevante în urma utilizării ocazionale a ibuprofenului (vezi pct. 5.1).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAnticoagulante - Efecte posibile: AINS pot crește efectele anticoagulantelor, cum ar fi warfarina (vezi pct. 4.4).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFenitoină - Efecte posibile: Utilizarea concomitentă de BuscofenAct și preparate cu fenitoină poate crește nivelurile serice de fenitoină. De obicei, atunci când este utilizat corect (maximum 4 zile) nu este necesar să se controleze nivelurile serice de fenitoină.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eInhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) - Efecte posibile: Risc crescut de sângerare gastrointestinală (vezi pct. 4.4).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eLitiu - Efecte posibile: Utilizarea concomitentă a BuscofenAct cu preparate cu litiu poate crește nivelul seric de litiu. De obicei, dacă este utilizat corect (maximum 4 zile) nu este necesară verificarea nivelului de litiu seric.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eProbenecid și sulfinpirazonă - Efecte posibile: Medicamentele care conțin probenecid și sulfinpirazonă pot întârzia eliminarea ibuprofenului.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eDiuretice, inhibitori ECA, beta-blocante și antagoniști ai angiotensinei II - Efecte posibile: AINS pot reduce efectul diureticelor și altor medicamente antihipertensive. La unii pacienți cu funcție renală compromisă (în special pacienți deshidratați sau pacienți vârstnici cu funcție renală compromisă), administrarea concomitentă a unui inhibitor al ECA, a unui beta-blocant sau a antagoniștilor angiotensinei II și a agenților care inhibă ciclooxigenaza poate duce la înrăutățirea în continuare a funcției renale, inclusiv o posibilă insuficiență renală acută, care este de obicei reversibilă. Prin urmare, aceste combinații trebuie administrate cu prudență în special la pacienții vârstnici. Pacienții trebuie să fie hidratați în mod adecvat și monitorizarea funcției renale trebuie avută în vedere la inițierea terapiei concomitente și, ulterior, periodic.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eDiuretice care economisesc potasiu - Efecte posibile: Aportul concomitent de BuscofenAct și diuretice care economisesc potasiu poate duce la hiperkaliemie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eMetotrexat - Efecte posibile: BuscofenAct administrat în cele 24 de ore înainte sau după administrarea metotrexatului poate crește concentrațiile acestuia și, prin urmare, toxicitatea acestuia.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eCiclosporine - Efecte posibile: Riscul de afectare renală indusă de ciclosporine poate fi crescut prin utilizarea concomitentă a unor AINS. Acest efect nu poate fi exclus în cazul administrării simultane de ciclosporină și ibuprofen.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTacrolimus - Efecte posibile: Riscul de nefrotoxicitate crește în cazul administrării concomitente de ibuprofen și tacrolimus.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eZidovudină - Efecte posibile: În cazul administrării concomitente de ibuprofen și zidovudină, există dovezi ale unui risc crescut de hemartroză și hematoame la hemofilii seropozitivi.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSulfoniluree - Efecte posibile: Cercetările clinice au arătat că există interacțiuni între medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene și medicamentele antidiabetice (sulfoniluree). Deși nu au fost descrise până acum interacțiuni între ibuprofen și sulfoniluree, în cazul utilizării concomitente a acestor două medicamente este recomandabil să se monitorizeze nivelul zahărului din sânge.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAntibiotice chinolone - Efecte posibile: Studiile pe animale indică faptul că AINS pot crește riscul de convulsii asociat cu utilizarea antibioticelor chinolone. Pacienții care iau AINS și chinolone pot avea un risc crescut de a dezvolta convulsii.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eInhibitori CYP2C9 - Efecte posibile: Administrarea concomitentă de ibuprofen și inhibitori de CYP2C9 poate crește expunerea la ibuprofen (substrat CYP2C9). Într-un studiu cu voriconazol și fluconazol (inhibitori CYP2C9), sa observat o expunere crescută la S(+)-ibuprofen cu aproximativ 80% până la 100%. Reducerea dozei de ibuprofen trebuie luată în considerare atunci când sunt administrați concomitent inhibitori puternici ai CYP2C9, în special atunci când doze mari de ibuprofen sunt administrate cu voriconazol și fluconazol.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eMifepristonă - Efecte posibile: AINS nu trebuie utilizate timp de 8-12 zile după administrarea mifepristonei, deoarece AINS pot reduce efectul mifepristonei.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE SECUNDARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eLista reacțiilor adverse de mai jos se referă la toate reacțiile adverse care au fost resimțite în timpul tratamentului cu ibuprofen, inclusiv la cele observate în timpul tratamentului pe termen lung și în doze mari la pacienții care suferă de boli reumatismale. Frecvențele declarate, care apar cu o incidență mai mare decât cazurile foarte rare, se referă la utilizarea pe termen scurt a dozelor zilnice de până la maximum 1200 mg de ibuprofen pentru forma de administrare orală și maximum 1800 mg pentru supozitoare. Trebuie luat în considerare faptul că următoarele reacții adverse sunt în mod fundamental dependente de doză și variază de la individ la individ. Cele mai frecvente evenimente secundare observate sunt de natură gastrointestinală. Pot să apară ulcer peptic, perforație sau hemoragie gastrointestinală, chiar și cu rezultat fatal, în special la vârstnici (vezi pct. 4.4). După administrare, au fost raportate greață, vărsături, diaree, flatulență, constipație, dispepsie, dureri abdominale, melenă, hematemeză, stomatită ulceroasă, agravare a colitei și a bolii Crohn (vezi pct. 4.4). Gastrita a fost observată mai rar. Riscul de sângerare gastrointestinală depinde de doza și durata tratamentului. Au fost raportate edeme, hipertensiune arterială și insuficiență cardiacă în asociere cu tratamentul cu AINS. Studiile clinice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari (2400 mg pe zi), poate fi asociată cu o creștere modestă a riscului de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral) (vezi pct. 4.4). Pacienții trebuie informați să înceteze imediat administrarea BuscofenAct și să-și consulte medicul dacă apare o reacție adversă gravă. Reacțiile adverse sunt enumerate mai jos în funcție de clasa pe sisteme și organe și în funcție de frecvență, în funcție de următoarele categorii: Foarte frecvente (≥1\/10) Frecvente (≥1\/100, \u003c1\/10) Mai puțin frecvente (≥1\/1000, \u003c1\/100) Rare (≥1\/10.000, \u003c1\/10\/10, \u003c1\/10, \u003c1\/10) (nu poate fi estimat pe baza datelor disponibile)\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eInfecții și infestări: Foarte rare În legătură cu utilizarea medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene, a fost observată o agravare a inflamațiilor infecțioase (de exemplu, dezvoltarea fasciitei necrozante). Acest lucru este probabil asociat cu mecanismul de acțiune al medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene. În timpul tratamentului cu ibuprofen s-au observat simptome de meningită aseptică cu îndoitură a gâtului, dureri de cap, greață, vărsături, febră sau stare de conștiență încețoșată. Pacienții cu boli autoimune (LES, boala mixtă a țesutului conjunctiv) par a fi predispuși.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sângelui și ale sistemului limfatic: Foarte rare Tulburări hematopoietice (anemie, leucopenie, trombocitopenie, pancitopenie, agranulocitoză). Primele semne pot fi: febră, durere în gât, răni superficiale în gură, simptome asemănătoare gripei, oboseală severă, sângerări nazale și sângerări ale pielii. În terapia pe termen lung, hemograma trebuie monitorizată în mod regulat.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului imunitar: Mai puțin frecvente Reacții de hipersensibilitate cu erupții pe piele și mâncărime, crize de astm (cu posibilă scădere a tensiunii arteriale).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului imunitar: Foarte rare Reacții severe de hipersensibilitate generalizată, ale căror semne pot fi edem facial, umflarea limbii, umflarea laringelui cu constricție a căilor respiratorii, detresă respiratorie, tahicardie, scădere a tensiunii arteriale, până la șoc fatal care pune viața în pericol. Dacă apare oricare dintre aceste simptome, iar acest lucru se poate întâmpla chiar și la prima utilizare, este necesară asistență medicală imediată.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări psihice: Foarte rare Reacții psihotice, depresie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului nervos: Mai puțin frecvente Tulburări ale sistemului nervos central, cum ar fi dureri de cap, amețeli, insomnie, agitație, iritabilitate sau oboseală.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări oculare: Mai puţin frecvente Tulburări vizuale.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale urechii și ale labirintului: Tinitus rare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări cardiace: Foarte rare Palpitații, insuficiență cardiacă, infarct miocardic.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări vasculare: Foarte rare Hipertensiune arterială, vasculită.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastro-intestinale: Frecvente Tulburări gastro-intestinale, cum ar fi arsuri la stomac, dureri abdominale, greață, dispepsie, vărsături, flatulență, diaree, constipație, pierderi ușoare de sânge gastrointestinal care în cazuri excepționale duce la anemie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale: Mai puţin frecvente Ulcer gastro-intestinal cu potenţial de hemoragie şi perforaţie. Stomatită ulcerativă, agravarea colitei și a bolii Crohn (vezi pct. 4.4), gastrită.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale: Foarte rare Esofagită, pancreatită, formare de stricturi intestinale diafragmatice. Dacă simțiți o durere severă în partea superioară a abdomenului sau dacă aveți melenă sau hematemeză, vă recomandăm să vă informați imediat medicul și să încetați să luați medicamentul.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări hepatobiliare: Foarte rare Disfuncție hepatică, afectare hepatică, mai ales în caz de terapie prelungită, insuficiență hepatică, hepatită acută.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale pielii și țesutului subcutanat: Mai puțin frecvente Diverse erupții cutanate.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări cutanate și ale țesutului subcutanat: Foarte rare Reacții buloase, cum sunt sindromul Stevens-Johnson și necroliza epidermică toxică (sindrom Lyell), alopecie. În cazuri excepționale, în timpul infecției cu varicela pot apărea infecții grave ale pielii și țesuturilor moi (vezi și „Infecții și infestări”).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări cutanate și ale țesutului subcutanat: Cu necunoscute Pustuloză exantematoasă acută generalizată (PEAG). Reacție medicamentoasă cu eozinofilie și simptome sistemice (sindrom DRESS). Reacții de fotosensibilitate\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări renale și urinare: Rare Rareori, pot fi observate, de asemenea, leziuni ale țesutului renal (necroză papilară) și concentrații mari de acid uric în sânge.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări renale și urinare: Foarte rare Formarea de edem, în special la pacienții cu hipertensiune arterială sau insuficiență renală, sindrom nefrotic, nefrită interstițială, care poate fi însoțită de insuficiență renală acută. Funcția rinichilor trebuie verificată în mod regulat.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eDacă este necesar, pacienții trebuie informați în mod adecvat să întrerupă tratamentul cu BuscofenAct și să consulte imediat un medic dacă apare una dintre următoarele afecțiuni: - tulburări gastro-intestinale severe, arsuri la stomac sau dureri abdominale; - hematemeză; - melena sau sânge în urină; - reacții ale pielii, cum ar fi erupții cutanate cu mâncărime; - detresă respiratorie și\/sau edem ale feței sau laringelui; - oboseala asociata cu pierderea poftei de mancare; - dureri in gat, asociate cu ulcere aftoase, oboseala si febra; - sangerari nazale severe si sangerari cutanate; - oboseala anormala asociata cu scaderea excretiei urinare; - edem la picioare sau picioare; - dureri în piept; - tulburări de vedere. \u003cb\u003eRaportarea reacțiilor adverse suspectate\u003c\/b\u003e Raportarea reacțiilor adverse suspectate care apar după autorizarea medicamentului este importantă, deoarece permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu\/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare la https:\/\/www.aifa.gov.it\/content\/segnalazioni-reazioni-avverse.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSupradozaj\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eSimptome în caz de supradozaj\u003c\/u\u003e Simptomele supradozajului se pot manifesta sub formă de simptome ale sistemului nervos central, cum ar fi dureri de cap, amețeli, amețeli și pierderea cunoștinței (convulsii mioclonice și la copii), dureri abdominale, greață, vărsături, sângerare gastrointestinală și disfuncție hepatică și renală, hipotensiune arterială, depresie respiratorie și cianoză. În cazurile de otrăvire severă, poate apărea acidoză metabolică. \u003cu\u003eMăsuri terapeutice în caz de supradozaj \u003c\/u\u003e Nu există un antidot specific. Dacă la o oră după ingestie pacientul are niveluri potențial toxice ale medicamentului, se recurge la administrarea orală de cărbune activat.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSARCINA SI ALAPTATUL\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eSarcina\u003c\/u\u003e Inhibarea sintezei de prostaglandine poate afecta negativ sarcina și\/sau dezvoltarea embrionului\/fetal. Rezultatele studiilor epidemiologice sugerează un risc crescut de avort spontan, malformații cardiace și gastroschisis după utilizarea unui inhibitor al sintezei de prostaglandine la începutul sarcinii. Riscul absolut de malformații cardiovasculare a crescut de la mai puțin de 1% la aproximativ 1,5%. Se crede că riscul crește odată cu creșterea dozei și a duratei terapiei. La animale, administrarea unui inhibitor al sintezei prostaglandinelor a dus la o creștere a pierderii pre și post-implantare și a mortalității embrio-fetale. În plus, a fost raportată o incidență crescută a malformațiilor, inclusiv a celor cardiovasculare, la animalele tratate cu un inhibitor al sintezei prostaglandinelor în timpul perioadei de organogeneză. În timpul primului și al doilea trimestru de sarcină, ibuprofenul trebuie administrat numai dacă este absolut necesar. Dacă ibuprofenul este utilizat la femeile care intenţionează să rămână însărcinate sau în timpul primului şi al doilea trimestru de sarcină, doza trebuie menţinută cât mai mică posibil, iar durata tratamentului trebuie să fie cât mai scurtă posibil. În timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, toți inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot expune fătul la riscul de: - toxicitate cardiopulmonară (cu închiderea prematură a canalului arterios și hipertensiune pulmonară); - disfuncție renală, care se poate agrava până la insuficiență renală cu oligo-hidramnioză. La sfârşitul sarcinii, mama şi nou-născutul la: - posibilă prelungire a timpului de sângerare, efect antiagregant care poate apărea chiar şi la doze foarte mici; - inhibarea contractiilor uterine care poate duce la intarzierea sau prelungirea travaliului in momentul nasterii. In consecinta, administrarea de ibuprofen este contraindicata in timpul celui de-al treilea trimestru de sarcina. \u003cu\u003eAlăptarea\u003c\/u\u003e Ibuprofenul și metaboliții săi pot trece în concentrații mici în laptele matern. Până în prezent, nu sunt cunoscute efecte dăunătoare asupra sugarilor. Prin urmare, pentru tratamentul pe termen scurt al durerii și febrei în doza recomandată, în general nu ar trebui să fie necesară întreruperea alăptării. \u003cu\u003eFertilitatea\u003c\/u\u003e Există unele dovezi că medicamentele care inhibă sinteza ciclooxigenazei\/prostaglandinelor pot afecta fertilitatea feminină prin afectarea ovulației. Odată ce tratamentul cu ibuprofen este terminat, efectul este reversibil.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eDeoarece administrarea BuscofenAct la cea mai mare doză poate provoca reacții adverse asupra sistemului nervos central, cum ar fi oboseală și amețeli, în cazuri izolate capacitatea de a reacționa prompt, capacitatea de a conduce vehicule și de a folosi utilaje poate fi afectată. Acest lucru este valabil mai ales dacă utilizarea BuscofenAct este asociată cu consumul de alcool.\u003c\/p\u003e","brand":"Sanofi","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":51131207516487,"sku":"041631021","price":9.21,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/files\/sanofi-spa-buscofenact-400mg-12-capsule-molli-farmacia-dottor-tili-1213792369.jpg?v=1767142330"},{"product_id":"zerinol-300mg-2mg-20-compresse-rivestite","title":"Zerinol 300mg + 2mg 20 comprimate filmate","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINDICAȚII\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTratamentul simptomelor gripei și răcelii la adulți.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINGREDIENTE ACTIVE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eUn comprimat filmat conține: paracetamol 300 mg, maleat de clorfenamină 2 mg. Excipient cu efecte cunoscute: zaharoză. Pentru lista completă a excipienților, vezi pct. 6.1.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEXCIPIENȚI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAmidon de porumb; celuloză microcristalină; povidonă; stearat de magneziu; carmeloză de sodiu; talc; zaharoză; jeleu; macrogol 6000; carbonat de calciu; clorofilă solubilă în apă; gumă arabică; ceară de carnauba.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eZerinol este contraindicat în următoarele cazuri: - hipersensibilitate la paracetamol sau clorfenamină, la alte antihistaminice cu structură chimică similară sau la oricare dintre excipienții enumerați la paragraful 6.1; - sarcina si alaptarea; - pacientii cu insuficienta evidenta a glucozo-6-fosfat dehidrogenazei si pacientii care sufera de anemie hemolitica severa; - insuficienta hepatocelulara severa (Child-Pugh C); - glaucom, hipertrofie de prostată, obstrucție a colului vezical, stenoză pilorică și duodenală sau alte căi ale sistemului gastrointestinal și urogenital, datorită efectelor anticolinergice; - pacienţi trataţi cu inhibitori de monoaminooxidază (IMAO) sau în cele două săptămâni după un astfel de tratament (vezi pct. 4.5).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eDOZAJE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eDozare\u003c\/u\u003e \u003cb\u003eAdulti:\u003c\/b\u003e 1 comprimat filat, de două ori pe zi. \u003cb\u003ePopulatie pediatrica:\u003c\/b\u003e Siguranța și eficacitatea Zerinol la pacienții cu vârsta sub 18 ani nu au fost stabilite. \u003cu\u003eMod de administrare\u003c\/u\u003e Utilizare orală. Comprimatul trebuie luat cu apă după mese. \u003cu\u003eDurata tratamentului\u003c\/u\u003e Pacienții trebuie sfătuiți să-și contacteze medicul dacă febra persistă sau simptomele nu se ameliorează după 3 zile de tratament (vezi pct. 4.4).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONSERVARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAcest medicament nu necesită condiții speciale de păstrare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eA nu se administra mai mult de 3 zile consecutive fara a consulta medicul. Dacă febra persistă mai mult de trei zile sau dacă simptomele nu se ameliorează și altele apar în decurs de trei zile sau sunt însoțite de febră mare, erupții cutanate, cantitate excesivă de mucus și tuse persistentă, consultați medicul înainte de a continua administrarea. \u003cu\u003eParacetamol\u003c\/u\u003e În timpul tratamentului cu Zerinol, verificați să nu fie luat în același timp niciun alt medicament care conține paracetamol, deoarece dacă paracetamolul este luat în doze mari, pot apărea reacții adverse grave. Invitați pacientul să contacteze medicul înainte de a combina orice alt medicament. A se vedea, de asemenea, punctul 4.5. Dozele mari sau prelungite de produs pot provoca boli hepatice cu risc crescut (vezi, de asemenea, pct. 4.9) și chiar modificări grave ale rinichilor și sângelui. În cazul reacțiilor acute de hipersensibilitate la paracetamol (de exemplu, șoc anafilactic), tratamentul cu Zerinol trebuie întrerupt și trebuie luate măsurile medicale necesare pe baza semnelor și simptomelor. \u003cu\u003eMaleat de clorfenamină\u003c\/u\u003e La dozele terapeutice comune, antihistaminicele prezintă reacții secundare care variază foarte mult de la subiect la subiect și de la compus la compus. Cel mai frecvent efect secundar este sedarea care se poate manifesta prin somnolență; Cei care pot conduce autovehicule sau pot efectua operațiuni care necesită integritate a nivelului de supraveghere trebuie avertizați despre acest lucru (a se vedea paragraful 4.7). \u003cu\u003ePacienți cu insuficiență renală sau hepatică\u003c\/u\u003e A se administra cu prudență la subiecții cu insuficiență renală sau hepatică. \u003cu\u003eOameni în vârstă\u003c\/u\u003e O atenție deosebită trebuie acordată la determinarea dozei la vârstnici, datorită sensibilității lor mai mari față de medicament. La pacienții vârstnici tratați cu antihistaminice, este mai probabil să apară efecte precum amețeli, sedare, confuzie și hipotensiune arterială. Pacienții vârstnici sunt deosebit de sensibili la efectele secundare anticolinergice ale antihistaminicelor, cum ar fi uscăciunea gurii și retenția urinară (în special la bărbați). \u003cu\u003eZaharoza\u003c\/u\u003e Pacienții care suferă de probleme ereditare rare de intoleranță la fructoză, malabsorbție la glucoză-galactoză sau insuficiență a enzimei zaharoză-izomaltază nu trebuie să ia acest medicament.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINTERACȚIUNI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eParacetamol\u003c\/u\u003e Utilizați cu precauție extremă și sub control strict în timpul tratamentului cronic cu medicamente care pot determina inducerea monooxigenazelor hepatice sau în cazul expunerii la substanțe care pot avea acest efect (de exemplu rifampicina, cimetidina, antiepileptice precum glutetimida, fenobarbitalul, carbamazepina). În mod normal, dozele inofensive de acetaminofen pot provoca leziuni hepatice dacă sunt luate împreună cu aceste medicamente. Același lucru este valabil și pentru substanțele potențial hepatotoxice și în caz de abuz de alcool. Ingestia obișnuită de medicamente anticonvulsivante sau contraceptive orale poate, printr-un mecanism de inducție enzimatică, să accelereze metabolismul paracetamolului. Utilizarea produsului nu este recomandată dacă pacientul este tratat cu antiinflamatoare. Administrarea probenecidului inhibă legarea paracetamolului de acidul glucuronic, reducând astfel clearance-ul paracetamolului cu un factor de aproximativ 2. Prin urmare, doza de paracetamol trebuie redusă dacă este administrată în asociere cu probenecid. Colestiramina reduce absorbția acetaminofenului dacă este administrată în decurs de 1 oră de la administrarea acetaminofenului. Nu este încă posibil să se stabilească relevanța clinică a interacțiunilor dintre paracetamol și anticoagulantele orale. Prin urmare, utilizarea prelungită a paracetamolului la pacienții tratați cu anticoagulante orale este recomandată numai sub supraveghere medicală. Combinarea acetaminofenului cu cloramfenicol poate prelungi timpul de înjumătățire al cloramfenicolului, crescând riscul de toxicitate. Utilizarea concomitentă de paracetamol și zidovudină crește tendința acesteia din urmă de a reduce numărul de leucocite (neutropenie). Prin urmare, trebuie să luați Zerinol împreună cu zidovudină numai sub supravegherea medicului dumneavoastră. Medicamentele care încetinesc golirea gastrică, cum ar fi propantelina, reduc viteza de absorbție a paracetamolului și întârzie apariția efectului acestuia. Cu toate acestea, medicamentele care accelerează golirea gastrică, cum ar fi metoclopramida, duc la o creștere a vitezei de absorbție. \u003cu\u003eInterferență cu testele de laborator\u003c\/u\u003e Administrarea paracetamolului poate interfera cu determinarea acidului uric (prin metoda acidului fosfotungstic) si cu cea a glicemiei (prin metoda glucozo-oxidaza-peroxidaza). \u003cu\u003eMaleat de clorfenamină\u003c\/u\u003e Alte substanțe cu acțiune anticolinergică nu trebuie luate în același timp cu Zerinol, deoarece acestea pot provoca interacțiuni semnificative. Produsul este contraindicat la pacienții tratați cu inhibitori de monoaminooxidază (IMAO) sau în cele două săptămâni după un astfel de tratament (vezi pct. 4.3), deoarece aceștia pot prelungi și intensifica efectele anticolinergice și depresive ale sistemului nervos central (SNC) ale maleatului de clorfenamină. Produsul poate interacționa cu alcoolul, antidepresivele triciclice, neurolepticele sau alte medicamente cu acțiune depresivă asupra sistemului nervos central precum barbiturice, sedative, tranchilizante, hipnotice. Aceste produse nu trebuie luate în timpul terapiei cu Zerinol, deoarece pot determina o creștere a efectului sedativ. Utilizarea antihistaminice poate masca primele semne de ototoxicitate ale anumitor antibiotice. Clorfenamina inhibă metabolismul fenitoinei și poate provoca toxicitatea fenitoinei.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE SECUNDARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eÎn urma utilizării Zerinol, pot apărea următoarele reacții adverse. Frecvența acestor reacții adverse nu poate fi estimată din datele disponibile. \u003cu\u003ePatologii ale sistemului sanguin și limfatic\u003c\/u\u003e: - trombocitopenie, leucopenie, anemie, agranulocitoză, pancitopenie. \u003cu\u003eTulburări ale sistemului imunitar\u003c\/u\u003e: - reactii de hipersensibilitate precum angioedem, edem laringian, soc anafilactic. \u003cu\u003eTulburări ale sistemului nervos\u003c\/u\u003e: - somnolență, astenie, amețeli, cefalee, incapacitate de concentrare. \u003cu\u003ePatologii oculare\u003c\/u\u003e: - vedere încețoșată. \u003cu\u003eTulburări respiratorii, toracice și mediastinale\u003c\/u\u003e: - îngroşarea secreţiilor bronşice. \u003cu\u003eTulburări gastrointestinale\u003c\/u\u003e: - gura uscata, greata. \u003cu\u003eTulburări hepatobiliare:\u003c\/u\u003e - alterari ale functiei hepatice si hepatita. \u003cu\u003ePatologii ale pielii și țesutului subcutanat\u003c\/u\u003e: - au fost raportate reacții cutanate de diferite tipuri și severitate la utilizarea paracetamolului, inclusiv cazuri de urticarie, eritem multiform, cazuri foarte rare de reacții cutanate grave, cum ar fi sindromul Stevens-Johnson (SJS), necroliză epidermică toxică (TEN) și pustuloză exantematoasă acută generalizată (AGEP). Fotosensibilizare. \u003cu\u003eTulburări renale și urinare\u003c\/u\u003e: - alterari renale (insuficienta renala acuta, nefrita interstitiala, hematurie, anurie), retentie urinara. \u003cb\u003eRaportarea reacțiilor adverse suspectate\u003c\/b\u003e Raportarea reacțiilor adverse suspectate care apar după autorizarea medicamentului este importantă, deoarece permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu\/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare la: www.agenziafarmaco.gov.it\/it\/responsabili.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSupradozaj\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eSimptome\u003c\/u\u003e În caz de supradozaj, se observă în general efecte depresive sau stimulatoare marcate asupra sistemului nervos central, somnolență, letargie, depresie respiratorie. În caz de supradozaj, paracetamolul, conținut în Zerinol, poate provoca citoliză hepatică care ar putea evolua spre necroză masivă. \u003cu\u003eTerapie\u003c\/u\u003e N-acetilcisteina, administrată în orele imediat următoare ingerării paracetamolului, este eficientă în limitarea leziunilor hepatice. Se recomandă utilizarea măsurilor uzuale pentru a îndepărta materialul neabsorbit din tractul gastrointestinal; menține pacientul sub observație prin practicarea terapiei de susținere. Măsurile suplimentare vor depinde de severitatea, natura și cursul simptomelor clinice și ar trebui să urmeze protocoalele standard de terapie intensivă.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSARCINA SI ALAPTATUL\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eSarcina și alăptarea\u003c\/u\u003e Zerinol este contraindicat în timpul sarcinii și alăptării. \u003cu\u003eFertilitatea\u003c\/u\u003e Nu au fost efectuate studii cu Zerinol pentru a evalua efectele asupra fertilităţii la om.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePacienții trebuie avertizați că Zerinol poate provoca somnolență. Pacienții care pot conduce vehicule sau care pot efectua operațiuni care necesită o stare de vigilență intactă trebuie avertizați despre acest lucru.\u003c\/p\u003e","brand":"Zentiva","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":51131216429383,"sku":"035304043","price":11.9,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/files\/zentiva-zerinol-300mg-2mg-20-compresse-rivestite-farmacia-dottor-tili-1258975881.jpg?v=1789561811"},{"product_id":"voltadvance-25mg-20-bustine-polvere-per-soluzione-orale","title":"Voltadvance 25 mg 20 plicuri pulbere pentru soluție orală","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINDICAȚII\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eDureri de diferite tipuri, cum ar fi, de exemplu, dureri articulare, lumbago, dureri musculare, dureri de cap și de dinți, dureri menstruale.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINGREDIENTE ACTIVE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eUn comprimat filmat conține\u003c\/u\u003e: ingredient activ diclofenac sodic 25 mg. \u003cu\u003eUn plic de pulbere pentru soluție orală conține\u003c\/u\u003e: ingredient activ diclofenac sodic 25 mg. \u003cu\u003eExcipienți cu efecte cunoscute\u003c\/u\u003e: arome care conțin limonen, linalol, eugenol. Pentru lista completă a excipienților, vezi pct. 6.1.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEXCIPIENȚI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003ci\u003eComprimate filmate\u003c\/i\u003e: bicarbonat de potasiu; manitol; laurii sulfat de sodiu; crospovidonă; stearat de magneziu; dibeenat de glicerol; Opadry limpede (hipromeloză; macrogol). \u003ci\u003ePulbere pentru soluție orală\u003c\/i\u003e: bicarbonat de potasiu; manitol; acesulfam de potasiu; dibeenat de glicerol; aromă de mentă (conținând limonen, linalol, eugenol); aroma de anason (conținând limonen și linalol).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e• Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la punctul 6.1. • Ulcer gastrointestinal activ, sângerare sau perforație. • Antecedente de hemoragie gastrointestinală sau perforație legate de tratamentul anterior cu AINS sau antecedente de hemoragie\/ulcer peptic recurent (două sau mai multe episoade distincte de ulcerație sau sângerare demonstrată). • Ultimul trimestru de sarcină şi în timpul alăptării (vezi pct. 4.6). • Insuficienţă hepatică severă sau insuficienţă renală severă (vezi pct. 4.4). • Ca şi alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), diclofenacul este de asemenea contraindicat la pacienţii la care au apărut crize astmatice, urticarie, angioedem sau rinită acută, reacţii anafilactice sau anafilactoide după administrarea acidului acetilsalicilic sau a altor AINS (vezi pct. 444). • Produsul nu trebuie utilizat în caz de modificări ale hematopoiezei. • În cazul terapiei diuretice intensive. • Produsul nu trebuie administrat în cazul scaunelor întunecate sau cu sânge. • Insuficiență cardiacă congestivă evidentă (clasa NYHA II-IV), cardiopatie ischemică, boală arterială periferică și\/sau vasculopatie cerebrală. \u003cb\u003eVoltadvance nu trebuie administrat copiilor sub 14 ani.\u003c\/b\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eDOZAJE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cb\u003eAdulți și adolescenți peste 14 ani\u003c\/b\u003e: 1-3 comprimate filmate sau plicuri de pulbere pentru solutie orala pe zi, la mese, chiar si 2 intr-o singura administrare. Doza zilnică maximă este de 75 mg. Nu depășiți dozele recomandate; în special, pacienții vârstnici trebuie să respecte dozele minime indicate mai sus. Comprimatele filmate trebuie înghițite întregi, cu apă sau alt lichid; pliculețele cu pulbere trebuie dizolvate într-un pahar cu apă înainte de administrare. Vă recomandăm să luați produsul de preferință pe stomacul plin. Nu depășiți 3 zile de tratament. Reacţiile adverse pot fi reduse la minimum prin administrarea celei mai mici doze eficiente pentru cea mai scurtă durată necesară controlului simptomelor (vezi pct. 4.4). \u003cb\u003e \u003cu\u003ePopulații speciale\u003c\/u\u003e \u003c\/b\u003e \u003cb\u003eInsuficiență renală\u003c\/b\u003e Voltadvance este contraindicat la pacienţii cu insuficienţă renală severă (vezi pct. 4.3). Se recomandă prudență la administrarea Voltadvance la pacienții cu insuficiență renală ușoară până la moderată (vezi pct. 4.4). \u003cb\u003eInsuficiență hepatică\u003c\/b\u003e Voltadvance este contraindicat la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă (vezi pct. 4.3). Se recomandă prudenţă la administrarea Voltadvance la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată (vezi pct. 4.4).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONSERVARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAcest medicament nu necesită condiții speciale de păstrare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eDupă 2-3 zile de tratament fără rezultate apreciabile, consultați medicul. \u003cb\u003eInformații generale\u003c\/b\u003e Reacțiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficiente pentru cea mai scurtă durată posibilă de tratament, necesară pentru controlul simptomelor (vezi pct. 4.2 și secțiunile de mai jos despre riscurile gastrointestinale și cardiovasculare). Utilizarea diclofenacului concomitent cu alte AINS sistemice, inclusiv inhibitorii selectivi ai ciclooxigenazei-2, trebuie evitată din cauza lipsei oricăror dovezi care să demonstreze beneficii sinergice și pe baza potențialelor efecte secundare aditive. La nivel medical de bază, se impune prudență la vârstnici. În special la pacienții vârstnici fragili sau la cei cu greutate corporală mică, se recomandă utilizarea celei mai mici doze eficiente. Ca și în cazul altor AINS, reacțiile alergice, inclusiv reacțiile anafilactice\/anafilactoide, pot apărea, de asemenea, în cazuri rare, fără expunere prealabilă la diclofenac. Reacțiile de hipersensibilitate pot evolua și spre sindromul Kounis, o reacție alergică severă care poate provoca un infarct miocardic. Simptomele unor astfel de reacții pot include durere în piept care apare în asociere cu o reacție alergică la diclofenac. Ca și alte AINS, diclofenacul poate masca semnele și simptomele infecțiilor datorită proprietăților sale farmacodinamice. Utilizarea prelungită a oricărui tip de analgezic pentru durerile de cap le poate agrava. Dacă această situație a apărut sau este suspectată, trebuie solicitat sfatul medicului și tratamentul trebuie întrerupt. Diagnosticul de cefalee prin consum excesiv de medicamente (MOH) trebuie suspectat la pacienții care au dureri de cap frecvente sau zilnice, în ciuda utilizării regulate a medicamentelor pentru cefalee. \u003cb\u003eEfecte gastrointestinale\u003c\/b\u003e Sângerări gastrointestinale, ulcerații sau perforații, care pot fi fatale, au fost raportate în timpul tratamentului cu toate AINS, inclusiv diclofenac, și pot apărea în orice moment, cu sau fără simptome de avertizare sau antecedente de evenimente gastrointestinale grave. Ele au, în general, consecințe mai grave la vârstnici. Dacă apar sângerări sau ulcerații gastrointestinale la pacienții cărora li se administrează diclofenac, administrarea medicamentului trebuie întreruptă. Ca și în cazul tuturor AINS, inclusiv diclofenacul, supravegherea medicală atentă este obligatorie și trebuie acordată o atenție deosebită atunci când se prescrie diclofenac la pacienții cu simptome care sugerează tulburări gastro-intestinale (GI) sau cu antecedente care sugerează ulcerații gastrice sau intestinale, sângerări sau perforații, boli inflamatorii intestinale (vezi pct. 4.8). Riscul de sângerare gastrointestinală este mai mare cu dozele crescute de AINS și la pacienții cu antecedente de ulcer, mai ales dacă este complicat de hemoragie sau perforație. Persoanele în vârstă au o frecvență mai mare a reacțiilor adverse, în special a sângerărilor gastrointestinale și a perforațiilor care pot fi fatale. Pentru a reduce riscul de toxicitate gastrointestinală la pacienții cu antecedente de ulcer, în special dacă este complicat de hemoragie sau perforație, și la vârstnici, tratamentul trebuie inițiat și menținut la cea mai mică doză eficientă. Utilizarea concomitentă a agenților de protecție (inhibitori ai pompei de protoni sau misoprostol) trebuie luată în considerare la acești pacienți și, de asemenea, la pacienții care necesită utilizarea concomitentă de medicamente care conțin doze mici de acid acetilsalicilic (AAS) sau alte medicamente care pot crește riscul gastrointestinal. Pacienții cu antecedente de toxicitate gastrointestinală, în special adulții în vârstă, trebuie să raporteze orice simptome abdominale neobișnuite (în special sângerare gastrointestinală). Se recomandă prudență la pacienții care iau concomitent medicamente care pot crește riscul de ulcerație sau sângerare, cum ar fi corticosteroizi sistemici, anticoagulante, agenți antiplachetari sau inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (vezi pct. 4.5). De asemenea, trebuie exercitată supraveghere medicală atentă și prudență la pacienții cu colită ulceroasă sau boala Crohn, deoarece aceste afecțiuni pot fi exacerbate (vezi pct. 4.8). AINS, inclusiv diclofenacul, pot fi asociate cu un risc crescut de scurgere din anastomozele gastrointestinale. Se recomandă prudență și supraveghere medicală atentă atunci când se utilizează diclofenac după o intervenție chirurgicală gastrointestinală. \u003cb\u003eEfecte hepatobiliare\u003c\/b\u003e Atunci când se prescrie diclofenac pacienților cu insuficiență hepatică, este necesară o supraveghere medicală atentă, deoarece starea acestora poate fi exacerbată. Ca și în cazul altor AINS, inclusiv diclofenacul, acestea pot crește valorile uneia sau mai multor enzime hepatice. În timpul tratamentului prelungit cu diclofenac, ca măsură de precauție sunt indicate verificări regulate ale funcției hepatice. Dacă parametrii funcției hepatice sunt alterați sau agravați în mod persistent, dacă apar semne sau simptome clinice în concordanță cu boala hepatică sau dacă apar alte manifestări (de exemplu, eozinofilie, erupție cutanată), tratamentul cu diclofenac trebuie întrerupt. Hepatita cu utilizarea diclofenacului poate apărea fără simptome prodromale. O atenție deosebită trebuie exercitată atunci când se utilizează diclofenac la pacienții cu porfirie hepatică, deoarece aceștia pot declanșa un atac. \u003cb\u003eEfecte renale\u003c\/b\u003e Deoarece retenția de lichide și edem au fost raportate în asociere cu terapia cu AINS, inclusiv diclofenac, se impune o atenție deosebită în cazurile de insuficiență renală, antecedente de hipertensiune arterială, la vârstnici, la pacienții care primesc tratament concomitent cu diuretice sau cu medicamente care pot afecta semnificativ funcția renală și la acei pacienți cu depleție substanțială a volumului extracelular din orice cauză înainte sau după intervenție majoră (secțiunea 4). În astfel de cazuri, se recomandă monitorizarea funcției renale ca măsură de precauție la administrarea diclofenacului. Întreruperea terapiei este în mod normal urmată de revenirea la condițiile pre-tratament. \u003cb\u003eEfecte asupra pielii\u003c\/b\u003e Reacții cutanate grave, unele dintre ele fatale, inclusiv dermatită exfoliativă, sindrom Stevens-Johnson și necroliză epidermică toxică, au fost raportate foarte rar în asociere cu utilizarea AINS (vezi pct. 4.8). În stadiile incipiente ale terapiei, pacienții par să aibă un risc mai mare pentru aceste reacții: debutul reacției are loc în majoritatea cazurilor în prima lună de tratament. Voltadvance trebuie întrerupt la prima apariție a unei erupții cutanate, leziuni ale mucoasei sau orice alt semn de hipersensibilitate. \u003cb\u003eEfecte cardiovasculare și cerebrovasculare\u003c\/b\u003e Studiile clinice și datele epidemiologice indică în mod constant un risc crescut de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral) asociat cu utilizarea diclofenacului, în special în doze mari (150 mg\/zi) și tratament pe termen lung. Pacienții cu factori de risc semnificativi pentru evenimente cardiovasculare (de exemplu, hipertensiune arterială, hiperlipidemie, diabet zaharat, fumat) trebuie tratați cu diclofenac numai după o analiză atentă. Pacienții cu insuficiență cardiacă congestivă (clasa I NYHA) trebuie tratați cu diclofenac numai după o analiză atentă. Deoarece riscurile cardiovasculare ale diclofenacului pot crește odată cu doza și durata expunerii, trebuie utilizate cea mai scurtă durată posibilă și cea mai mică doză zilnică eficientă. Pacienții trebuie sfătuiți să-și consulte medicul dacă simptomele persistă sau nu se ameliorează în timpul tratamentului recomandat. Pacienții trebuie să fie atenți la semnele și simptomele evenimentelor trombotice grave (de exemplu, durere în piept, dificultăți de respirație, slăbiciune, vorbire greșită), care pot apărea fără simptome de avertizare. Pacienții trebuie sfătuiți să contacteze imediat un medic dacă apare oricare dintre aceste evenimente. \u003cb\u003eEfecte hematologice\u003c\/b\u003e În timpul tratamentului prelungit cu diclofenac, ca și în cazul altor AINS, sunt recomandate controale hemoleucogramei. Ca și alte AINS, diclofenacul poate inhiba temporar agregarea trombocitelor. Pacienții cu defecte ale hemostazei trebuie monitorizați cu atenție. \u003cb\u003eEfecte respiratorii (astm preexistent)\u003c\/b\u003e La pacienții cu astm bronșic, rinită alergică sezonieră, umflarea mucoasei nazale (de exemplu, polipi nazali), boli pulmonare obstructive cronice sau infecții cronice ale tractului respirator (mai ales dacă sunt legate de simptome similare rinitei alergice), reacții la AINS, cum ar fi exacerbări ale astmului bronșic\/analage, intoleranță la analgezice\/socaladice. Edemul Quincke sau urticaria sunt mai frecvente decât la alți pacienți. Prin urmare, se recomandă precauții speciale la astfel de pacienți (pregătiți-vă pentru o urgență). Acest lucru se aplică și pacienților alergici la alte substanțe, de ex. cu reacții cutanate, mâncărime sau urticarie. \u003cb\u003eInformații importante despre unii excipienți:\u003c\/b\u003e Comprimatele filmate Voltadvance 25 mg conţin mai puţin de 1 mmol sodiu (23 mg) per doză, adică practic „fără sodiu”. Voltadvance 25 mg pulbere pentru soluție orală conține mai puțin de 1 mmol (23 mg) sodiu per doză, adică practic „fără sodiu”. Voltadvance 25 mg pulbere pentru soluție orală conține aromă de anason care, la rândul său, conține limonen și linalol. Limonenul și linalolul pot provoca reacții alergice. Voltadvance 25 mg pulbere pentru soluție orală conține aromă de mentă care, la rândul său, conține limonen, linalol și eugenol. Limonenul, linalolul și eugenolul pot provoca reacții alergice.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINTERACȚIUNI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eÎnainte de a utiliza produsul, dacă luați alte medicamente, este indicat să vă informați medicul deoarece poate fi necesară modificarea dozei sau întreruperea tratamentului. Următoarele interacțiuni includ cele observate cu diclofenac comprimate gastrorezistente și\/sau alte forme farmaceutice de diclofenac. \u003cb\u003eLitiu\u003c\/b\u003e: Dacă este administrat concomitent, diclofenacul poate crește concentrațiile plasmatice de litiu. Se recomandă monitorizarea nivelurilor serice de litiu. \u003cb\u003eDigoxină\u003c\/b\u003e: Dacă este administrat concomitent, diclofenacul poate crește concentrațiile plasmatice ale digoxinei. Se recomandă monitorizarea nivelurilor serice de digoxină. \u003cb\u003eDiuretice și agenți antihipertensivi\u003c\/b\u003e: Pacienții care urmează tratament cu aceste medicamente trebuie să-și consulte medicul înainte de a lua produsul. Ca și alte AINS, utilizarea concomitentă a diclofenacului cu diuretice sau agenți antihipertensivi (de exemplu, beta-blocante, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ECA)) poate determina o scădere a efectului lor antihipertensiv. Prin urmare, combinația trebuie luată cu precauție, iar pacienții, în special persoanele în vârstă, trebuie să fie monitorizate periodic ale tensiunii arteriale. Pacienții trebuie să fie hidratați adecvat și monitorizarea funcției renale trebuie luată în considerare după inițierea terapiei concomitente și periodic ulterior, în special pentru diuretice și inhibitori ai ECA, din cauza riscului crescut de nefrotoxicitate. \u003cb\u003eAlte AINS și corticosteroizi\u003c\/b\u003e: Utilizarea concomitentă de diclofenac și alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene sistemice sau corticosteroizi poate crește incidența reacțiilor adverse gastrointestinale și trebuie evitată (vezi pct. 4.4). \u003cb\u003eAnticoagulante și antiagregante plachetare\u003c\/b\u003e: Se recomandă prudență, deoarece administrarea concomitentă poate crește riscul de sângerare. Deși investigațiile clinice nu par să indice o influență a diclofenacului asupra acțiunii anticoagulantelor, există raportări privind un risc crescut de hemoragie la pacienții care iau concomitent diclofenac și anticoagulante. Prin urmare, se recomandă monitorizarea atentă a acestor pacienți. \u003cb\u003eInhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS)\u003c\/b\u003e: administrarea concomitentă de AINS sistemice, inclusiv diclofenac, și ISRS poate crește riscul de sângerare gastrointestinală (vezi pct. 4.4). \u003cb\u003eAntidiabetice\u003c\/b\u003e: Studiile clinice au arătat că diclofenacul poate fi administrat împreună cu antidiabetice orale fără a influența efectul clinic al acestora. Cu toate acestea, au fost raportate cazuri izolate de efecte atât hipoglicemice cât și hiperglicemice, fiind necesară modificarea dozei de agenți antidiabetici administrați în timpul tratamentului cu diclofenac. Din acest motiv, în cazul terapiei concomitente, se recomandă monitorizarea glicemiei ca măsură de precauție. Unele cazuri de acidoză metabolică au fost raportate, de asemenea, când diclofenacul a fost administrat concomitent cu metformină, în special la pacienţii cu insuficienţă renală preexistentă. \u003cb\u003eMetotrexat\u003c\/b\u003e: diclofenacul poate inhiba eliberarea tubulară renală de metotrexat prin creșterea nivelurilor acestuia. Se recomandă prudență la administrarea de AINS, inclusiv diclofenac, cu 24 de ore înainte sau după tratamentul cu metotrexat, deoarece concentrațiile sanguine de metotrexat și, în consecință, toxicitatea acestei substanțe pot crește. \u003cb\u003eCiclosporină\u003c\/b\u003e: datorită efectului său asupra prostaglandinelor renale, diclofenacul, ca și alte AINS, poate crește nefrotoxicitatea ciclosporinei. Prin urmare, diclofenacul trebuie administrat în doze mai mici decât cele utilizate la pacienții care nu primesc ciclosporină. \u003cb\u003eMedicamente cunoscute pentru a provoca hiperkaliemie\u003c\/b\u003e: Tratamentul concomitent cu medicamente diuretice care economisesc potasiu, ciclosporină, tacrolimus sau trimetoprim poate fi asociat cu o creştere a concentraţiilor plasmatice de potasiu, care, prin urmare, trebuie monitorizate frecvent (vezi pct. 4.4). \u003cb\u003eAntibacteriene chinolone\u003c\/b\u003e: Au fost raportate cazuri izolate de convulsii, probabil din cauza utilizării concomitente de chinolone și AINS. \u003cb\u003eFenitoină\u003c\/b\u003e: Când se utilizează fenitoină împreună cu diclofenac, se recomandă monitorizarea concentrațiilor plasmatice de fenitoină datorită creșterii previzibile a expunerii la fenitoină. \u003cb\u003eColestipol și colestiramină\u003c\/b\u003e: acești agenți pot induce o întârziere sau scădere a absorbției diclofenacului. De aceea, se recomanda administrarea diclofenacului cu cel putin o ora inainte sau la 4-6 ore dupa administrarea de colestipol\/colestiramina. \u003cb\u003einhibitori ai CYP2C9\u003c\/b\u003e: Se recomandă prudență atunci când se prescrie diclofenac împreună cu inhibitori ai CYP2C9 (cum ar fi sulfinpirazonă și voriconazol); aceasta poate duce la o creștere semnificativă a concentrațiilor plasmatice maxime și la expunerea la diclofenac, datorită inhibării metabolismului acestuia. De asemenea, diclofenacul poate scădea eficacitatea dispozitivelor intrauterine și a fost raportat riscul de inhibare a interferonului alfa.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE SECUNDARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eReacțiile adverse (Tabelul 1) sunt enumerate mai jos în funcție de organ, sistem\/sistem și frecvența MedDRA. Frecvențele sunt definite ca: foarte frecvente (≥ 1\/10); frecvente (≥ 1\/100 până la \u003c1\/10); mai puţin frecvente (≥ 1\/1.000 până la \u003c 1\/100); rare (≥ 1\/10.000 până la \u003c 1\/1.000); foarte rare (\u003c 1\/10.000); necunoscut (frecvența nu poate fi estimată din datele disponibile). Următoarele reacții adverse includ cele raportate cu utilizarea pe termen scurt sau pe termen lung. Dacă unul dintre aceste efecte apare în timpul tratamentului cu Voltadvance, este recomandabil să întrerupeți medicamentul și să vă adresați medicului dumneavoastră. \u003cb\u003eTabelul 1\u003c\/b\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePatologii ale sistemului sanguin și limfatic.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFoarte rare: trombocitopenie, leucopenie, anemie (inclusiv anemie hemolitică și aplastică), agranulocitoză.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului imunitar.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eRare: hipersensibilitate, reacții anafilactice și anafilactoide (inclusiv hipotensiune arterială și șoc).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFoarte rare: angioedem (inclusiv edem facial).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări psihice.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFoarte rare: dezorientare, depresie, insomnie, coșmaruri, iritabilitate, reacții psihotice.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului nervos.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFrecvente: cefalee, amețeli.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eRare: somnolență.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFoarte rare: parestezii, tulburări de memorie, convulsii, anxietate, tremor, meningită aseptică, modificări ale gustului, accidente cerebrovasculare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePatologii oculare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFoarte rare: tulburări de vedere, vedere încețoșată, diplopie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale urechii și ale labirintului.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFrecvente: amețeli.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFoarte rare: tinitus, agravare a auzului.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eBoli cardiace.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eMai puțin frecvente*: infarct miocardic, insuficiență cardiacă, palpitații, dureri în piept.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eNecunoscut: sindrom Kounis.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePatologii vasculare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFoarte rare: hipertensiune arterială, vasculită.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări respiratorii, toracice și mediastinale.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eRare: astm (inclusiv dispnee).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFoarte rare: pneumonie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFrecvente: greață, vărsături, diaree, dispepsie, dureri abdominale, flatulență, anorexie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eRare: gastrită, hemoragie gastrointestinală, hematemeză, diaree hemoragică, melenă, ulcer gastro-intestinal (cu sau fără sângerare sau perforare, care poate duce la peritonită), uscăciunea gurii și mucoaselor, stenoză gastrointestinală.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFoarte rare: colită (inclusiv colită hemoragică și exacerbare a colitei ulcerative sau a bolii Crohn), constipație, stomatită (inclusiv stomatită ulceroasă), glosită, tulburări esofagiene, boală a diafragmei intestinale, pancreatită, constipație.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eCu frecvență necunoscută: colită ischemică.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări hepatobiliare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFrecvente: creșterea transaminazelor.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eRare: hepatită, icter, tulburări hepatice.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFoarte rare: hepatită fulminantă, necroză hepatică, insuficiență hepatică.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePatologii ale pielii și țesutului subcutanat.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFrecvente: erupție cutanată.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eRare: urticarie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFoarte rare: erupții buloase, eczeme, eritem, eritem multiform, sindrom Stevens-Johnson, necroliză epidermică toxică (sindrom Lyell), dermatită exfoliativă, căderea părului, reacție de fotosensibilitate, purpură, purpură Henoch-Schonlein, prurit.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări renale și urinare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFoarte rare: insuficiență renală acută, hematurie, proteinurie, sindrom nefrotic, nefrită interstițială, necroză papilară renală.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePatologii sistemice și afecțiuni legate de locul de administrare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eRare: edem.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e* Frecvența reflectă datele din tratamentul pe termen lung cu o doză mare (150 mg pe zi). Studiile clinice și datele epidemiologice indică în mod constant un risc crescut de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral) asociat cu utilizarea diclofenacului, în special în doze mari (150 mg\/zi) și tratament pe termen lung (pentru contraindicații și avertismente și precauții speciale pentru utilizare, vezi pct. 4.3 și 4.4). \u003cb\u003e \u003cu\u003eRaportarea reacțiilor adverse suspectate\u003c\/u\u003e \u003c\/b\u003e Raportarea reacțiilor adverse suspectate care apar după autorizarea medicamentului este importantă, deoarece permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu\/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare: www.aifa.gov.it\/content\/segnalazioni-reazioni-avverse.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSupradozaj\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cb\u003eSimptome\u003c\/b\u003e Nu există un tablou clinic tipic care rezultă dintr-o supradoză de diclofenac. Supradozajul poate provoca simptome precum vărsături, sângerări gastro-intestinale, diaree, amețeli, tinitus sau convulsii. În caz de otrăvire semnificativă, este posibilă insuficiența renală acută și afectarea ficatului. \u003cb\u003eMăsuri terapeutice\u003c\/b\u003e Tratamentul intoxicației acute cu AINS, inclusiv diclofenac, constă în principal în măsuri de susținere și tratament simptomatic. În caz de complicații precum hipotensiune arterială, insuficiență renală, convulsii, tulburări gastro-intestinale și depresie respiratorie, trebuie adoptate măsuri de susținere și tratament simptomatic. Terapiile specifice, cum ar fi diureza forțată, dializa sau hemoperfuzia, probabil că nu sunt utile în eliminarea AINS, inclusiv diclofenacul, din cauza legării lor mari de proteinele plasmatice și a metabolismului lor considerabil. Modalitățile de tratament ulterioare ar trebui să țină cont de indicațiile clinice sau de recomandarea centrului de control al otrăvirii, acolo unde sunt disponibile.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSARCINA SI ALAPTATUL\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cb\u003eSarcina\u003c\/b\u003e Inhibarea sintezei de prostaglandine poate afecta negativ sarcina și\/sau dezvoltarea embrionului\/fetal. Rezultatele studiilor epidemiologice sugerează un risc crescut de avort spontan și malformații cardiace și gastroschisis după utilizarea unui inhibitor al sintezei prostaglandinelor în stadiile incipiente ale sarcinii. Riscul absolut de malformații cardiace a crescut de la mai puțin de 1% la aproximativ 1,5%. S-a considerat că riscul crește odată cu doza și durata terapiei. La animale, s-a demonstrat că administrarea de inhibitori ai sintezei prostaglandinelor provoacă o creștere a pierderii pre și post-implantare și a mortalității embrio-fetale. Mai mult, a fost raportată o incidență crescută a diferitelor malformații, inclusiv malformații cardiovasculare, la animalele cărora li s-au administrat inhibitori ai sintezei prostaglandinelor în timpul perioadei organogenetice. Din 20\u003csup\u003ea\u003c\/sup\u003e începând cu săptămâna de sarcină, utilizarea diclofenacului poate provoca oligohidramnios rezultat din disfuncția renală fetală. Această afecțiune poate apărea la scurt timp după începerea tratamentului și este de obicei reversibilă la întreruperea tratamentului. Mai mult, au fost raportate cazuri de constricție a canalului arterial în urma tratamentului în al doilea trimestru de sarcină, dintre care majoritatea au dispărut după întreruperea tratamentului. Prin urmare, în timpul primului și al doilea trimestru de sarcină, diclofenacul nu trebuie administrat decât dacă este strict necesar. Dacă diclofenacul este utilizat de o femeie care încearcă să rămână însărcinată sau în timpul primului și al doilea trimestru de sarcină, doza trebuie menținută cât mai mică posibil și durata tratamentului trebuie să fie cât mai scurtă posibil. În urma expunerii la diclofenac timp de câteva zile începând cu data de 20\u003csup\u003ea\u003c\/sup\u003e începând cu săptămâna de gestație, trebuie luată în considerare monitorizarea prenatală pentru oligohidramnios și constricția canalului arterios. În caz de oligohidramnios sau constricție a canalului arterial, tratamentul cu diclofenac trebuie întrerupt. În timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, toți inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot expune - fătul la: - toxicitate cardiopulmonară (constricție\/închiderea prematură a canalului arterios și hipertensiune pulmonară); - disfuncție renală (vezi mai sus), care poate evolua spre insuficiență renală cu oligo-hidramnios; - mama si nou-nascutul, la sfarsitul sarcinii, la: - posibila prelungire a timpului de sangerare, si efect antiagregant care poate apare chiar si la doze foarte mici; - inhibarea contractiilor uterine rezultand travaliu intarziat sau prelungit. În consecinţă, diclofenacul este contraindicat în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină (vezi pct. 4.3 şi 5.3). \u003cb\u003eAlăptarea\u003c\/b\u003e Ca și alte AINS, diclofenacul trece în laptele matern în cantități mici. Prin urmare, diclofenacul nu trebuie administrat în timpul alăptării pentru a evita efectele secundare la sugar. \u003cb\u003eFertilitatea\u003c\/b\u003e Ca și în cazul altor AINS, utilizarea diclofenacului poate modifica fertilitatea femeilor și nu este recomandată femeilor care doresc să rămână însărcinate. Întreruperea tratamentului cu diclofenac trebuie luată în considerare la femeile care au dificultăți de a concepe sau care sunt supuse investigațiilor de infertilitate.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePacienții la care au apărut tulburări de vedere, amețeli, vertij, somnolență sau alte tulburări ale sistemului nervos central în timpul utilizării diclofenacului trebuie să se abțină de la conducerea vehiculelor sau folosirea utilajelor.\u003c\/p\u003e","brand":"Haleon","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":51131218985287,"sku":"035500040","price":12.16,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/files\/haleon-italy-srl-voltadvance-25mg-20-bustine-polvere-per-soluzione-orale-farmacia-dottor-tili-1213792344.jpg?v=1767142648"},{"product_id":"nurofen-influenza-e-raffreddore-200mg-30mg-12-compresse-rivestite","title":"Nurofen Gripă și Răceală 200mg + 30mg 12 comprimate filmate","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINDICAȚII\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eNUROFEN GRIPĂ ȘI RĂCELILE 200 mg + 30 mg comprimate filmate, este indicat la adulți și adolescenți cu vârsta peste 12 ani. Tratamentul simptomelor răcelii și gripei, cum ar fi congestie nazală și sinusală, durere, febră, durere în gât, cefalee.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINGREDIENTE ACTIVE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eUn comprimat conține: Ibuprofen 200 mg, Pseudoefedrin clorhidrat 30 mg Excipienți cu efecte cunoscute: sodiu, galben apus FCF (E 110). Pentru lista completă a excipienților, vezi pct. 6.1.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEXCIPIENȚI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFosfat tricalcic, carboximetilceluloză de sodiu, celuloză microcristalină, povidonă, metilhidroxipropilceluloză, stearat de magneziu, talc, coloranți: E 104, E 110, E 171.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eHipersensibilitate la substanțele active sau la oricare dintre excipienții enumerați la punctul 6.1. Pacienții care suferă de ulcer peptic. Antecedente de hemoragie gastrointestinală sau perforație legate de tratamente active anterioare sau antecedente de hemoragie recurentă\/ulcer peptic (două sau mai multe episoade distincte de ulcerație sau sângerare demonstrată). Subiecții care au prezentat anterior reacții de hipersensibilitate (cum ar fi polipoză nazală, astm, rinită, angioedem sau urticarie) în urma utilizării ibuprofenului, acidului acetilsalicilic sau a altor analgezice, antipiretice, alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). Insuficiență hepatică sau renală severă. Insuficiență cardiacă severă (clasa IV NYHA) Pacienți cu boli cardiovasculare grave, tahicardie, hipertensiune arterială, angină pectorală, hipertiroidism, diabet, feocromocitom, glaucom, sindrom de prostată. Sarcina. Alăptarea (vezi pct. 4.6). Copii sub 12 ani. Pacienții care au luat sau au luat inhibitori de monoaminooxidază (IMAO) în ultimele 14 zile (vezi pct. 4.5).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eDOZAJE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eDozare\u003c\/u\u003e Doar pentru o perioadă scurtă de tratament. • maxim 5 zile de terapie pentru populația adultă; • Terapie maxim 3 zile pentru populatia pediatrica (12-18 ani). Reacțiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficiente pentru cea mai scurtă durată posibilă de tratament, necesară pentru controlul simptomelor (vezi pct. 4.4). Dacă utilizarea medicamentului este necesară mai mult de 5 zile la adulți și mai mult de 3 zile la adolescenți sau în cazul agravării simptomelor, trebuie consultat medicul. \u003cu\u003ePopulatie pediatrica\u003c\/u\u003e: A nu se administra copiilor sub 12 ani \u003cu\u003eAdulți și adolescenți peste 12 ani\u003c\/u\u003e: Doza inițială este de 1-2 comprimate pe zi, apoi, dacă este necesar, 1-2 comprimate la fiecare 4 ore. Nu depășiți doza de 6 comprimate în 24 de ore. \u003cu\u003evârstnici\u003c\/u\u003e: Nu sunt necesare modificări ale dozei recomandate la vârstnici, cu excepția pacienților cu modificări renale sau hepatice pentru care este necesară adaptarea individuală a dozei. \u003cu\u003eMod de administrare\u003c\/u\u003e: Utilizare orală.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONSERVARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAcest medicament nu necesită condiții speciale de păstrare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eEfectele secundare pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficiente pentru cea mai scurtă durată posibilă de tratament, necesară pentru controlul simptomelor (vezi pct. 4.2 și secțiunile de mai jos despre Riscuri gastrointestinale și cardiovasculare). Alte AINS: utilizarea NUROFEN RĂCEL ȘI GRIPĂ trebuie evitată în asociere cu AINS, inclusiv cu inhibitori selectivi ai COX-2. Evitați utilizarea simultană a două sau mai multe analgezice, antipiretice, antiinflamatoare nesteroidiene, deoarece acest lucru duce la un risc crescut de reacții adverse. Utilizarea AINS trebuie evaluată cu atenție la pacienții care suferă de tulburări de coagulare, deoarece este posibilă o reducere a coagulabilității. Același lucru este valabil și pentru pacienții tratați cu anticoagulante orale, din cauza posibilității de intensificare a efectului anticoagulant (vezi și pct. 4.5). Siguranța gastrointestinală: ca și în cazul tuturor antiinflamatoarelor, medicamentul nu trebuie luat dacă pacientul suferă de ulcere sau tulburări gastrice. Hemoragie, ulcerație și perforație gastro-intestinală: au fost raportate oricând în timpul tratamentului cu toate AINS, cu sau fără simptome de avertizare sau antecedente de evenimente gastrointestinale grave, hemoragii, ulcerații și perforații gastro-intestinale, care pot fi letale. La vârstnici și la pacienții cu antecedente de ulcer, mai ales dacă se complică cu hemoragie sau perforație (vezi pct. 4.3), riscul de hemoragie, ulcerație sau perforație gastrointestinală este mai mare cu dozele crescute de AINS. Acești pacienți trebuie să înceapă tratamentul cu cea mai mică doză disponibilă. Utilizarea concomitentă a agenților de protecție (misoprostol sau inhibitori ai pompei de protoni) trebuie luată în considerare la acești pacienți și, de asemenea, la pacienții care iau doze mici de acid acetilsalicilic sau alte medicamente care pot crește riscul de evenimente gastrointestinale (vezi pct. 4.5 de mai jos). Pacienții cu antecedente de toxicitate gastrointestinală, în special vârstnicii, trebuie să raporteze orice simptome gastrointestinale neobișnuite (în special sângerare gastrointestinală), în special în etapele inițiale ale tratamentului. Se recomandă prudență la pacienții care iau concomitent medicamente care pot crește riscul de ulcerație sau hemoragie, cum ar fi corticosteroizi orali, anticoagulante precum warfarina, inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei sau agenți antiplachetari precum acidul acetilsalicilic (vezi pct. 4.5). Când apar sângerări sau ulcerații gastro-intestinale la pacienții care iau NUROFEN GRIPĂ ȘI RĂCELI, tratamentul trebuie întrerupt. AINS trebuie administrate cu prudență la pacienții cu antecedente de boli gastrointestinale (colită ulceroasă, boala Crohn), deoarece aceste afecțiuni pot fi exacerbate (vezi pct. 4.8). Efecte cardiovasculare și cerebrovasculare: este necesară prudență (discutați cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul) înainte de a începe tratamentul la pacienții cu antecedente pozitive de hipertensiune arterială și\/sau insuficiență cardiacă, deoarece s-au găsit retenție de lichide, hipertensiune arterială și edem în asociere cu tratamentul cu AINS. Studiile clinice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari (2400 mg\/zi), poate fi asociată cu o creștere modestă a riscului de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral). În general, studiile epidemiologice nu sugerează că dozele mici de ibuprofen (de exemplu ≤ 1200 mg\/zi) sunt asociate cu un risc crescut de evenimente trombotice arteriale. Pacienții cu hipertensiune arterială necontrolată, insuficiență cardiacă congestivă (clasa NYHA II-III), boală cardiacă ischemică stabilită, boală arterială periferică și\/sau boală cerebrovasculară trebuie tratați cu ibuprofen numai după o atenție atentă și trebuie evitate dozele mari (2400 mg\/zi). Atenție trebuie luată în considerare, de asemenea, înainte de începerea tratamentului de lungă durată pentru pacienții cu factori de risc pentru evenimente cardiovasculare (de exemplu, hipertensiune arterială, hiperlipidemie, diabet zaharat, fumatul de țigară), mai ales dacă sunt necesare doze mari (2400 mg\/zi) de ibuprofen. Reacții cutanate: Reacții cutanate grave, unele dintre ele fatale, inclusiv dermatită exfoliativă, sindrom Stevens-Johnson și necroliza epidermică toxică, au fost raportate foarte rar în asociere cu utilizarea AINS (vezi pct. 4.8). În stadiile incipiente ale terapiei, pacienții par să prezinte un risc mai mare: debutul reacției are loc în majoritatea cazurilor în fazele incipiente ale tratamentului. NUROFEN FLU AND RACET trebuie întrerupt la prima apariție a erupțiilor cutanate, leziunilor mucoasei sau orice alt semn de hipersensibilitate. Reacții cutanate severe: la medicamentele care conțin ibuprofen și pseudoefedrină pot apărea reacții cutanate severe, cum ar fi pustuloza exantematoasă acută generalizată (PEAG). Această erupție pustuloasă acută poate apărea în primele 2 zile de tratament, cu febră și pustule numeroase, mici, în mare parte nefoliculare, rezultate dintr-un eritem edematos larg răspândit și localizate în principal pe pliurile pielii, trunchi și membre superioare. Pacienții trebuie monitorizați cu atenție. Dacă se observă semne și simptome precum pirexie, eritem sau numeroase pustule mici, administrarea Nurofen Gripă și Răceală trebuie întreruptă și, dacă este necesar, trebuie luate măsurile adecvate. Tulburări respiratorii: bronhospasmul poate apărea la pacienții cu astm bronșic sau cu boli alergice curente sau anterioare. Nu luați produsul în caz de astm și alergie la acidul acetilsalicilic decât după consultarea medicului dumneavoastră (vezi paragraful 4.3). LES și boală mixtă a țesutului conjunctiv: în cazul lupusului eritematos sistemic și a bolii mixte a țesutului conjunctiv, poate duce la un risc crescut de meningită aseptică (vezi pct. 4.8). Funcția renală: insuficiență renală, deoarece funcția renală poate fi afectată (vezi pct. 4.3 și 4.8). Funcția ficatului: disfuncție hepatică (vezi pct. 4.3 și 4.8). Fertilitatea feminină afectată: a se vedea punctul 4.6 privind fertilitatea feminină. A se utiliza cu prudență în asociere cu antihipertensive, inclusiv blocante adrenergice neuronale și beta-blocante (vezi pct. 4.5). A se utiliza cu prudență împreună cu alți agenți simpatomimetici, cum ar fi decongestionante, suprimarea poftei de mâncare și psihostimulante amfetamine (vezi pct. 4.5). A se utiliza cu prudență în caz de hiperexcitație. Dacă în timpul administrării medicamentului apar halucinații, neliniște sau tulburări de somn, utilizarea medicamentului trebuie întreruptă. Vârstnici: Pacienții vârstnici prezintă o frecvență mai mare a reacțiilor adverse la AINS, în special hemoragie gastrointestinală și perforație care pot fi letale (vezi pct. 4.2). Copii și adolescenți: La adolescenții deshidratați există riscul de afectare a funcției renale. Colita ischemica: Unele cazuri de colita ischemica au fost raportate cu pseudoefedrina. Dacă apar dureri abdominale bruște, sângerări rectale sau alte simptome de colită ischemică, administrarea de pseudoefedrina trebuie întreruptă și trebuie consultat un medic. \u003cu\u003eNeuropatie optică ischemică\u003c\/u\u003e Au fost raportate cazuri de neuropatie optică ischemică cu pseudoefedrina. Pseudoefedrina trebuie întreruptă dacă apare pierderea bruscă a vederii sau reducerea acuității vizuale, de exemplu în cazul unui scotom. \u003cu\u003eMascarea simptomelor infecțiilor de bază\u003c\/u\u003e Nurofen Gripa și răceala pot masca simptomele infecției, ceea ce ar putea întârzia începerea tratamentului adecvat și, prin urmare, ar putea agrava rezultatul infecției. Acest lucru a fost observat în pneumonia bacteriană dobândită în comunitate și în complicațiile bacteriene ale varicelei. Când se administrează Nurofen Flu and Răceală pentru ameliorarea febrei sau a durerii legate de infecție, se recomandă monitorizarea infecției. În mediul extraspital, pacientul trebuie să solicite asistență medicală dacă simptomele persistă sau se agravează. Acest medicament conţine: • mai puţin de 1 mmol (23 mg). \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e per tabletă, adică în esență „fără sodiu”; • \u003cb\u003ecolorant galben apus FCF (E 110)\u003c\/b\u003e, care poate provoca reacții alergice.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINTERACȚIUNI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAnticoagulante: AINS pot crește efectele anticoagulantelor, cum ar fi warfarina (vezi pct. 4.4). Agenți antiplachetari și inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS): risc crescut de hemoragie gastrointestinală (vezi pct. 4.4). Corticosteroizi: risc crescut de ulcerație gastrointestinală sau hemoragie (vezi pct. 4.4). Produsul nu trebuie administrat de către pacienții tratați cu inhibitori de monoaminooxidază și timp de 14 zile după încetarea unui astfel de tratament. Produsul poate spori efectul altor agenți simpatomimetici, cum ar fi decongestionantele. Efectul pseudoefedrinei ar putea fi redus de guanetidină, rezerpină și metildopa și ar putea fi influențat de antidepresivele triciclice. La rândul său, pseudoefedrina poate reduce efectul guanetidinei și poate crește posibilitatea de apariție a aritmiilor la pacienții digitalizați sau la pacienții care iau anticolinergice (inclusiv antidepresive triciclice) sau chinidină. Diuretice, inhibitori ai ECA și antagoniști ai angiotensinei II: AINS pot reduce efectul diureticelor și altor medicamente antihipertensive. La unii pacienți cu funcție renală compromisă (de exemplu, pacienți deshidratați sau pacienți vârstnici cu funcție renală compromisă), administrarea concomitentă a unui inhibitor ECA sau a unui antagonist al angiotensinei II și a agenților care inhibă sistemul ciclo-oxigenazei poate duce la o deteriorare suplimentară a funcției renale, inclusiv o posibilă insuficiență renală acută, care este de obicei reversibilă. Aceste interacțiuni trebuie luate în considerare la pacienții care iau NUROFEN GRIPĂ ȘI RĂCEL, concomitent cu inhibitori ai ECA sau antagonişti ai angiotensinei II. Prin urmare, combinația trebuie administrată cu precauție, în special la pacienții vârstnici. Pacienții trebuie să fie hidratați corespunzător și trebuie luată în considerare monitorizarea funcției renale după inițierea terapiei concomitente. Acid acetilsalicilic: administrarea concomitentă de ibuprofen și acid acetilsalicilic nu este, în general, recomandată din cauza potențialului de creștere a reacțiilor adverse (vezi pct. 4.4). Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba în mod competitiv efectul acidului acetilsalicilic în doze mici asupra agregării trombocitelor atunci când medicamentele sunt administrate simultan. Deși există incertitudini cu privire la extrapolarea acestor date la situația clinică, nu poate fi exclusă posibilitatea ca utilizarea regulată, pe termen lung, a ibuprofenului să reducă efectul cardioprotector al acidului acetilsalicilic la doze mici. Nu sunt considerate posibile efecte clinice relevante în urma utilizării ocazionale a ibuprofenului (vezi pct. 5.1). Alte AINS, inclusiv inhibitori selectivi ai ciclooxigenazei-2: trebuie evitată utilizarea concomitentă a două sau mai multe AINS, deoarece poate crește riscul de evenimente adverse (vezi pct. 4.4). Glucozide cardiace: AINS pot agrava insuficiența cardiacă, pot reduce RFG (rata de filtrare glomerulară) și nivelurile plasmatice ale glucozidelor. Litiu. Există dovezi ale posibilității unei creșteri potențiale a nivelului de litiu din sânge. Metotrexat. Există dovezi ale posibilității unei creșteri a nivelurilor plasmatice de metotrexat. Ciclosporine: cresc riscul de nefrotoxicitate. Mifepristonă: AINS nu pot fi administrate timp de 8-12 zile după administrarea mifepristonei, deoarece AINS pot reduce efectul mifepristonei. Tacrolimus: Risc posibil crescut de nefrotoxicitate atunci când AINS sunt administrate cu tacrolimus. Zidovudină: Risc crescut de toxicitate hematologică atunci când AINS sunt utilizate concomitent cu Zidovudină. Există dovezi ale riscului crescut de hemartroză și hematom în Pacienții cu hemofilie HIV pozitivi dacă sunt tratați simultan cu zidovudină și ibuprofen. Antibiotice chinolone: ​​Datele din studiile pe animale indică faptul că AINS pot crește riscul de convulsii asociate cu antibioticele chinolone. Pacienții care iau AINS și chinolone pot avea un risc crescut de a dezvolta convulsii. Alcaloizi din ergot (ergotamină și metisergidă): risc crescut de ergotism. Suprimarea poftei de mâncare (anorectice) și psihostimulante asemănătoare amfetaminei: risc de hipertensiune. Oxitocină: risc de hipertensiune arterială\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE SECUNDARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eLista următoarelor reacții adverse le include pe cele care au fost observate în timpul tratamentului cu ibuprofen în doze de automedicație (până la maximum 1200 mg pe zi) și cu simpatomimetice, inclusiv pseudoefedrina pentru perioade scurte de administrare. Efectele secundare asociate cu administrarea de ibuprofen și simpatomimetice, cum ar fi pseudoefedrina, sunt enumerate mai jos în funcție de clasa de aparate, sisteme și organe și de frecvență. \u003ci\u003ePentru frecvența de apariție a reacțiilor adverse, se folosesc următoarele expresii:\u003c\/i\u003e \u003ci\u003eFoarte frecvente (\u003c\/i\u003e≥ \u003ci\u003e1\/10)\u003c\/i\u003e \u003ci\u003eMunicipiul (\u003c\/i\u003e \u003csub\u003e≥ \u003c\/sub\u003e \u003ci\u003e1\/100, \u0026lt;1\/10)\u003c\/i\u003e \u003ci\u003eMai puțin frecvente (\u003c\/i\u003e \u003csub\u003e≥ \u003c\/sub\u003e \u003ci\u003e1\/1000, \u0026lt;1\/100)\u003c\/i\u003e \u003ci\u003eRar (\u003c\/i\u003e \u003csub\u003e≥ \u003c\/sub\u003e \u003ci\u003e1\/10.000, \u0026lt;1\/1000)\u003c\/i\u003e \u003ci\u003eFoarte rare (\u003c1\/10.000)\u003c\/i\u003e \u003ci\u003eCu frecvență necunoscută (frecvența nu poate fi estimată din datele disponibile)\u003c\/i\u003e \u003ci\u003eÎn cadrul fiecărei grupe de frecvență, reacțiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravității.\u003c\/i\u003e \u003cb\u003eTabelul efectelor secundare\u003c\/b\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sângelui și ale sistemului limfatic - Frecvență: mai puțin frecvente. Reacții adverse: reacții de hipersensibilitate caracterizate prin urticarie și prurit²\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sângelui și ale sistemului limfatic - Frecvență: Foarte rare. Reacție adversă: tulburări hematopoietice¹. Reacții severe de hipersensibilitate. Simptomele pot fi: umflarea feței, limbii și laringelui, dispnee, tahicardie, hipotensiune arterială (anafilaxie, angioedem sau șoc sever).²\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări psihice - Frecvență: necunoscută. Reacții adverse: insomnie, anxietate, neliniște, agitație, halucinații.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului nervos - Frecvenţă: Mai puţin frecvente. Reacții adverse: dureri de cap, tremor.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului nervos - Frecvență: Foarte rare. Reacție adversă: meningită aseptică³\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări oculare - Frecvență: necunoscută. Reacție adversă: Neuropatie optică ischemică.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări cardiace - Frecvență: necunoscută. Reacții adverse: insuficiență cardiacă și edem4, tahicardie, dureri în piept, aritmie, palpitații.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări vasculare - Frecvență: necunoscută. Reacție adversă: hipertensiune arterială4.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări respiratorii, toracice și mediastinale - Frecvență: necunoscută. Reacție adversă: reactivitate a sistemului respirator, inclusiv astm, bronhospasm sau dispnee²\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale - Frecvenţă: Mai puţin frecvente. Reacții adverse: dureri abdominale, greață și dispepsie5.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale - Frecvență: Rare. Reacții adverse: diaree, flatulență, constipație și vărsături.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale - Frecvență: Foarte rare. Reacţii adverse: ulcer peptic, perforaţie sau hemoragie gastrointestinală, melenă, hematemeză, uneori letale, în special la vârstnici (vezi pct. 4.4). Stomatita ulcerativa, ulceratii bucale, gastrita.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale - Frecvenţă: necunoscută. Reacție adversă: gură uscată. Exacerbarea colitei și a bolii Crohn (vezi pct. 4.4). Colita ischemică.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări hepatobiliare - Frecvență: Foarte rare. Reacție adversă: tulburări hepatice.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale pielii și țesutului subcutanat - Frecvență: Mai puțin frecvente. Reacție adversă: erupții cutanate ²\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale pielii și țesutului subcutanat - Frecvență: Foarte rare. Reacții adverse: pot apărea reacții buloase, inclusiv sindrom Stevens-Johnson, eritem multiform și necroliză epidermică toxică.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale pielii și țesutului subcutanat - Frecvență: necunoscută. Reacție adversă: hiperhidroză. Reacție medicamentoasă cu eozinofilie și simptome sistemice (sindrom DRESS). Reacții cutanate severe, inclusiv pustuloză exantematoasă acută generalizată (PEAG). Reacții de fotosensibilitate\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului musculo-scheletic și ale țesutului conjunctiv - Frecvență: necunoscută. Reacție adversă: slăbiciune musculară.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări renale și urinare - Frecvență: Foarte rare. Reacție adversă: insuficiență renală severă 6.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări renale și urinare - Frecvență: necunoscută. Reacție adversă: retenție urinară.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări generale și afecțiuni legate de locul de administrare - Frecvență: necunoscută. Reacție adversă: iritabilitate, sete.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTeste diagnostice - Frecvență: Foarte rar. Reacție adversă: scăderea nivelului de hemoglobină în sânge.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cb\u003eDescrierea unor efecte secundare\u003c\/b\u003e 1) Exemple de tulburări hematopoietice includ anemia, leucopenia, trombocitopenia, pancitopenia și agranulocitoza. Primele simptome sunt febră, durere în gât, ulcere bucale superficiale, simptome asemănătoare gripei, senzație severă de oboseală, sângerări inexplicabile și vânătăi. 2) Reacții de hipersensibilitate: aceste reacții includ a) reacții alergice nespecifice și anafilaxie, b) reactivitate a tractului respirator, inclusiv astm, agravarea astmului bronșic, bronhospasm sau dispnee sau c) diverse afecțiuni ale pielii, cum ar fi diverse erupții cutanate, prurit, urticarie, purpură și dermatită foarte rar toxică și exfoliativă. necroliza epidermică, sindromul Stevens-Johnson și eritemul multiform, d) reacții de reactivitate încrucișată cu pseudoefedrina 3) Patogenia meningitei aseptice induse de medicament nu este complet cunoscută. Cu toate acestea, datele disponibile despre meningita aseptică legată de administrarea de AINS ne determină să ne gândim la o reacție de hipersensibilitate imună (datorită unei relații temporare cu administrarea medicamentului și dispariția simptomelor după întreruperea tratamentului). De remarcat, în timpul tratamentului cu ibuprofen, la pacienții cu tulburări autoimune (cum ar fi lupus eritematos sistemic, boală mixtă a țesutului conjunctiv), au fost observate cazuri individuale de simptome de meningită aseptică (cum ar fi îndoitura gâtului, dureri de cap, greață, vărsături, febră și dezorientare). 4) Studiile clinice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special la doze mari (2400 mg\/zi) poate fi asociată cu o creștere modestă a riscului de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral) (vezi pct. 4.4). Pot să apară ulcer peptic, perforaţie sau hemoragie gastrointestinală, uneori letale, în special la vârstnici (vezi pct. 4.4). 6) Mai ales în timpul tratamentelor lungi, asociate cu o creștere a ureei serice și a edemului. Include, de asemenea, necroza papilară. Pot să apară intoleranță gastrointestinală, sângerare, transpirație, amețeli, durere precordială, dificultăți la urinare și insomnie. Raportarea reacțiilor adverse suspectate Raportarea reacțiilor adverse suspectate care apar după autorizarea medicamentului este importantă, deoarece permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu\/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare la: https:\/\/www.aifa.gov.it\/content\/segnalazioni-reazioniavverse.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSupradozaj\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eSimptome\u003c\/u\u003e Pot apărea greață, vărsături, dureri abdominale și mai rar diaree. Pot apărea, de asemenea, tinitus, dureri de cap și sângerări gastro-intestinale. În cazurile mai severe de otrăvire se observă toxicitate la sistemul nervos central, manifestată prin amețeli, somnolență, ocazional excitare și dezorientare sau comă. Ocazional, pacienții dezvoltă convulsii. În cazurile de otrăvire severă pot apărea acidoză metabolică și o prelungire a timpului de protrombină\/INR, cauzată probabil de interferența cu acțiunea factorilor de coagulare prezenți în circulație. Pot apărea, de asemenea, insuficiență renală acută, afectare hepatică și depresie respiratorie. La subiecții astmatici poate apărea exacerbarea astmului. Ca și în cazul altor simpatomimetice, o doză excesivă de pseudoefedrină poate provoca simptome legate de tulburările sistemului nervos central și stimularea cardiovasculară, inclusiv\u003cb\u003e:\u003c\/b\u003e iritabilitate, neliniște, tremurături, sete, vedere încețoșată, anxietate anxietate, insomnie, febră, transpirații, exoftalmie, halucinații, slăbiciune musculară\u003cb\u003e,\u003c\/b\u003e palpitații, convulsii, retenție urinară, hipertensiune arterială, dificultăți la urinare, greață, vărsături, tahicardie și aritmii cardiace. \u003cu\u003eTratament\u003c\/u\u003e Tratamentul trebuie să fie simptomatic și de susținere, în special al sistemelor cardiovasculare și respiratorii și trebuie să includă menținerea căilor respiratorii permeabile și monitorizarea funcției cardiace și a semnelor vitale până când pacientul este stabilizat. Administrarea orală de cărbune activat trebuie luată în considerare dacă pacientul prezintă în decurs de 1 oră de la ingerarea unei cantități potențial toxice. Dacă este necesar, trebuie utilizată intervenția corectivă a electroliților serici. Convulsiile trebuie tratate cu benzodiazepine intravenoase dacă sunt frecvente sau prelungite. Administrați bronhodilatatoare în caz de astm. Eliminarea pseudoefedrinei poate fi accelerată prin diureză acidă sau dializă. Fenomenele hipertensive pot fi tratate cu medicamente de blocare a receptorilor alfa IV. Aritmiile cardiace pot necesita utilizarea de agenți de blocare beta-adrenergică după administrarea de blocante alfa-adrenergice. Hiperexcitabilitatea și halucinațiile pot fi tratate cu clorpromazină.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSARCINA SI ALAPTATUL\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eProdusul nu trebuie utilizat în timpul sarcinii și alăptării. \u003cb\u003eSarcina:\u003c\/b\u003e Inhibarea sintezei de prostaglandine poate afecta negativ sarcina și\/sau dezvoltarea embrionului\/fetal. Rezultatele studiilor epidemiologice sugerează un risc crescut de avort spontan și malformații cardiace și gastroschisis după utilizarea unui inhibitor al sintezei prostaglandinelor în stadiile incipiente ale sarcinii. Riscul absolut de malformații cardiace a crescut de la mai puțin de 1% la aproximativ 1,5%. S-a considerat că riscul crește odată cu doza și durata terapiei. La animale, s-a demonstrat că administrarea de inhibitori ai sintezei prostaglandinelor provoacă o creștere a pierderii pre și post-implantare și a mortalității embrio-fetale. Mai mult, a fost raportată o incidență crescută a diferitelor malformații, inclusiv malformații cardiovasculare, la animalele cărora li s-au administrat inhibitori ai sintezei prostaglandinelor în timpul perioadei organogenetice. În timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, toți inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot expune fătul la: - toxicitate cardiopulmonară (cu închiderea prematură a canalului arterial și hipertensiune pulmonară); - disfunctie renala care poate evolua spre insuficienta renala cu oligo-hidramnios; Mama si nou-nascutul, la sfarsitul sarcinii, sunt expusi la: - posibila prelungire a timpului de sangerare, efect antiagregant care poate apare chiar si la doze foarte mici; - inhibarea contractiilor uterine rezultand travaliu intarziat sau prelungit. Exista posibilitatea unei asocieri intre aparitia anomaliilor fetale si administrarea de pseudoefedrina in primul trimestru de sarcina. \u003cb\u003eAlăptarea:\u003c\/b\u003e Deși ibuprofenul este prezent în laptele matern în concentrații foarte mici, pseudoefedrina este secretată în lapte în cantități semnificative; din acest motiv produsul nu trebuie utilizat în timpul alăptării. \u003cb\u003eFertilitatea:\u003c\/b\u003e Ca și în cazul altor AINS, utilizarea NUROFEN GRIPĂ ȘI RĂCELILE poate modifica fertilitatea feminină datorită efectului său asupra ovulației. Prin urmare, nu este recomandat femeilor care doresc să rămână însărcinate.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eNu se aplică\u003c\/p\u003e","brand":"Reckitt Benckiser","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":51131232026951,"sku":"034246013","price":11.53,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/files\/reckitt-benckiser-h-it-spa-nurofen-influenza-e-raffreddore-200mg-30mg-12-compresse-rivestite-farmacia-dottor-tili-1213792327.jpg?v=1767143169"},{"product_id":"nurofen-influenza-e-raffreddore-200mg-30mg-24-compresse-rivestite","title":"Nurofen Gripa și Răceala 200mg + 30mg 24 comprimate filmate","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINDICAȚII\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eNUROFEN GRIPĂ ȘI RĂCELILE 200 mg + 30 mg comprimate filmate, este indicat la adulți și adolescenți cu vârsta peste 12 ani. Tratamentul simptomelor răcelii și gripei, cum ar fi congestie nazală și sinusală, durere, febră, durere în gât, cefalee.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINGREDIENTE ACTIVE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eUn comprimat conține: Ibuprofen 200 mg, Pseudoefedrin clorhidrat 30 mg Excipienți cu efecte cunoscute: sodiu, galben apus FCF (E 110). Pentru lista completă a excipienților, vezi pct. 6.1.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEXCIPIENȚI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFosfat tricalcic, carboximetilceluloză de sodiu, celuloză microcristalină, povidonă, metilhidroxipropilceluloză, stearat de magneziu, talc, coloranți: E 104, E 110, E 171.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eHipersensibilitate la substanțele active sau la oricare dintre excipienții enumerați la punctul 6.1. Pacienții care suferă de ulcer peptic. Antecedente de hemoragie gastrointestinală sau perforație legate de tratamente active anterioare sau antecedente de hemoragie recurentă\/ulcer peptic (două sau mai multe episoade distincte de ulcerație sau sângerare demonstrată). Subiecții care au prezentat anterior reacții de hipersensibilitate (cum ar fi polipoză nazală, astm, rinită, angioedem sau urticarie) în urma utilizării ibuprofenului, acidului acetilsalicilic sau a altor analgezice, antipiretice, alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). Insuficiență hepatică sau renală severă. Insuficiență cardiacă severă (clasa IV NYHA) Pacienți cu boli cardiovasculare grave, tahicardie, hipertensiune arterială, angină pectorală, hipertiroidism, diabet, feocromocitom, glaucom, sindrom de prostată. Sarcina. Alăptarea (vezi pct. 4.6). Copii sub 12 ani. Pacienții care au luat sau au luat inhibitori de monoaminooxidază (IMAO) în ultimele 14 zile (vezi pct. 4.5).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eDOZAJE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eDozare\u003c\/u\u003e Doar pentru o perioadă scurtă de tratament. • maxim 5 zile de terapie pentru populația adultă; • Terapie maxim 3 zile pentru populatia pediatrica (12-18 ani). Reacțiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficiente pentru cea mai scurtă durată posibilă de tratament, necesară pentru controlul simptomelor (vezi pct. 4.4). Dacă utilizarea medicamentului este necesară mai mult de 5 zile la adulți și mai mult de 3 zile la adolescenți sau în cazul agravării simptomelor, trebuie consultat medicul. \u003cu\u003ePopulatie pediatrica\u003c\/u\u003e: A nu se administra copiilor sub 12 ani \u003cu\u003eAdulți și adolescenți peste 12 ani\u003c\/u\u003e: Doza inițială este de 1-2 comprimate pe zi, apoi, dacă este necesar, 1-2 comprimate la fiecare 4 ore. Nu depășiți doza de 6 comprimate în 24 de ore. \u003cu\u003evârstnici\u003c\/u\u003e: Nu sunt necesare modificări ale dozei recomandate la vârstnici, cu excepția pacienților cu modificări renale sau hepatice pentru care este necesară adaptarea individuală a dozei. \u003cu\u003eMod de administrare\u003c\/u\u003e: Utilizare orală.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONSERVARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAcest medicament nu necesită condiții speciale de păstrare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eEfectele secundare pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficiente pentru cea mai scurtă durată posibilă de tratament, necesară pentru controlul simptomelor (vezi pct. 4.2 și secțiunile de mai jos despre Riscuri gastrointestinale și cardiovasculare). Alte AINS: utilizarea NUROFEN RĂCEL ȘI GRIPĂ trebuie evitată în asociere cu AINS, inclusiv cu inhibitori selectivi ai COX-2. Evitați utilizarea simultană a două sau mai multe analgezice, antipiretice, antiinflamatoare nesteroidiene, deoarece acest lucru duce la un risc crescut de reacții adverse. Utilizarea AINS trebuie evaluată cu atenție la pacienții care suferă de tulburări de coagulare, deoarece este posibilă o reducere a coagulabilității. Același lucru este valabil și pentru pacienții tratați cu anticoagulante orale, din cauza posibilității de intensificare a efectului anticoagulant (vezi și pct. 4.5). Siguranța gastrointestinală: ca și în cazul tuturor antiinflamatoarelor, medicamentul nu trebuie luat dacă pacientul suferă de ulcere sau tulburări gastrice. Hemoragie, ulcerație și perforație gastro-intestinală: au fost raportate oricând în timpul tratamentului cu toate AINS, cu sau fără simptome de avertizare sau antecedente de evenimente gastrointestinale grave, hemoragii, ulcerații și perforații gastro-intestinale, care pot fi letale. La vârstnici și la pacienții cu antecedente de ulcer, mai ales dacă se complică cu hemoragie sau perforație (vezi pct. 4.3), riscul de hemoragie, ulcerație sau perforație gastrointestinală este mai mare cu dozele crescute de AINS. Acești pacienți trebuie să înceapă tratamentul cu cea mai mică doză disponibilă. Utilizarea concomitentă a agenților de protecție (misoprostol sau inhibitori ai pompei de protoni) trebuie luată în considerare la acești pacienți și, de asemenea, la pacienții care iau doze mici de acid acetilsalicilic sau alte medicamente care pot crește riscul de evenimente gastrointestinale (vezi pct. 4.5 de mai jos). Pacienții cu antecedente de toxicitate gastrointestinală, în special vârstnicii, trebuie să raporteze orice simptome gastrointestinale neobișnuite (în special sângerare gastrointestinală), în special în etapele inițiale ale tratamentului. Se recomandă prudență la pacienții care iau concomitent medicamente care pot crește riscul de ulcerație sau hemoragie, cum ar fi corticosteroizi orali, anticoagulante precum warfarina, inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei sau agenți antiplachetari precum acidul acetilsalicilic (vezi pct. 4.5). Când apar sângerări sau ulcerații gastro-intestinale la pacienții care iau NUROFEN GRIPĂ ȘI RĂCELI, tratamentul trebuie întrerupt. AINS trebuie administrate cu prudență la pacienții cu antecedente de boli gastrointestinale (colită ulceroasă, boala Crohn), deoarece aceste afecțiuni pot fi exacerbate (vezi pct. 4.8). Efecte cardiovasculare și cerebrovasculare: este necesară prudență (discutați cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul) înainte de a începe tratamentul la pacienții cu antecedente pozitive de hipertensiune arterială și\/sau insuficiență cardiacă, deoarece s-au găsit retenție de lichide, hipertensiune arterială și edem în asociere cu tratamentul cu AINS. Studiile clinice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari (2400 mg\/zi), poate fi asociată cu o creștere modestă a riscului de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral). În general, studiile epidemiologice nu sugerează că dozele mici de ibuprofen (de exemplu ≤ 1200 mg\/zi) sunt asociate cu un risc crescut de evenimente trombotice arteriale. Pacienții cu hipertensiune arterială necontrolată, insuficiență cardiacă congestivă (clasa NYHA II-III), boală cardiacă ischemică stabilită, boală arterială periferică și\/sau boală cerebrovasculară trebuie tratați cu ibuprofen numai după o atenție atentă și trebuie evitate dozele mari (2400 mg\/zi). Atenție trebuie luată în considerare, de asemenea, înainte de începerea tratamentului de lungă durată pentru pacienții cu factori de risc pentru evenimente cardiovasculare (de exemplu, hipertensiune arterială, hiperlipidemie, diabet zaharat, fumatul de țigară), mai ales dacă sunt necesare doze mari (2400 mg\/zi) de ibuprofen. Reacții cutanate: Reacții cutanate grave, unele dintre ele fatale, inclusiv dermatită exfoliativă, sindrom Stevens-Johnson și necroliza epidermică toxică, au fost raportate foarte rar în asociere cu utilizarea AINS (vezi pct. 4.8). În stadiile incipiente ale terapiei, pacienții par să prezinte un risc mai mare: debutul reacției are loc în majoritatea cazurilor în fazele incipiente ale tratamentului. NUROFEN FLU AND RACET trebuie întrerupt la prima apariție a erupțiilor cutanate, leziunilor mucoasei sau orice alt semn de hipersensibilitate. Reacții cutanate severe: la medicamentele care conțin ibuprofen și pseudoefedrină pot apărea reacții cutanate severe, cum ar fi pustuloza exantematoasă acută generalizată (PEAG). Această erupție pustuloasă acută poate apărea în primele 2 zile de tratament, cu febră și pustule numeroase, mici, în mare parte nefoliculare, rezultate dintr-un eritem edematos larg răspândit și localizate în principal pe pliurile pielii, trunchi și membre superioare. Pacienții trebuie monitorizați cu atenție. Dacă se observă semne și simptome precum pirexie, eritem sau numeroase pustule mici, administrarea Nurofen Gripă și Răceală trebuie întreruptă și, dacă este necesar, trebuie luate măsurile adecvate. Tulburări respiratorii: bronhospasmul poate apărea la pacienții cu astm bronșic sau cu boli alergice curente sau anterioare. Nu luați produsul în caz de astm și alergie la acidul acetilsalicilic decât după consultarea medicului dumneavoastră (vezi paragraful 4.3). LES și boală mixtă a țesutului conjunctiv: în cazul lupusului eritematos sistemic și a bolii mixte a țesutului conjunctiv, poate duce la un risc crescut de meningită aseptică (vezi pct. 4.8). Funcția renală: insuficiență renală, deoarece funcția renală poate fi afectată (vezi pct. 4.3 și 4.8). Funcția ficatului: disfuncție hepatică (vezi pct. 4.3 și 4.8). Fertilitatea feminină afectată: a se vedea punctul 4.6 privind fertilitatea feminină. A se utiliza cu prudență în asociere cu antihipertensive, inclusiv blocante adrenergice neuronale și beta-blocante (vezi pct. 4.5). A se utiliza cu prudență împreună cu alți agenți simpatomimetici, cum ar fi decongestionante, suprimarea poftei de mâncare și psihostimulante amfetamine (vezi pct. 4.5). A se utiliza cu prudență în caz de hiperexcitație. Dacă în timpul administrării medicamentului apar halucinații, neliniște sau tulburări de somn, utilizarea medicamentului trebuie întreruptă. Vârstnici: Pacienții vârstnici prezintă o frecvență mai mare a reacțiilor adverse la AINS, în special hemoragie gastrointestinală și perforație care pot fi letale (vezi pct. 4.2). Copii și adolescenți: La adolescenții deshidratați există riscul de afectare a funcției renale. Colita ischemica: Unele cazuri de colita ischemica au fost raportate cu pseudoefedrina. Dacă apar dureri abdominale bruște, sângerări rectale sau alte simptome de colită ischemică, administrarea de pseudoefedrina trebuie întreruptă și trebuie consultat un medic. \u003cu\u003eNeuropatie optică ischemică\u003c\/u\u003e Au fost raportate cazuri de neuropatie optică ischemică cu pseudoefedrina. Pseudoefedrina trebuie întreruptă dacă apare pierderea bruscă a vederii sau reducerea acuității vizuale, de exemplu în cazul unui scotom. \u003cu\u003eMascarea simptomelor infecțiilor de bază\u003c\/u\u003e Nurofen Gripa și răceala pot masca simptomele infecției, ceea ce ar putea întârzia începerea tratamentului adecvat și, prin urmare, ar putea agrava rezultatul infecției. Acest lucru a fost observat în pneumonia bacteriană dobândită în comunitate și în complicațiile bacteriene ale varicelei. Când se administrează Nurofen Flu and Răceală pentru ameliorarea febrei sau a durerii legate de infecție, se recomandă monitorizarea infecției. În mediul extraspital, pacientul trebuie să solicite asistență medicală dacă simptomele persistă sau se agravează. Acest medicament conţine: • mai puţin de 1 mmol (23 mg). \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e per tabletă, adică în esență „fără sodiu”; • \u003cb\u003ecolorant galben apus FCF (E 110)\u003c\/b\u003e, care poate provoca reacții alergice.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINTERACȚIUNI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAnticoagulante: AINS pot crește efectele anticoagulantelor, cum ar fi warfarina (vezi pct. 4.4). Agenți antiplachetari și inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS): risc crescut de hemoragie gastrointestinală (vezi pct. 4.4). Corticosteroizi: risc crescut de ulcerație gastrointestinală sau hemoragie (vezi pct. 4.4). Produsul nu trebuie administrat de către pacienții tratați cu inhibitori de monoaminooxidază și timp de 14 zile după încetarea unui astfel de tratament. Produsul poate spori efectul altor agenți simpatomimetici, cum ar fi decongestionantele. Efectul pseudoefedrinei ar putea fi redus de guanetidină, rezerpină și metildopa și ar putea fi influențat de antidepresivele triciclice. La rândul său, pseudoefedrina poate reduce efectul guanetidinei și poate crește posibilitatea de apariție a aritmiilor la pacienții digitalizați sau la pacienții care iau anticolinergice (inclusiv antidepresive triciclice) sau chinidină. Diuretice, inhibitori ai ECA și antagoniști ai angiotensinei II: AINS pot reduce efectul diureticelor și altor medicamente antihipertensive. La unii pacienți cu funcție renală compromisă (de exemplu, pacienți deshidratați sau pacienți vârstnici cu funcție renală compromisă), administrarea concomitentă a unui inhibitor ECA sau a unui antagonist al angiotensinei II și a agenților care inhibă sistemul ciclo-oxigenazei poate duce la o deteriorare suplimentară a funcției renale, inclusiv o posibilă insuficiență renală acută, care este de obicei reversibilă. Aceste interacțiuni trebuie luate în considerare la pacienții care iau NUROFEN GRIPĂ ȘI RĂCEL, concomitent cu inhibitori ai ECA sau antagonişti ai angiotensinei II. Prin urmare, combinația trebuie administrată cu precauție, în special la pacienții vârstnici. Pacienții trebuie să fie hidratați corespunzător și trebuie luată în considerare monitorizarea funcției renale după inițierea terapiei concomitente. Acid acetilsalicilic: administrarea concomitentă de ibuprofen și acid acetilsalicilic nu este, în general, recomandată din cauza potențialului de creștere a reacțiilor adverse (vezi pct. 4.4). Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba în mod competitiv efectul acidului acetilsalicilic în doze mici asupra agregării trombocitelor atunci când medicamentele sunt administrate simultan. Deși există incertitudini cu privire la extrapolarea acestor date la situația clinică, nu poate fi exclusă posibilitatea ca utilizarea regulată, pe termen lung, a ibuprofenului să reducă efectul cardioprotector al acidului acetilsalicilic la doze mici. Nu sunt considerate posibile efecte clinice relevante în urma utilizării ocazionale a ibuprofenului (vezi pct. 5.1). Alte AINS, inclusiv inhibitori selectivi ai ciclooxigenazei-2: trebuie evitată utilizarea concomitentă a două sau mai multe AINS, deoarece poate crește riscul de evenimente adverse (vezi pct. 4.4). Glucozide cardiace: AINS pot agrava insuficiența cardiacă, pot reduce RFG (rata de filtrare glomerulară) și nivelurile plasmatice ale glucozidelor. Litiu. Există dovezi ale posibilității unei creșteri potențiale a nivelului de litiu din sânge. Metotrexat. Există dovezi ale posibilității unei creșteri a nivelurilor plasmatice de metotrexat. Ciclosporine: cresc riscul de nefrotoxicitate. Mifepristonă: AINS nu pot fi administrate timp de 8-12 zile după administrarea mifepristonei, deoarece AINS pot reduce efectul mifepristonei. Tacrolimus: Risc posibil crescut de nefrotoxicitate atunci când AINS sunt administrate cu tacrolimus. Zidovudină: Risc crescut de toxicitate hematologică atunci când AINS sunt utilizate concomitent cu Zidovudină. Există dovezi ale riscului crescut de hemartroză și hematom în Pacienții cu hemofilie HIV pozitivi dacă sunt tratați simultan cu zidovudină și ibuprofen. Antibiotice chinolone: ​​Datele din studiile pe animale indică faptul că AINS pot crește riscul de convulsii asociate cu antibioticele chinolone. Pacienții care iau AINS și chinolone pot avea un risc crescut de a dezvolta convulsii. Alcaloizi din ergot (ergotamină și metisergidă): risc crescut de ergotism. Suprimarea poftei de mâncare (anorectice) și psihostimulante asemănătoare amfetaminei: risc de hipertensiune. Oxitocină: risc de hipertensiune arterială\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE SECUNDARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eLista următoarelor reacții adverse le include pe cele care au fost observate în timpul tratamentului cu ibuprofen în doze de automedicație (până la maximum 1200 mg pe zi) și cu simpatomimetice, inclusiv pseudoefedrina pentru perioade scurte de administrare. Efectele secundare asociate cu administrarea de ibuprofen și simpatomimetice, cum ar fi pseudoefedrina, sunt enumerate mai jos în funcție de clasa de aparate, sisteme și organe și de frecvență. \u003ci\u003ePentru frecvența de apariție a reacțiilor adverse, se folosesc următoarele expresii:\u003c\/i\u003e \u003ci\u003eFoarte frecvente (\u003c\/i\u003e≥ \u003ci\u003e1\/10)\u003c\/i\u003e \u003ci\u003eMunicipiul (\u003c\/i\u003e \u003csub\u003e≥ \u003c\/sub\u003e \u003ci\u003e1\/100, \u0026lt;1\/10)\u003c\/i\u003e \u003ci\u003eMai puțin frecvente (\u003c\/i\u003e \u003csub\u003e≥ \u003c\/sub\u003e \u003ci\u003e1\/1000, \u0026lt;1\/100)\u003c\/i\u003e \u003ci\u003eRar (\u003c\/i\u003e \u003csub\u003e≥ \u003c\/sub\u003e \u003ci\u003e1\/10.000, \u0026lt;1\/1000)\u003c\/i\u003e \u003ci\u003eFoarte rare (\u003c1\/10.000)\u003c\/i\u003e \u003ci\u003eCu frecvență necunoscută (frecvența nu poate fi estimată din datele disponibile)\u003c\/i\u003e \u003ci\u003eÎn cadrul fiecărei grupe de frecvență, reacțiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravității.\u003c\/i\u003e \u003cb\u003eTabelul efectelor secundare\u003c\/b\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sângelui și ale sistemului limfatic - Frecvență: mai puțin frecvente. Reacții adverse: reacții de hipersensibilitate caracterizate prin urticarie și prurit²\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sângelui și ale sistemului limfatic - Frecvență: Foarte rare. Reacție adversă: tulburări hematopoietice¹. Reacții severe de hipersensibilitate. Simptomele pot fi: umflarea feței, limbii și laringelui, dispnee, tahicardie, hipotensiune arterială (anafilaxie, angioedem sau șoc sever).²\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări psihice - Frecvență: necunoscută. Reacții adverse: insomnie, anxietate, neliniște, agitație, halucinații.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului nervos - Frecvenţă: Mai puţin frecvente. Reacții adverse: dureri de cap, tremor.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului nervos - Frecvență: Foarte rare. Reacție adversă: meningită aseptică³\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări oculare - Frecvență: necunoscută. Reacție adversă: Neuropatie optică ischemică.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări cardiace - Frecvență: necunoscută. Reacții adverse: insuficiență cardiacă și edem4, tahicardie, dureri în piept, aritmie, palpitații.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări vasculare - Frecvență: necunoscută. Reacție adversă: hipertensiune arterială4.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări respiratorii, toracice și mediastinale - Frecvență: necunoscută. Reacție adversă: reactivitate a sistemului respirator, inclusiv astm, bronhospasm sau dispnee²\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale - Frecvenţă: Mai puţin frecvente. Reacții adverse: dureri abdominale, greață și dispepsie5.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale - Frecvență: Rare. Reacții adverse: diaree, flatulență, constipație și vărsături.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale - Frecvență: Foarte rare. Reacţii adverse: ulcer peptic, perforaţie sau hemoragie gastrointestinală, melenă, hematemeză, uneori letale, în special la vârstnici (vezi pct. 4.4). Stomatita ulcerativa, ulceratii bucale, gastrita.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale - Frecvenţă: necunoscută. Reacție adversă: gură uscată. Exacerbarea colitei și a bolii Crohn (vezi pct. 4.4). Colita ischemică.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări hepatobiliare - Frecvență: Foarte rare. Reacție adversă: tulburări hepatice.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale pielii și țesutului subcutanat - Frecvență: Mai puțin frecvente. Reacție adversă: erupții cutanate ²\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale pielii și țesutului subcutanat - Frecvență: Foarte rare. Reacții adverse: pot apărea reacții buloase, inclusiv sindrom Stevens-Johnson, eritem multiform și necroliză epidermică toxică.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale pielii și țesutului subcutanat - Frecvență: necunoscută. Reacție adversă: hiperhidroză. Reacție medicamentoasă cu eozinofilie și simptome sistemice (sindrom DRESS). Reacții cutanate severe, inclusiv pustuloză exantematoasă acută generalizată (PEAG). Reacții de fotosensibilitate\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului musculo-scheletic și ale țesutului conjunctiv - Frecvență: necunoscută. Reacție adversă: slăbiciune musculară.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări renale și urinare - Frecvență: Foarte rare. Reacție adversă: insuficiență renală severă 6.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări renale și urinare - Frecvență: necunoscută. Reacție adversă: retenție urinară.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări generale și afecțiuni legate de locul de administrare - Frecvență: necunoscută. Reacție adversă: iritabilitate, sete.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTeste diagnostice - Frecvență: Foarte rar. Reacție adversă: scăderea nivelului de hemoglobină în sânge.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cb\u003eDescrierea unor efecte secundare\u003c\/b\u003e 1) Exemple de tulburări hematopoietice includ anemia, leucopenia, trombocitopenia, pancitopenia și agranulocitoza. Primele simptome sunt febră, durere în gât, ulcere bucale superficiale, simptome asemănătoare gripei, senzație severă de oboseală, sângerări inexplicabile și vânătăi. 2) Reacții de hipersensibilitate: aceste reacții includ a) reacții alergice nespecifice și anafilaxie, b) reactivitate a tractului respirator, inclusiv astm, agravarea astmului bronșic, bronhospasm sau dispnee sau c) diverse afecțiuni ale pielii, cum ar fi diverse erupții cutanate, prurit, urticarie, purpură și dermatită foarte rar toxică și exfoliativă. necroliza epidermică, sindromul Stevens-Johnson și eritemul multiform, d) reacții de reactivitate încrucișată cu pseudoefedrina 3) Patogenia meningitei aseptice induse de medicament nu este complet cunoscută. Cu toate acestea, datele disponibile despre meningita aseptică legată de administrarea de AINS ne determină să ne gândim la o reacție de hipersensibilitate imună (datorită unei relații temporare cu administrarea medicamentului și dispariția simptomelor după întreruperea tratamentului). De remarcat, în timpul tratamentului cu ibuprofen, la pacienții cu tulburări autoimune (cum ar fi lupus eritematos sistemic, boală mixtă a țesutului conjunctiv), au fost observate cazuri individuale de simptome de meningită aseptică (cum ar fi îndoitura gâtului, dureri de cap, greață, vărsături, febră și dezorientare). 4) Studiile clinice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special la doze mari (2400 mg\/zi) poate fi asociată cu o creștere modestă a riscului de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral) (vezi pct. 4.4). Pot să apară ulcer peptic, perforaţie sau hemoragie gastrointestinală, uneori letale, în special la vârstnici (vezi pct. 4.4). 6) Mai ales în timpul tratamentelor lungi, asociate cu o creștere a ureei serice și a edemului. Include, de asemenea, necroza papilară. Pot să apară intoleranță gastrointestinală, sângerare, transpirație, amețeli, durere precordială, dificultăți la urinare și insomnie. Raportarea reacțiilor adverse suspectate Raportarea reacțiilor adverse suspectate care apar după autorizarea medicamentului este importantă, deoarece permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu\/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare la: https:\/\/www.aifa.gov.it\/content\/segnalazioni-reazioniavverse.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSupradozaj\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eSimptome\u003c\/u\u003e Pot apărea greață, vărsături, dureri abdominale și mai rar diaree. Pot apărea, de asemenea, tinitus, dureri de cap și sângerări gastro-intestinale. În cazurile mai severe de otrăvire se observă toxicitate la sistemul nervos central, manifestată prin amețeli, somnolență, ocazional excitare și dezorientare sau comă. Ocazional, pacienții dezvoltă convulsii. În cazurile de otrăvire severă pot apărea acidoză metabolică și o prelungire a timpului de protrombină\/INR, cauzată probabil de interferența cu acțiunea factorilor de coagulare prezenți în circulație. Pot apărea, de asemenea, insuficiență renală acută, afectare hepatică și depresie respiratorie. La subiecții astmatici poate apărea exacerbarea astmului. Ca și în cazul altor simpatomimetice, o doză excesivă de pseudoefedrină poate provoca simptome legate de tulburările sistemului nervos central și stimularea cardiovasculară, inclusiv\u003cb\u003e:\u003c\/b\u003e iritabilitate, neliniște, tremurături, sete, vedere încețoșată, anxietate anxietate, insomnie, febră, transpirații, exoftalmie, halucinații, slăbiciune musculară\u003cb\u003e,\u003c\/b\u003e palpitații, convulsii, retenție urinară, hipertensiune arterială, dificultăți la urinare, greață, vărsături, tahicardie și aritmii cardiace. \u003cu\u003eTratament\u003c\/u\u003e Tratamentul trebuie să fie simptomatic și de susținere, în special al sistemelor cardiovasculare și respiratorii și trebuie să includă menținerea căilor respiratorii permeabile și monitorizarea funcției cardiace și a semnelor vitale până când pacientul este stabilizat. Administrarea orală de cărbune activat trebuie luată în considerare dacă pacientul prezintă în decurs de 1 oră de la ingerarea unei cantități potențial toxice. Dacă este necesar, trebuie utilizată intervenția corectivă a electroliților serici. Convulsiile trebuie tratate cu benzodiazepine intravenoase dacă sunt frecvente sau prelungite. Administrați bronhodilatatoare în caz de astm. Eliminarea pseudoefedrinei poate fi accelerată prin diureză acidă sau dializă. Fenomenele hipertensive pot fi tratate cu medicamente de blocare a receptorilor alfa IV. Aritmiile cardiace pot necesita utilizarea de agenți de blocare beta-adrenergică după administrarea de blocante alfa-adrenergice. Hiperexcitabilitatea și halucinațiile pot fi tratate cu clorpromazină.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSARCINA SI ALAPTATUL\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eProdusul nu trebuie utilizat în timpul sarcinii și alăptării. \u003cb\u003eSarcina:\u003c\/b\u003e Inhibarea sintezei de prostaglandine poate afecta negativ sarcina și\/sau dezvoltarea embrionului\/fetal. Rezultatele studiilor epidemiologice sugerează un risc crescut de avort spontan și malformații cardiace și gastroschisis după utilizarea unui inhibitor al sintezei prostaglandinelor în stadiile incipiente ale sarcinii. Riscul absolut de malformații cardiace a crescut de la mai puțin de 1% la aproximativ 1,5%. S-a considerat că riscul crește odată cu doza și durata terapiei. La animale, s-a demonstrat că administrarea de inhibitori ai sintezei prostaglandinelor provoacă o creștere a pierderii pre și post-implantare și a mortalității embrio-fetale. Mai mult, a fost raportată o incidență crescută a diferitelor malformații, inclusiv malformații cardiovasculare, la animalele cărora li s-au administrat inhibitori ai sintezei prostaglandinelor în timpul perioadei organogenetice. În timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, toți inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot expune fătul la: - toxicitate cardiopulmonară (cu închiderea prematură a canalului arterial și hipertensiune pulmonară); - disfunctie renala care poate evolua spre insuficienta renala cu oligo-hidramnios; Mama si nou-nascutul, la sfarsitul sarcinii, sunt expusi la: - posibila prelungire a timpului de sangerare, efect antiagregant care poate apare chiar si la doze foarte mici; - inhibarea contractiilor uterine rezultand travaliu intarziat sau prelungit. Exista posibilitatea unei asocieri intre aparitia anomaliilor fetale si administrarea de pseudoefedrina in primul trimestru de sarcina. \u003cb\u003eAlăptarea:\u003c\/b\u003e Deși ibuprofenul este prezent în laptele matern în concentrații foarte mici, pseudoefedrina este secretată în lapte în cantități semnificative; din acest motiv produsul nu trebuie utilizat în timpul alăptării. \u003cb\u003eFertilitatea:\u003c\/b\u003e Ca și în cazul altor AINS, utilizarea NUROFEN GRIPĂ ȘI RĂCELILE poate modifica fertilitatea feminină datorită efectului său asupra ovulației. Prin urmare, nu este recomandat femeilor care doresc să rămână însărcinate.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eNu se aplică\u003c\/p\u003e","brand":"Reckitt Benckiser","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":51131252539719,"sku":"034246025","price":18.51,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/files\/reckitt-benckiser-h-it-spa-nurofen-influenza-e-raffreddore-200mg-30mg-24-compresse-rivestite-farmacia-dottor-tili-1213792309.jpg?v=1767143529"},{"product_id":"nurofen-febbre-e-dolore-200mg-5ml-sospensione-orale-gusto-arancia-100ml","title":"Nurofen Fever and Pain 200mg\/5ml suspensie orală cu aromă de portocale 100ml","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINDICAȚII\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTratamentul simptomatic al febrei și al durerii ușoare sau moderate.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINGREDIENTE ACTIVE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eNUROFEN FEVER AND PAIN 200 mg\/5ml suspensie orală Fiecare ml de suspensie orală conține ingredient activ: ibuprofen 40 mg. Excipienți cu efecte cunoscute: maltitol lichid, propilenglicol (prezent în aromă de căpșuni), amidon de grâu (prezent în aromă de portocale) și sodiu. Pentru lista completă a excipienților, vezi pct. 6.1.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEXCIPIENȚI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eNurofen Fever and Pain 200mg\/5ml suspensie orală cu aromă de portocale fără zahăr \u003c\/u\u003e Polisorbat 80, glicerină, sirop de maltitol, zaharină de sodiu, acid citric, citrat de sodiu, gumă xantan, clorură de sodiu, aromă de portocale, bromură de domifen, apă purificată. \u003cu\u003eNurofen Fever and Pain 200mg\/5ml suspensie orală cu aromă de căpșuni fără zahăr \u003c\/u\u003e Polisorbat 80, glicerină, sirop de maltitol, zaharină de sodiu, acid citric, citrat de sodiu, gumă xantan, clorură de sodiu, aromă de căpșuni, bromură de domifen, apă purificată.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e• Hipersensibilitate la ibuprofen sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1. • Copii cu vârsta sub 2 ani sau cu o greutate mai mică de 10 kg. • Specialitatea medicinală este contraindicată la pacienții care prezintă sau au prezentat anterior hipersensibilitate (de exemplu, astm, rinită, angioedem sau urticarie) la acid acetilsalicilic sau alte analgezice, antipiretice, antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), în special când hipersensibilitatea este asociată cu polipoza nazală. • Ulcer peptic activ. • Insuficienţă renală sau hepatică severă (vezi pct. 4.4). • Insuficienţă cardiacă severă (vezi pct. 4.4). • Antecedente de sângerare gastro-intestinală sau perforație legată de terapia anterioară pe bază de AINS. • Antecedente de hemoragie\/ulcer peptic recurent (două sau mai multe episoade distincte de ulcerație sau sângerare demonstrată). • Utilizarea concomitentă de AINS, inclusiv inhibitori specifici de COX-2. • În timpul ultimului trimestru de sarcină (vezi pct. 4.6).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eDOZAJE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eDozare \u003c\/u\u003e Reacțiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficiente pentru cea mai scurtă durată posibilă de tratament, necesară pentru controlul simptomelor (vezi pct. 4.4). \u003cb\u003e \u003cu\u003eAdulți și adolescenți peste 12 ani\u003c\/u\u003e (\u003c\/b\u003e \u003cu\u003e≥ 43 kg greutate corporală)\u003c\/u\u003e: 200-400 mg ibuprofen (corespunzător la 5 - 10 ml suspensie orală), de 2-3 ori pe zi. Intervalul dintre doze nu trebuie să fie mai mic de 4 ore. Nu depășiți doza maximă de 1200 mg (30 ml) în 24 de ore. Utilizarea la adulți este indicată în special la pacienții cu disfagie. \u003cb\u003e \u003cu\u003evârstnici\u003c\/u\u003e:\u003c\/b\u003e Nu sunt necesare modificări ale programului de dozare. \u003cb\u003e \u003cu\u003ePopulatie pediatrica\u003c\/u\u003e \u003c\/b\u003e \u003cb\u003e \u003cu\u003eCopii între 2 - 12 ani (10 - 43 kg greutate corporală)\u003c\/u\u003e \u003c\/b\u003e Doza zilnică este structurată în funcție de greutatea și vârsta pacientului. Doza zilnică de 20-30 mg\/kg greutate corporală, împărțită de 3 ori pe zi la intervale de 6-8 ore, poate fi administrată pe baza următoarei scheme (nu depășiți dozele recomandate).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eGreutate: De la 10 Kg - Varsta aproximativa: 2 - 3 ani. Doză unică în ml: 2,5 ml. numar maxim de administrari\/zi: 3 in 24 de ore.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eGreutate: De la 15 Kg - Varsta aproximativa: 4 - 6 ani. Doză unică în ml: 3,75 ml. numar maxim de administrari\/zi: 3 in 24 de ore.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eGreutate: De la 20 kg - Varsta aproximativa: 7 - 9 ani. Doză unică în ml: 5 ml. numar maxim de administrari\/zi: 3 in 24 de ore.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eGreutate: De la 28 la 43 Kg - Varsta aproximativa: 10 - 12 ani. Doză unică în ml: 7,5 ml. numar maxim de administrari\/zi: 3 in 24 de ore.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePopulații speciale: în cazul febrei post-vaccinare, se face referire la doza indicată mai sus, se recomandă administrarea unei singure doze (2,5 ml) urmată, dacă este necesar, de o altă doză după 6 ore. Nu administrați mai mult de două doze în 24 de ore. Consultați-vă medicul dacă febra nu scade. Produsul este destinat tratamentelor pe termen scurt. Dacă utilizarea medicamentului este necesară mai mult de 3 zile la copiii cu vârsta peste 2 ani, la adolescenți și adulți, sau în cazul agravării simptomelor, trebuie consultat un medic. \u003cu\u003eMod de administrare \u003c\/u\u003e Administrarea orală trebuie să aibă loc folosind seringa de măsurare sau lingurița de măsurare furnizată împreună cu produsul. Scara gradată de pe corpul seringii evidențiază semnele pentru diferite doze: în special marcajul de 2,5 ml corespunzător la 100 mg de ibuprofen, marcajul de 3,75 ml corespunzător la 150 mg de ibuprofen și marcajul de 5 ml corespunzător la 200 mg de ibuprofen. Lingura de măsurat are două lame concave la capete pentru diferitele doze: marcajul de 1,25 ml corespunzător la 50 mg de ibuprofen, marcajul de 2,5 ml corespunzător la 100 mg de ibuprofen și marcajul de 5 ml corespunzător la 200 mg de ibuprofen. Pacienții care suferă de probleme cu stomacul pot lua medicamentul în timpul meselor. \u003cu\u003eInstrucțiuni de utilizare a seringii de dozare\u003c\/u\u003e: 1 - Deșurubați capacul împingându-l în jos și rotindu-l spre stânga. 2 - Introduceți vârful seringii complet în orificiul din capacul inferior. 3 - Agitați bine. 4 - Întoarceți flaconul cu susul în jos, apoi, ținând ferm seringa, trageți ușor pistonul în jos, permițând suspensiei să curgă în seringă până la marcajul corespunzător dozei dorite. 5 - Puneți flaconul înapoi în poziție verticală și scoateți seringa rotind-o ușor. 6 - Introduceți vârful seringii în gură și aplicați o ușoară presiune pe piston pentru a lăsa suspensia să curgă. 7- După utilizare, înșurubați capacul pentru a închide flaconul și spălați seringa cu apă fierbinte. Lăsați-l să se usuce, ținându-l la îndemâna și vederea copiilor.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONSERVARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eA nu se păstra la temperaturi peste 30°C.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eEfectele secundare pot fi minimizate prin utilizarea celei mai mici doze eficiente pentru cea mai scurtă durată posibilă a tratamentului necesar pentru controlul simptomelor (vezi paragrafele de mai jos despre riscurile gastrointestinale și cardiovasculare). Utilizarea Nurofen Fever and Pain trebuie evitată în asociere cu AINS, inclusiv cu inhibitori selectivi ai COX-2. Analgezicele, antipireticele, antiinflamatoarele nesteroidiene pot provoca reacții de hipersensibilitate potențial grave (reacții anafilactoide), chiar și la subiecții care nu au fost expuși anterior la acest tip de medicamente. Riscul de reacții de hipersensibilitate după administrarea ibuprofenului este mai mare la subiecții care au prezentat astfel de reacții după utilizarea altor analgezice, antipiretice, antiinflamatoare nesteroidiene și la subiecții cu hiperreactivitate bronșică (astm), polipoză nazală sau episoade anterioare de angioedem (vezi pct. 4.2 și pct. 4). Hemoragie, ulcerație și perforație gastro-intestinală: au fost raportate oricând în timpul tratamentului cu toate AINS, cu sau fără simptome de avertizare sau antecedente de evenimente gastrointestinale grave, hemoragii, ulcerații și perforații gastro-intestinale, care pot fi letale. La copiii și adolescenții deshidratați există riscul de afectare a funcției renale (vezi pct. 4.3 și 4.8). Vârstnici: Pacienții vârstnici prezintă o frecvență crescută a reacțiilor adverse la AINS, în special sângerări și perforații gastro-intestinale, care pot fi letale (vezi pct. 4.2). La vârstnici și la pacienții cu antecedente de ulcer, mai ales dacă se complică cu hemoragie sau perforație (vezi pct. 4.3), riscul de hemoragie, ulcerație sau perforație gastrointestinală este mai mare cu dozele crescute de AINS. Acești pacienți trebuie să înceapă tratamentul cu cea mai mică doză disponibilă. Utilizarea concomitentă a agenților de protecție (de exemplu misoprostol sau inhibitori ai pompei de protoni) trebuie luată în considerare la acești pacienți și, de asemenea, la pacienții care iau doze mici de aspirină sau alte medicamente care pot crește riscul de evenimente gastrointestinale (vezi pct. 4.5). Pacienții cu antecedente de toxicitate gastrointestinală, în special vârstnicii, trebuie să raporteze orice simptome gastrointestinale neobișnuite (în special hemoragie gastrointestinală), în special în etapele inițiale ale tratamentului. Trebuie avută prudență la pacienții care iau concomitent medicamente care pot crește riscul de ulcerație sau sângerare, cum ar fi corticosteroizi orali, anticoagulante precum warfarina, inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei sau agenți antiplachetari, cum ar fi acidul acetilsalicilic (aspirina) (vezi pct. 4.5). Când apar sângerări sau ulcerații gastrointestinale la pacienții care iau Nurofen Fever and Pain, tratamentul trebuie întrerupt. AINS trebuie administrate cu prudență la pacienții cu antecedente de boli gastrointestinale (colită ulceroasă, boala Crohn), deoarece aceste afecțiuni pot fi exacerbate (vezi pct. 4.8). Reacții cutanate severe: Reacții cutanate severe, unele dintre ele fatale, inclusiv dermatită exfoliativă, sindrom Stevens-Johnson și necroliza epidermică toxică au fost raportate rar în asociere cu utilizarea AINS (vezi pct. 4.8). Pacienții par să prezinte un risc mai mare în stadiile incipiente ale terapiei: debutul reacției are loc în majoritatea cazurilor în prima lună de tratament. A fost raportată pustuloză exantematoasă acută generalizată (PEAG) în legătură cu medicamentele care conțin ibuprofen. Ibuprofenul trebuie întrerupt la prima apariție a semnelor și simptomelor reacțiilor cutanate severe, cum ar fi erupții cutanate, leziuni ale mucoasei sau orice alt semn de hipersensibilitate. Mascarea simptomelor infecțiilor de bază: Febra și durerea Nurofen pot masca simptomele infecției, care ar putea întârzia începerea tratamentului adecvat și, prin urmare, ar putea agrava rezultatul infecției. Acest lucru a fost observat în pneumonia bacteriană dobândită în comunitate și în complicațiile bacteriene ale varicelei. Când Nurofen Fever and Pain este administrat pentru ameliorarea febrei sau a durerii asociate infecției, se recomandă monitorizarea infecției. În mediul extraspital, pacientul trebuie să solicite asistență medicală dacă simptomele persistă sau se agravează. Varicela poate provoca în mod excepțional complicații infecțioase grave ale pielii și țesuturilor moi. Până în prezent, contribuția AINS la agravarea acestor infecții nu poate fi exclusă, de aceea este recomandabil să se evite utilizarea Nurofen Fever and Pain în caz de varicela. Este necesară prudență (discutați cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul) înainte de a începe tratamentul la pacienții cu antecedente pozitive de hipertensiune arterială și\/sau insuficiență cardiacă, deoarece s-au găsit retenție de lichide, hipertensiune arterială și edem în asociere cu tratamentul cu AINS. Studiile clinice și datele epidemiologice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari (2400 mg\/zi) și pentru tratamente pe termen lung, poate fi asociată cu o creștere modestă a riscului de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral). În general, studiile epidemiologice nu sugerează că dozele mici de ibuprofen (de exemplu ≤ 1200 mg\/zi) sunt asociate cu un risc crescut de infarct miocardic. Pacienții cu hipertensiune arterială necontrolată, insuficiență cardiacă congestivă, boală cardiacă ischemică stabilită, boală arterială periferică și\/sau boală cerebrovasculară trebuie tratați cu ibuprofen numai după o analiză atentă. Considerații similare trebuie făcute înainte de începerea tratamentului pe termen lung la pacienții cu factori de risc pentru evenimente cardiovasculare (de exemplu, hipertensiune arterială, hiperlipidemie, diabet zaharat, fumat). Utilizarea ibuprofenului, acidului acetilsalicilic sau a altor analgezice, antipiretice, antiinflamatoare nesteroidiene necesită o atenție deosebită: • în caz de astm sau afecțiuni alergice actuale sau anterioare: posibilă deteriorare a bronhoconstricției; • în prezenţa defectelor de coagulare: reducerea coagulabilităţii; • în prezenţa bolilor de rinichi, a inimii sau a hipertensiunii arteriale: posibilă reducere critică a funcţiei renale (în special la subiecţii cu insuficienţă renală sau hepatică, insuficienţă cardiacă sau trataţi cu diuretice), nefrotoxicitate sau retenţie de lichide; • în prezenţa bolii hepatice: posibilă hepatotoxicitate; • rehidratează subiectul înainte de a începe și în timpul tratamentului în caz de deshidratare (de exemplu din cauza febrei, vărsăturilor sau diareei). Următoarele precauții devin relevante în timpul tratamentelor prelungite: • monitorizați semnele sau simptomele de ulcerație sau sângerare gastrointestinală; • monitorizarea semnelor sau simptomelor de hepatotoxicitate; • monitorizarea semnelor sau simptomelor de nefrotoxicitate; • dacă apar tulburări de vedere (vedere încețoșată sau redusă, scotoame, alterarea percepției culorilor): întrerupeți tratamentul și consultați medicul oftalmolog; • dacă apar semne sau simptome de meningită: evaluați posibilitatea rară ca aceasta să se datoreze utilizării ibuprofenului (meningită aseptică; mai frecventă la subiecții care suferă de lupus eritematos sistemic și boală mixtă a țesutului conjunctiv sau alte colagenopatii) (vezi pct. 4.8). Deoarece Nurofen Fever and Pain conține \u003cb\u003emaltitol lichid\u003c\/b\u003e, pacienții cu probleme ereditare rare de intoleranță la fructoză nu trebuie să ia acest medicament. Poate avea un efect laxativ ușor. Valoarea calorică a maltitolului este de 2,3 kcal\/g. Nurofen Fever and Pain nu conține zahăr și, prin urmare, este indicat acelor pacienți care trebuie să-și controleze aportul de zaharuri și calorii. Acest medicament conține mai puțin de 1 mmol (23 mg). \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e pentru doze de până la 12 ml, adică practic „fără sodiu”. Acest medicament conține aproximativ 27,6 mg de \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e pentru fiecare doză de 15 ml, echivalent cu aproximativ 1,4% din doza zilnică maximă recomandată de OMS care corespunde la 2 g de sodiu pentru un adult. NUROFEN FEVER AND PAIN 200 mg\/5ml suspensie orală cu aromă de căpșuni fără zahăr conține aproximativ 16,45 mg de \u003cb\u003epropilenglicol\u003c\/b\u003e (prezent in aroma de capsuni) pentru 5 ml. NUROFEN FEVER AND PAIN 200 mg\/5ml suspensie orală fără zahăr cu aromă de portocale conține doar o cantitate foarte mică de gluten (din\u003cb\u003eamidon de grau\u003c\/b\u003e prezente în aroma de portocale). Acest medicament este considerat „fără gluten” și este foarte puțin probabil să provoace probleme unui pacient celiac. O doză de 5 ml nu conține mai mult de 0,315 micrograme de gluten. Dacă pacientul este alergic la grâu (afecțiune alta decât boala celiacă) nu trebuie să ia acest medicament.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINTERACȚIUNI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cb\u003eIbuprofenul trebuie evitat în asociere cu\u003c\/b\u003e: • Acid acetilsalicilic (aspirina): cu excepţia cazului în care medicul dumneavoastră v-a recomandat acid acetilsalicilic în doză mică (nu mai mult de 75 mg pe zi), conform practicii clinice, deoarece poate creşte riscul de reacţii adverse (vezi pct. 4.4). Datele experimentale indică faptul că ibuprofenul poate inhiba efectele acidului acetilsalicilic în doze mici asupra agregării plachetare atunci când medicamentele sunt administrate concomitent. Cu toate acestea, lipsa datelor și incertitudinile legate de aplicarea datelor extrapolate ex vivo la situația clinică nu permit să se tragă concluzii definitive cu privire la utilizarea regulată a ibuprofenului; Efectele relevante clinic rezultate din utilizarea ocazională a ibuprofenului sunt puțin probabile (vezi pct. 5.1). • \u003cb\u003eAlte AINS, inclusiv inhibitori selectivi ai ciclooxigenazei-2\u003c\/b\u003e: evitați utilizarea concomitentă a două sau mai multe analgezice, antipiretice, antiinflamatoare nesteroidiene: risc crescut de reacții adverse (vezi pct. 4.4). \u003cb\u003eIbuprofenul trebuie utilizat cu prudență în combinație cu:\u003c\/b\u003e • corticosteroizi: risc crescut de ulceraţie gastrointestinală sau hemoragie (vezi pct. 4.4); • antibiotice chinolone: ​​datele din studiile pe animale indică faptul că AINS pot crește riscul de convulsii asociate cu antibioticele chinolone. Pacienții care iau AINS și chinolone pot avea un risc crescut de a dezvolta convulsii; • anticoagulante, cum ar fi warfarina: AINS pot crește efectele anticoagulantelor (vezi pct. 4.4); • agenți antiplachetari și inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS): risc crescut de sângerare gastrointestinală (vezi pct. 4.4); • antidiabetice: posibilă creștere a efectului sulfonilureelor; • antivirale, cum ar fi ritonavir: posibilă creștere a concentrației de AINS; • ciclosporină: risc crescut de nefrotoxicitate; • mifepristonă: AINS nu trebuie administrate în 8-12 zile după administrarea mifepristonei deoarece pot reduce eficacitatea acesteia; • citotoxice, cum ar fi metotrexatul: reducerea excreției (risc crescut de toxicitate); • litiu: reducerea excreției (risc crescut de toxicitate); • tacrolimus: risc crescut de nefrotoxicitate; • uricozuricele, precum probenecidul: încetinește excreția AINS (creșterea concentrațiilor plasmatice); • metotrexat: potențială creștere a concentrațiilor plasmatice de metotrexat; • zidovudină: risc crescut de toxicitate a sângelui atunci când AINS sunt utilizate în asociere cu zidovudină. Există dovezi ale riscului crescut de hemartroză și hematoame la hemofilii HIV (+) dacă sunt tratați concomitent cu zidovudină și ibuprofen; • diuretice, inhibitori ai ECA și antagoniști ai angiotensinei II: AINS pot reduce efectul diureticelor și altor medicamente antihipertensive. La unii pacienți cu funcție renală compromisă (de exemplu, pacienți deshidratați sau pacienți vârstnici cu funcție renală compromisă), administrarea concomitentă a unui inhibitor ECA sau a unui antagonist al angiotensinei II și a agenților care inhibă sistemul ciclo-oxigenazei poate duce la o deteriorare suplimentară a funcției renale, inclusiv o posibilă insuficiență renală acută, care este de obicei reversibilă. Aceste interacțiuni trebuie luate în considerare la pacienții care iau Nurofen Febră și Durere concomitent cu inhibitori ai ECA sau antagonişti ai angiotensinei II. Prin urmare, combinația trebuie administrată cu precauție, în special la pacienții vârstnici. Pacienții trebuie să fie hidratați corespunzător și trebuie avută în vedere monitorizarea funcției renale după inițierea terapiei concomitente și periodic; • Glicozide cardiace: AINS pot agrava insuficiența cardiacă, pot reduce RFG (rata de filtrare glomerulară) și pot crește nivelurile plasmatice ale glicozidelor.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE SECUNDARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eLista următoarelor reacții adverse include toate cele care au fost recunoscute în timpul tratamentului cu ibuprofen pentru perioade scurte de tratament și pentru doze zilnice de până la maximum 1200 mg. În cazul terapiilor cu doze mari pentru patologii cronice sau prelungite pot apărea și alte reacții nedorite. Reacțiile adverse asociate cu administrarea de ibuprofen sunt enumerate mai jos, în funcție de clasificarea pe sisteme și organe și de frecvență. Frecvențele sunt definite ca\u003ci\u003e:\u003c\/i\u003e Foarte frecvente (≥1\/10); Frecvente (≥1\/100, \u003c1\/10); Mai puţin frecvente (≥1\/1000, \u003c1\/100); Rare (≥1\/10.000, \u003c1\/1.000); Foarte rare (\u003c1\/10.000); Cu frecvență necunoscută (frecvența nu poate fi estimată din datele disponibile). În cadrul fiecărei grupe de frecvență, reacțiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravității.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eInfecții și infestări - Frecvență: Rar. Reacții adverse: cistita, rinită.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eInfecții și infestări - Frecvență: Foarte rare. Reacție adversă: înrăutățirea inflamației asociate infecției (de exemplu, dezvoltarea fasciitei necrozante), în cazuri excepționale, au fost raportate infecții severe ale pielii și complicații ale țesuturilor moi în timpul unei infecții cu varicela.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sângelui și ale sistemului limfatic - Frecvență: Foarte rare. Reacție adversă: Tulburări hematopoiezei ¹\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului imunitar - Frecvență: Mai puțin frecvente. Reacții adverse: reacții de hipersensibilitate manifestate prin urticarie și prurit²\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului imunitar - Frecvență: Foarte rare. Reacții adverse: reacții severe de hipersensibilitate, inclusiv umflarea feței, limbii și laringelui, dispnee, tahicardie, hipotensiune arterială (anafilaxie, angioedem sau șoc sever).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări de metabolism și nutriție - Frecvență: necunoscută. Reacție adversă: retenție de lichide și scăderea apetitului³.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări psihice - Frecvență: necunoscută. Reacție adversă: Iritabilitate\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări psihice - Frecvență: Rare. Reacții adverse: depresie, insomnie, dificultăți de concentrare, labilitate emoțională, tulburări vizuale și auditive.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului nervos - Frecvenţă: Mai puţin frecvente. Reacții adverse: cefalee, amețeli, somnolență, convulsii.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului nervos - Frecvență: Foarte rare. Reacție adversă: meningită aseptică4.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului nervos - Frecvență: Rare. Reacție adversă: hemoragie cerebrală.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări oculare - Frecvență: Rare. Reacție adversă: Ochi uscați.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale urechii și ale labirintului - Frecvență: necunoscută. Reacție adversă: Tinitus.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări cardiace - Frecvență: necunoscută. Reacție adversă: insuficiență cardiacă și edem5.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări cardiace - Frecvență: Rare. Reacție adversă: palpitații.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări vasculare - Frecvență: necunoscută. Reacție adversă: hipertensiune arterială5 și șoc.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări respiratorii, toracice și mediastinale - Frecvență: necunoscută. Reacție adversă: reactivitatea tractului respirator, inclusiv astm, obstrucție laringiană, bronhospasm sau apnee, dispnee.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale - Frecvenţă: Mai puţin frecvente. Reacție adversă: Dureri abdominale, greață și dispepsie6.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale - Frecvență: Rare. Reacții adverse: diaree, flatulență, gură uscată, constipație și vărsături.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale - Frecvență: Foarte rare. Reacții adverse: ulcer peptic, perforație sau sângerare gastrointestinală, melenă și hematemeză7. Ulcerații bucale și gastrită.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale - Frecvenţă: necunoscută. Reacții adverse: Exacerbarea colitei și a bolii Crohn8, pancreatită, duodenită, esofagită.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări hepatobiliare - Frecvență: Foarte rare. Reacții adverse: disfuncție hepatică, hepatită, icter, sindrom hepatorenal, necroză hepatică, insuficiență hepatică.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale pielii și țesutului subcutanat - Frecvență: Mai puțin frecvente. Reacție adversă: diverse erupții cutanate²\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale pielii și țesutului subcutanat - Frecvență: Foarte rare. Reacții adverse: Reacții buloase, inclusiv sindrom Stevens-Johnson, eritem multiform și necroliză epidermică toxică².\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale pielii și țesutului subcutanat - Frecvență: Rare. Reacții adverse: dermatită exfoliativă, alopecie, reacții de fotosensibilitate.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale pielii și țesutului subcutanat - Frecvență: necunoscută. Reacție adversă: Reacție la medicament cu eozinofilie și simptome sistemice (sindrom DRESS), pustuloză exantematoasă acută generalizată (PEAG).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări renale și urinare - Frecvență: Rare. Reacții adverse: necroză tubulară, nefrită glomerulară, poliurie, hematurie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări renale și urinare - Frecvență: Foarte rare. Reacție adversă: insuficiență renală acută9.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTeste diagnostice - Frecvență: Rar. Reacție adversă: scăderea nivelului hematocritului.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTeste diagnostice - Frecvență: Foarte rar. Reacție adversă: scăderea nivelului de hemoglobină.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cb\u003eDescrierea unor reacții adverse\u003c\/b\u003e \u003csup\u003e1\u003c\/sup\u003e Tulburări ale hematopoiezei, inclusiv anemie, anemie aplastică, anemie hemolitică (test Coombs pozitiv), leucopenie, neutropenie, trombocitopenie (cu sau fără purpură), eozinofilie, pancitopenie și agranulocitoză. Primele simptome pot fi: febră, dureri în gât, ulcere bucale superficiale, simptome asemănătoare gripei, oboseală marcată, sângerări nazale și sângerări. Rareori insuficiență cardiacă congestivă la pacienții cu funcție cardiacă afectată. ² Reacții de hipersensibilitate: aceste reacții includ a) reacții alergice nespecifice și anafilaxie, febră, frisoane, b) reactivitate a tractului respirator, inclusiv astm bronșic, astm bronșic agravat, bronhospasm (vezi pct. 4.3 și 4.4) sau dispnee sau c) diverse afecțiuni cutanate, inclusiv maculoase de natură diverse, prupulare, cutanate. urticarie cu sau fără angioedem, purpură, angioedem și, foarte rar, dermatită buloasă și exfoliativă, inclusiv necroliză epidermică toxică, sindrom Stevens-Johnson și eritem multiform. ³ Scăderea apetitului: în general, se rezolvă rapid la întreruperea tratamentului (vezi pct. 4.4). \u003csup\u003e4.\u003c\/sup\u003e Mecanismul patogenetic al meningitei aseptice induse de medicamente nu este complet cunoscut. Cu toate acestea, datele disponibile despre meningita aseptică legată de administrarea de AINS ne determină să ne gândim la o reacție imună (datorită unei relații temporale cu administrarea medicamentului și dispariția simptomelor după întreruperea tratamentului). De remarcat, în timpul tratamentului cu ibuprofen la pacienții cu boli autoimune (cum ar fi lupusul eritromatos sistemic, boala mixtă a țesutului conjunctiv) au fost observate cazuri individuale de simptome de meningită aseptică (cum ar fi înțepatura gâtului, amorțeală a gâtului, cefalee, greață, vărsături, febră și dezorientare). \u003csup\u003e5\u003c\/sup\u003e Insuficiență cardiacă și edem: Studiile clinice și datele epidemiologice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari (2400 mg\/zi) și pentru tratamente pe termen lung, poate fi asociată cu o creștere modestă a riscului de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral) (vezi pct. 4.4). Insuficiența cardiacă congestivă la pacienții cu funcție cardiacă afectată. \u003csup\u003e6\u003c\/sup\u003e Cele mai frecvent observate evenimente adverse sunt de natură gastrointestinală. Disconfortul gastric poate fi redus prin administrarea medicamentului pe stomacul plin. \u003csup\u003e7\u003c\/sup\u003e Pot să apară ulcer peptic, perforație sau hemoragie gastrointestinală, melenă și uneori hematemeză fatală. \u003csup\u003e8\u003c\/sup\u003e Exacerbarea colitei și a bolii Crohn (vezi pct. 4.4). \u003csup\u003e9\u003c\/sup\u003e Insuficiență renală acută mai ales în cazul terapiei de lungă durată, asociată cu creșterea concentrației serice de uree și edem. Poate apărea necroză papilară. \u003cb\u003eRaportarea reacțiilor adverse suspectate\u003c\/b\u003e Raportarea reacțiilor adverse suspectate care apar după autorizarea medicamentului este importantă, deoarece permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu\/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare la: https:\/\/www.aifa.gov.it\/content\/segnalazioni-reazioni-avverse.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSupradozaj\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eToxicitate \u003c\/u\u003e Semnele și simptomele de toxicitate nu au fost în general observate la doze sub 100 mg\/kg la copii sau adulți. Cu toate acestea, în unele cazuri poate fi necesar un tratament de susținere. S-a observat că copiii prezintă semne și simptome de toxicitate după ingerarea ibuprofenului în doze de 400 mg\/kg sau mai mari. Timpul de înjumătățire al medicamentului în caz de supradozaj este de 1,5-3 ore. \u003cu\u003eSimptome \u003c\/u\u003e Majoritatea pacienților care ingerează accidental cantități relevante clinic de ibuprofen vor prezenta simptome în decurs de 4 până la 6 ore. Cele mai frecvent raportate simptome de supradozaj includ: greață, vărsături, dureri abdominale, letargie și somnolență. Efectele sistemului nervos central (SNC) includ dureri de cap, tinitus, amețeli, convulsii și pierderea conștienței. Rareori au fost raportate nistagmus, acidoză metabolică, hipotermie, efecte renale, sângerare gastrointestinală, comă, apnee, diaree și depresie respiratorie. Au fost raportate dezorientare, excitare, leșin și toxicitate cardiovasculară, inclusiv hipotensiune arterială, bradicardie și tahicardie. În cazurile de supradozaj semnificativ, este posibilă insuficiența renală și afectarea ficatului. În cazurile de otrăvire severă, pot apărea acidoză metabolică și o prelungire a timpului de protrombină (INR), cauzată probabil de interferența cu acțiunea factorilor de coagulare prezenți în circulație. La subiecții astmatici poate apărea o exacerbare a simptomelor bolii. \u003cu\u003eTratament \u003c\/u\u003e Nu există un antidot specific pentru supradozajul cu ibuprofen. Prin urmare, în caz de supradozaj, este indicat un tratament simptomatic și de susținere și trebuie să includă menținerea căilor respiratorii permeabile și monitorizarea funcției cardiace și a semnelor vitale până la stabilizarea pacientului. O atenție deosebită se datorează controlului tensiunii arteriale, echilibrului acido-bazic și oricărei hemoragii gastrointestinale. Administrarea cărbunelui activat trebuie luată în considerare în decurs de o oră de la ingerarea unei cantități potențial toxice. Alternativ, la adulți, lavajul gastric trebuie luat în considerare în decurs de o oră de la ingestia unei supradoze care poate pune viața în pericol. Trebuie asigurată o diureză adecvată și trebuie monitorizate îndeaproape funcțiile renale și hepatice. Pacientul trebuie să rămână sub observație timp de cel puțin patru ore după ingerarea unei cantități potențial toxice de medicament. Orice apariție a convulsiilor frecvente sau prelungite trebuie tratată cu diazepam sau lorazepam intravenos. Dacă ibuprofenul a fost deja absorbit, trebuie administrate substanțe alcaline pentru a favoriza excreția ibuprofenului acid în urină. Administrați bronhodilatatoare în caz de astm. În funcție de starea clinică a pacientului, pot fi necesare alte măsuri de sprijin. Pentru mai multe informații, contactați centrul local de control al otrăvirilor.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSARCINA SI ALAPTATUL\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eEste puțin probabil ca copiii sub 12 ani să rămână însărcinați sau să alăpteze. În plus, în astfel de circumstanțe trebuie avute în vedere următoarele considerații. \u003cu\u003eSarcina \u003c\/u\u003e În timpul primului și al doilea trimestru de sarcină trebuie evitată administrarea de ibuprofen. Ibuprofenul este contraindicat în al treilea trimestru de sarcină. Inhibarea sintezei de prostaglandine poate afecta negativ sarcina și\/sau dezvoltarea embrionului\/fetal. Rezultatele studiilor epidemiologice sugerează un risc crescut de avort spontan și malformații cardiace și gastroschisis după utilizarea unui inhibitor al sintezei prostaglandinelor în stadiile incipiente ale sarcinii. Riscul absolut de malformații cardiace a crescut de la mai puțin de 1% la aproximativ 1,5%. S-a considerat că riscul crește odată cu doza și durata terapiei. La animale, s-a demonstrat că administrarea de inhibitori ai sintezei prostaglandinelor provoacă o creștere a pierderii pre și post-implantare și a mortalității embrio-fetale. În plus, a fost raportată o incidență crescută a diferitelor malformații, inclusiv malformații cardiovasculare, la animalele cărora li s-a administrat inhibitori ai sintezei prostaglandinelor în timpul perioadei organogenetice. În timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, toți inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot expune fătul la: - toxicitate cardiopulmonară (cu închiderea prematură a canalului arterial și hipertensiune pulmonară); - disfunctie renala care poate evolua spre insuficienta renala cu oligo-hidramnios; mama si nou-nascutul, la sfarsitul sarcinii, la: - posibila prelungire a timpului de sangerare, efect antiagregant care poate apare chiar si la doze foarte mici; - inhibarea contractiilor uterine rezultand travaliu intarziat sau prelungit. \u003cu\u003eAlăptarea \u003c\/u\u003e Există date limitate care arată că ibuprofenul poate trece în concentrații mici în laptele matern și este puțin probabil să aibă efecte adverse asupra nou-născuților.\u003cu\u003eFertilitatea \u003c\/u\u003e Există dovezi că medicamentele care inhibă sinteza ciclooxigenazei\/prostaglandinelor pot provoca o slăbire a fertilităţii feminine prin afectarea ovulaţiei. Acest efect este reversibil după întreruperea tratamentului. Administrarea Nurofen trebuie suspendată la femeile care au probleme de fertilitate sau care sunt supuse investigațiilor de fertilitate.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePentru perioade scurte de tratament, Nurofen Fever and Pain nu modifică sau modifică neglijabil capacitatea de a conduce vehicule și de a folosi utilaje.\u003c\/p\u003e","brand":"Reckitt Benckiser","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":51131258044743,"sku":"034102424","price":16.91,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/files\/reckitt-benckiser-h-it-spa-nurofen-febbre-e-dolore-200mg-5ml-sospensione-orale-gusto-arancia-100ml-farmacia-dottor-tili-1213792296.jpg?v=1767143868"},{"product_id":"tachipirina-flashtab-500mg-16-compresse-orodispersibili","title":"Tachipirina Flashtab 500 mg 16 comprimate orodispersabile","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINDICAȚII\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTratamentul simptomatic al durerii și\/sau febrei ușoare până la moderate.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINGREDIENTE ACTIVE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFiecare comprimat orodispersabil conține paracetamol 500 mg (sub formă de cristale de paracetamol acoperite). Excipienți cu efecte cunoscute: fiecare comprimat conține, de asemenea, 40 mg de aspartam (E951). Pentru lista completă a excipienților, vezi pct. 6.1.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEXCIPIENȚI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003ci\u003eCristale de paracetamol acoperite:\u003c\/i\u003e Copolimer metacrilat de bază butilat, dispersie de poliacrilat 30%, silice, hidrofob coloidal. \u003ci\u003eComprimat\u003c\/i\u003e: Manitol (granule, pulbere), crospovidonă, aspartam (E951), aromă de coacăze negre, stearat de magneziu.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e- Hipersensibilitate la substanța activă sau la oricare dintre excipienții enumerați la punctul 6.1. - Fenilcetonurie (datorită prezenței aspartamului). - Insuficiență hepatocelulară severă.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eDOZAJE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cb\u003e \u003ci\u003eDozare\u003c\/i\u003e \u003c\/b\u003e Acest medicament este NUMAI PENTRU ADULTI. Doza maximă recomandată este de 3000 mg de paracetamol pe zi, corespunzătoare a 6 comprimate pe zi. Doza uzuală este de 1 comprimat de 500 mg, care se repetă dacă este necesar după nu mai puțin de patru ore. În caz de durere severă sau febră mare, 2 comprimate de 500 mg care se repetă dacă este necesar după nu mai puțin de patru ore. Nu depășiți 6 500 mg comprimate în 24 de ore. \u003ci\u003eDoza maxima recomandata\u003c\/i\u003e: doza totală de paracetamol nu trebuie să depășească 3 g pe zi pentru adulți (vezi pct. 4.9 „Supradozaj”). \u003ci\u003eFrecvența administrării\u003c\/i\u003e - La adulţi, administrarea trebuie efectuată la intervale de cel puţin 4 ore. \u003ci\u003eInsuficiență renală\u003c\/i\u003e În caz de insuficiență renală severă, intervalul dintre 2 administrări trebuie să fie de cel puțin 1 \u003cu\u003e8 ore\u003c\/u\u003e. \u003cb\u003e \u003ci\u003eMod de administrare\u003c\/i\u003e \u003c\/b\u003e. Calea orală. Comprimatul trebuie aspirat și nu mestecat. Poate fi dispersat într-o jumătate de pahar cu apă.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONSERVARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAcest medicament nu necesită condiții speciale de păstrare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cb\u003e \u003ci\u003eAvertismente\u003c\/i\u003e \u003c\/b\u003e Nu depășiți doza recomandată. Utilizarea prelungită a produsului, în afara supravegherii medicale, poate fi dăunătoare. Acest produs trebuie utilizat numai dacă este strict necesar. Dozele mai mari decât cele recomandate prezintă un risc de leziuni hepatice foarte grave. Tratamentul cu un antidot trebuie efectuat cât mai curând posibil. A se vedea paragraful 4.9. Pentru a evita riscul de supradozaj, pacienții trebuie sfătuiți să evite utilizarea concomitentă a altor medicamente care conțin paracetamol. Acest medicament conţine aspartam, o sursă de fenilalanină, echivalent cu 0,2 mg per comprimat şi, prin urmare, este contraindicat subiecţilor care suferă de fenilcetonurie (vezi pct. 4.3). Nu există studii non-clinice sau clinice disponibile privind utilizarea aspartamului la copiii cu vârsta sub 12 săptămâni. \u003cb\u003e \u003ci\u003ePrecauții pentru utilizare\u003c\/i\u003e \u003c\/b\u003e Paracetamolul trebuie utilizat cu prudență în cazul: - adulților cu greutatea mai mică de 50 kg - insuficiență hepatocelulară ușoară până la moderată (notă: paracetamolul este contraindicat în cazurile de insuficiență hepatocelulară severă) - alcoolism cronic - malnutriție cronică (rezerve hepatice scăzute de glutation) - deshidratare - insuficiență renală severă - insuficiență renală severă 10 ml\/min - vezi paragraful 4.2). În caz de febră mare, sau semne de infecție secundară sau persistență a simptomelor peste 3 zile, trebuie efectuată o reevaluare a tratamentului. În timpul tratamentului prelungit cu analgezice, efectuat cu doze mai mari decât cele prevăzute în prospect, poate apărea cefalee care nu trebuie tratată cu doze mai mari de medicament. În general, utilizarea obișnuită a analgezicelor, în special a combinației de diferite medicamente analgezice, poate duce la afectarea permanentă a rinichilor cu risc de insuficiență renală (nefropatie analgezică). Dacă apare această situație sau bănuiți că apariția ei, trebuie să vă adresați medicului dumneavoastră și să opriți tratamentul. Diagnosticul de „cefalee abuzivă de analgezice” ar trebui luat în considerare la acei pacienți care suferă de dureri de cap frecvente sau zilnice, în ciuda (sau din cauza) utilizării regulate a medicamentelor pentru cefalee. Se recomandă prudență dacă acetaminofenul este administrat concomitent cu flucloxacilină, din cauza riscului crescut de acidoză metabolică cu decalaj anionic ridicat (HAGMA), în special la pacienții cu insuficiență renală severă, sepsis, malnutriție și alte surse de deficiență de glutation (de exemplu, alcoolism cronic), precum și la cei care utilizează doze zilnice maxime de acetaminofen. Se recomandă monitorizarea atentă, inclusiv măsurarea 5-oxoprolinei urinare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINTERACȚIUNI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e• Probenecidul determină o reducere de cel puţin 2 ori a clearance-ului paracetamolului prin inhibarea conjugării acestuia cu acidul glucuronic. În cazul tratamentului concomitent cu probenecid, trebuie luată în considerare o reducere a dozei de paracetamol. • Salicilamida poate prelungi timpul de înjumătățire prin eliminare al paracetamolului. • Paracetamolul trebuie utilizat cu prudență în cazul aportului concomitent de inductori enzimatici (cum ar fi carbamazepină, fenobarbital, fenitoină, primidonă, rifampicină, sunătoare sau sunătoare) sau substanțe potențial hepatotoxice (vezi pct. 4.9). • Metoclopramida si domperidona: accelereaza absorbtia paracetamolului • Colestiramina: reduce absorbtia paracetamolului. • Utilizarea concomitentă de paracetamol (4 g pe zi timp de cel puțin 4 zile) cu anticoagulante orale poate induce ușoare variații ale valorilor INR cu o creștere consecutivă a riscului de sângerare. În aceste cazuri, trebuie efectuată o monitorizare mai frecventă a valorilor INR în timpul utilizării concomitente și după întreruperea acesteia. • Trebuie avută grijă când paracetamolul este utilizat concomitent cu flucloxacilină, deoarece utilizarea concomitentă a fost asociată cu acidoză metabolică cu decalaj anionic ridicat, în special la pacienţii cu factori de risc (vezi pct. 4.4). \u003ci\u003eInteracțiuni cu studiile clinice\u003c\/i\u003e: Administrarea de paracetamol poate altera masurarea acidului uric din sange, obtinuta prin metoda acidului fosfotungstic, si masurarea glicemiei obtinuta prin metoda glucozo-oxidaza-peroxidaza.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE SECUNDARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări hepatobiliare - Rare (≥1\/10.000 până la \u003c1\/1.000): - niveluri crescute ale transaminazelor hepatice.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului imunitar - Foarte rare (\u003c1\/10.000), necunoscute (frecvența nu poate fi estimată din datele disponibile): - reacție de hipersensibilitate (de la erupție cutanată simplă sau urticarie, până la șoc anafilactic care necesită întreruperea tratamentului).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sângelui și ale sistemului limfatic - Foarte rare (\u003c1\/10.000), necunoscute (frecvența nu poate fi estimată din datele disponibile): - trombocitopenie, leucopenie, neutropenie (rapoarte sporadice).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări cutanate și ale țesutului subcutanat - Foarte rare (\u003c1\/10.000), necunoscute (frecvența nu poate fi estimată din datele disponibile): Au fost raportate cazuri foarte rare de reacții cutanate grave.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eRaportarea reacțiilor adverse suspectate Raportarea reacțiilor adverse suspectate care apar după autorizarea medicamentului este importantă, deoarece permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu\/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare la http:\/\/www.aifa.gov.it\/content\/segnali-reazioni-avverse.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSupradozaj\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eExistă riscul de leziuni hepatice (care includ hepatită fulminantă, insuficiență hepatică, hepatită colestatică, citoliză hepatică), în special la subiecții vârstnici, la copiii mici, la pacienții cu boală hepatică, la alcoolism cronic, la pacienții cu malnutriție cronică și la pacienții care primesc inductori enzimatici. În aceste cazuri, supradozajul poate fi fatal. Simptomele apar în general în primele 24 de ore și includ: greață, vărsături, anorexie, paloare și dureri abdominale. Supradozajul, 7,5 g sau mai mult de paracetamol într-o singură administrare la adulți sau 140 mg\/kg greutate corporală într-o singură administrare la copii, determină necroză a hepatocitelor ceea ce face probabilă inducerea unei necroze complete și ireversibile, care duce la insuficiență hepatocelulară, acidoză metabolică și encefalopatie care poate duce la comă și deces. În același timp, se observă o creștere a nivelurilor transaminazelor hepatice (AST, ALT), lactat dehidrogenazei și bilirubinei, împreună cu o creștere a timpului de protrombină care poate apărea la 12 până la 48 de ore după administrare. Simptomele clinice ale afectării ficatului apar de obicei după două zile și ajung la maximum după 4 până la 6 zile. Insuficiența renală acută cu necroză tubulară acută se poate dezvolta chiar și în absența leziunilor hepatice severe. Alte simptome non-hepatice care au fost raportate în urma supradozajului cu acetaminofen includ anomalii miocardice și pancreatită. \u003ci\u003eComportament de urgență\u003c\/i\u003e • transferul imediat la spital chiar dacă nu există simptome precoce semnificative • recoltarea unei probe de sânge pentru o măsurare inițială a concentrației plasmatice de paracetamol • lavaj gastric • administrarea intravenoasă (sau orală dacă este posibil) a antidotului N-acetilcisteină eventual \u003cu\u003eînainte\u003c\/u\u003e zece ore după ingestie. N-acetilcisteina poate oferi, totuși, un anumit grad de protecție chiar și după 10 ore, și până la 48 de ore, dar în aceste cazuri se efectuează un tratament prelungit. • Trebuie efectuat un tratament simptomatic. • metionina orală poate fi utilizată ca alternativă la N-acetilcisteină atâta timp cât este administrată cât mai curând posibil după supradozaj și, în orice caz, în decurs de 10 ore de la aceasta.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSARCINA SI ALAPTATUL\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cb\u003e \u003ci\u003eSarcina\u003c\/i\u003e \u003c\/b\u003e O cantitate mare de date despre femeile gravide nu indică nici malformații, nici toxicitate fetală\/neonatală. Studiile epidemiologice privind neurodezvoltarea la copiii expuși la paracetamol in utero arată rezultate neconcludente. Dacă este necesar din punct de vedere clinic, paracetamolul poate fi utilizat în timpul sarcinii, totuși trebuie utilizat la cea mai mică doză eficientă pentru cel mai scurt timp posibil și cu cea mai mică frecvență posibilă. \u003cb\u003e \u003ci\u003eAlăptarea\u003c\/i\u003e \u003c\/b\u003e După administrarea orală, paracetamolul este excretat în laptele matern în cantități mici. Nu au fost raportate reacții adverse la sugarii alăptați. Dozele terapeutice ale acestui medicament pot fi luate în timpul alăptării.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eNu se aplică.\u003c\/p\u003e","brand":"Angelini Acraf","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":51131261190471,"sku":"034329058","price":8.93,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/files\/angelini-a-c-r-a-f-spa-tachipirina-flashtab-500mg-16-compresse-orodispersibili-farmacia-dottor-tili-1213792290.jpg?v=1767143989"},{"product_id":"moment-200mg-12-bustine-granulato-per-soluzione-orale","title":"Moment 200 mg 12 plicuri granule pentru soluție orală","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINDICAȚII\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eDureri de diverse origini și naturi (dureri menstruale, cefalee, dureri de dinți, nevralgii, dureri osteo-articulare și musculare).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINGREDIENTE ACTIVE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eUn plic contine: \u003cu\u003eIngredient activ:\u003c\/u\u003e ibuprofen 200 mg (sub formă de sare de sodiu dihidrat 256 mg). \u003cu\u003eExcipienți cu efecte cunoscute:\u003c\/u\u003e zaharoză, potasiu, aspartam (E 951). Pentru lista completă a excipienților vezi pct. 6.1\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEXCIPIENȚI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFiecare plic contine: \u003cb\u003eZaharoză, potasiu\u003c\/b\u003e bicarbonat, aromă de portocale, acesulfam de potasiu, \u003cb\u003easpartam (E 951).\u003c\/b\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e• Hipersensibilitate la ingredientul activ, la alte medicamente antireumatice (acid acetilsalicilic etc.) sau la oricare dintre excipienții, enumerați la paragraful 6.1. • Copii cu vârsta sub 12 ani. • Al treilea trimestru de sarcină și alăptare (vezi pct. 4.6). • Ulcer gastroduodenal activ sau sever sau alte gastropatii. • Antecedente de hemoragie gastrointestinală sau perforație legate de un tratament activ anterior sau antecedente de hemoragie\/ulcer peptic recurent (două sau mai multe episoade distincte de ulcerație sau sângerare demonstrată). • Insuficienţă hepatică sau renală severă. • Insuficiență cardiacă severă (clasa IV NYHA). • Fenilcetonurie (vezi pct. 4.4). • Deshidratare severă (cauzată de vărsături, diaree sau aport insuficient de lichide).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eDOZAJE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cb\u003eAdulți și adolescenți peste 12 ani: 1\u003c\/b\u003e-2 plicuri, de 2-3 ori pe zi. Dizolvați conținutul plicului într-un pahar cu apă, amestecând cu o linguriță până se dizolvă și beți soluția imediat. Nu depășiți doza de 1200 mg (6 plicuri) pe zi. Dacă utilizarea medicamentului este necesară mai mult de 3 zile la adolescenții cu vârsta de 12 ani sau peste sau în cazul agravării simptomelor, trebuie consultat medicul. Nu depășiți dozele recomandate. \u003cb\u003ePacienți vârstnici\u003c\/b\u003e trebuie să respecte dozele minime indicate mai sus (vezi paragraful 4.4). Reacțiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficiente pentru cea mai scurtă durată posibilă de tratament, necesară pentru controlul simptomelor (vezi pct. 4.4). \u003cb\u003e \u003cu\u003eInsuficiență renală:\u003c\/u\u003e \u003c\/b\u003ela pacienții cu scăderea ușoară sau moderată a funcției renale, doza trebuie menținută cât mai scăzută posibil pentru cea mai scurtă durată necesară controlului simptomelor și trebuie monitorizată funcția renală. \u003cb\u003e \u003cu\u003eInsuficiență hepatică:\u003c\/u\u003e \u003c\/b\u003ela pacienții cu scăderea ușoară sau moderată a funcției hepatice, doza trebuie menținută cât mai scăzută posibil pentru cea mai scurtă durată necesară controlului simptomelor și trebuie monitorizată funcția hepatică. Moment este contraindicat la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă (vezi pct. 4.3). \u003ci\u003ePopulatie pediatrica\u003c\/i\u003e Moment este contraindicat la copiii cu vârsta sub 12 ani (vezi pct. 4.3). \u003cu\u003eMod de administrare\u003c\/u\u003e Dizolvați conținutul plicului într-un pahar cu apă, amestecând cu o linguriță până se dizolvă și beți soluția imediat. Puteți lua Moment pe stomacul gol. La subiecții cu probleme de tolerabilitate gastrică, este de preferat să luați medicamentul pe stomacul plin.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONSERVARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAcest medicament nu necesită condiții speciale de păstrare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e• La pacientii astmatici produsul trebuie utilizat cu prudenta, in urma evaluarii medicale. • Utilizarea Moment, ca orice medicament care inhibă sinteza prostaglandinelor și ciclooxigenazei, nu este recomandată femeilor care intenționează să rămână însărcinate. • Administrarea Moment trebuie suspendată la femeile care au probleme de fertilitate sau care fac investigații de fertilitate. • Efectele secundare pot fi minimizate prin utilizarea celei mai mici doze eficiente pentru cea mai scurtă durată posibilă a tratamentului necesar pentru controlul simptomelor (vezi paragrafele de mai jos despre riscurile gastrointestinale și cardiovasculare). • Vârstnici: Pacienții vârstnici prezintă o frecvență crescută a reacțiilor adverse la AINS, în special sângerări și perforații gastro-intestinale, care pot fi letale (vezi pct. 4.2). • \u003cu\u003eEfecte cardiovasculare și cerebrovasculare\u003c\/u\u003e Studiile clinice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari (2400 mg\/zi), poate fi asociată cu o creștere modestă a riscului de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral). În general, studiile epidemiologice nu sugerează că dozele mici de ibuprofen (de exemplu ≤ 1200 mg\/zi) sunt asociate cu un risc crescut de evenimente trombotice arteriale. Pacienții cu hipertensiune arterială necontrolată, insuficiență cardiacă congestivă (clasa NYHA II-III), boală cardiacă ischemică stabilită, boală arterială periferică și\/sau boală cerebrovasculară trebuie tratați cu ibuprofen numai după o atenție atentă și trebuie evitate dozele mari (2400 mg\/zi). De asemenea, trebuie avută o atenție atentă înainte de a începe tratamentul pe termen lung la pacienții cu factori de risc pentru evenimente cardiovasculare (de exemplu, hipertensiune arterială, hiperlipidemie, diabet zaharat, fumatul de țigară), mai ales dacă sunt necesare doze mari (2400 mg\/zi) de ibuprofen. Este necesară prudență înainte de începerea tratamentului la pacienții cu antecedente de hipertensiune arterială și\/sau insuficiență cardiacă, deoarece s-au raportat retenție de lichide, hipertensiune arterială și edem în asociere cu tratamentul cu AINS. AINS pot reduce efectul diureticelor și al altor medicamente antihipertensive (vezi pct. 4.5) • \u003cu\u003eSângerări gastro-intestinale, ulcerații și perforații\u003c\/u\u003e Utilizarea Moment trebuie evitată concomitent cu AINS, inclusiv cu inhibitori selectivi ai COX-2, din cauza riscului crescut de ulcerație sau sângerare (vezi pct. 4.5). În timpul tratamentului cu toate AINS au fost raportate în orice moment, cu sau fără simptome de avertizare sau antecedente de evenimente gastrointestinale grave, hemoragie gastrointestinală, ulcerație și perforație, care pot fi fatale. La vârstnici și la pacienții cu antecedente de ulcer, mai ales dacă se complică cu hemoragie sau perforație (vezi pct. 4.3), riscul de hemoragie, ulcerație sau perforație gastrointestinală este mai mare cu dozele crescute de AINS. Acești pacienți trebuie să înceapă tratamentul cu cea mai mică doză disponibilă. Utilizarea concomitentă a agenților de protecție (misoprostol sau inhibitori ai pompei de protoni) trebuie luată în considerare la acești pacienți și, de asemenea, la pacienții care iau doze mici de aspirină sau alte medicamente care pot crește riscul de evenimente gastrointestinale (vezi mai jos și pct. 4.5). Pacienții cu antecedente de toxicitate gastrointestinală, în special vârstnicii, trebuie să raporteze orice simptome gastrointestinale neobișnuite (în special hemoragie gastrointestinală), în special în etapele inițiale ale tratamentului. Monitorizați cu atenție pacienții care iau concomitent medicamente care pot crește riscul de ulcerație sau sângerare, cum ar fi corticosteroizi orali, anticoagulante precum warfarina, inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei sau agenți antiplachetari precum aspirina (vezi pct. 4.5). Când apar sângerări sau ulcerații gastrointestinale la pacienții care iau Moment, tratamentul trebuie suspendat. AINS trebuie administrate cu prudență la pacienții cu antecedente de boală gastrointestinală (colită ulceroasă, boala Crohn), deoarece aceste afecțiuni pot fi exacerbate (vezi pct. 4.8). • \u003cu\u003eEfecte renale\u003c\/u\u003e La initierea tratamentului cu ibuprofen, trebuie avuta precautie la pacientii cu deshidratare considerabila. Ibuprofenul poate provoca retenție de apă și sodiu, potasiu la pacienții care nu au suferit niciodată de boală renală datorită efectelor sale asupra perfuziei renale. Acest lucru poate provoca edem sau insuficiență cardiacă sau hipertensiune arterială la pacienții predispuși. Utilizarea pe termen lung a ibuprofenului, ca și în cazul altor AINS, a dus la necroză papilară renală și la alte modificări patologice renale. În general, utilizarea obișnuită a analgezicelor, în special a combinațiilor de diferite ingrediente active analgezice, poate duce la afectarea permanentă a rinichilor, cu riscul de apariție a insuficienței renale (nefropatie analgezică). Toxicitatea renală a fost raportată la pacienții la care prostaglandinele renale au un rol compensator în menținerea perfuziei renale. Administrarea de AINS la acesti pacienti poate duce la o reducere dependenta de doza a formarii prostaglandinelor si, ca efect secundar, a fluxului sanguin renal care poate duce rapid la decompensarea renala. Pacienții cei mai expuși riscului acestor reacții sunt cei cu funcție renală redusă, insuficiență cardiacă, disfuncție hepatică, vârstnicii și toți acei pacienți care iau diuretice și inhibitori ECA. Întreruperea terapiei cu AINS este de obicei urmată de revenirea la starea de pretratament. La adolescenții deshidratați există riscul de afectare a funcției renale. În cazul utilizării prelungite, monitorizați funcția renală, în special în cazurile de lupus eritematos difuz. - \u003cu\u003eReacții cutanate severe\u003c\/u\u003e Reacții cutanate grave, unele dintre ele fatale, inclusiv dermatită exfoliativă, sindrom Stevens-Johnson și necroliză epidermică toxică, au fost raportate rar în asociere cu utilizarea AINS (vezi pct. 4.8). Pacienții par să prezinte un risc mai mare în stadiile incipiente ale terapiei: debutul reacției are loc în majoritatea cazurilor în prima lună de tratament. A fost raportată pustuloză exantematoasă acută generalizată (PEAG) în legătură cu medicamentele care conțin ibuprofen. Ibuprofenul trebuie întrerupt la prima apariție a semnelor și simptomelor reacțiilor cutanate severe, cum ar fi erupții cutanate, leziuni ale mucoasei sau orice alt semn de hipersensibilitate, precum și dacă apar tulburări vizuale sau semne persistente de disfuncție hepatică. • \u003cu\u003eTulburări respiratorii\u003c\/u\u003e Momentul trebuie prescris cu prudență la pacienții cu astm bronșic, rinită cronică, polipi nazali, sinuzită sau boli alergice curente sau anterioare deoarece pot apărea bronhospasm, urticarie și angioedem. Același lucru este valabil și pentru acei subiecți care au prezentat bronhospasm după utilizarea acidului acetilsalicilic sau a altor AINS. • \u003cu\u003eReacții de hipersensibilitate\u003c\/u\u003e Analgezicele, antipireticele, AINS pot provoca reacții de hipersensibilitate potențial grave (reacții anafilactoide), chiar și la subiecții care nu au fost expuși anterior la acest tip de medicamente. Riscul de reacții de hipersensibilitate după administrarea ibuprofenului este mai mare la subiecții care au prezentat astfel de reacții după utilizarea altor analgezice, antipiretice, AINS și la subiecții cu hiperreactivitate bronșică (astm), febră fânului, polipoză nazală sau boli respiratorii obstructive cronice sau episoade anterioare de angioedem (vezi pct. 3 și 4.4). Reacțiile de hipersensibilitate se pot prezenta sub formă de crize de astm bronșic (așa-numitul astm analgezic), edem Quincke sau urticarie. Rareori au fost observate reacții severe de hipersensibilitate (de exemplu șoc anafilactic). La primele semne de reacție de hipersensibilitate după administrarea de ibuprofen, tratamentul trebuie întrerupt. Măsurile asistate medical trebuie inițiate de personal medical specializat, în concordanță cu simptomele. • \u003cu\u003eScăderea funcției cardiace, renale și hepatice\u003c\/u\u003e O atenție deosebită trebuie luată atunci când se tratează pacienții cu funcție cardiacă, hepatică sau renală redusă, deoarece utilizarea AINS poate determina o deteriorare a funcției renale. Utilizarea concomitentă obișnuită a diferitelor analgezice poate crește și mai mult acest risc. La pacientii cu functie cardiaca, hepatica sau renala redusa este indicat sa se foloseasca cea mai mica doza eficienta pentru cea mai scurta perioada de tratament si monitorizarea periodica a parametrilor clinici si de laborator, mai ales in cazul tratamentului prelungit. • \u003cu\u003eEfecte hematologice\u003c\/u\u003e Ibuprofenul, ca și alte AINS, poate inhiba agregarea trombocitelor și a demonstrat dovezi de prelungire a timpului de sângerare la subiecții sănătoși. Prin urmare, pacienții cu defecte de coagulare sau sub terapie anticoagulantă trebuie supravegheați cu atenție. • \u003cu\u003eMeningita aseptică\u003c\/u\u003e În rare ocazii, la pacienţii trataţi cu ibuprofen au fost observate simptome de meningită aseptică. Deși acest lucru este mai probabil să apară la pacienții cu lupus eritematos sistemic și tulburări ale țesutului conjunctiv asociat, a fost observat și la pacienții fără boli cronice concomitente (vezi pct. 4.8). Deoarece s-au detectat modificări oculare în timpul studiilor la animale cu AINS, se recomandă, în cazul tratamentelor prelungite, efectuarea controalelor oftalmologice periodice. Consumul de alcool trebuie evitat deoarece poate intensifica efectele secundare ale AINS, în special cele care afectează tractul gastrointestinal sau sistemul nervos central. Mascarea simptomelor infecțiilor subiacente Moment poate masca simptomele infecției, ceea ce poate întârzia inițierea tratamentului adecvat și, prin urmare, poate agrava rezultatul infecției. Acest lucru a fost observat în pneumonia bacteriană dobândită în comunitate și în complicațiile bacteriene ale varicelei. Când se administrează Moment pentru ameliorarea febrei sau a durerii legate de infecție, se recomandă monitorizarea infecției. În mediul extraspital, pacientul trebuie să solicite asistență medicală dacă simptomele persistă sau se agravează. \u003cu\u003eInformații importante despre unii excipienți\u003c\/u\u003e Moment 200 mg granule pentru soluție orală conține: • \u003cb\u003epotasiu\u003c\/b\u003e: Acest medicament conține 2,25 mmol de potasiu per plic. De luat în considerare la pacienții cu funcție renală redusă sau la pacienții care urmează o dietă săracă în potasiu. • \u003cb\u003eAspartam\u003c\/b\u003e: Acest medicament conține 20 mg de aspartam per plic echivalent cu 20 mg\/3000 mg. Aspartamul ingerat pe cale orală este hidrolizat în tractul gastrointestinal. Fenilalanina este principalul produs al hidrolizei sale, prin urmare este contraindicată subiecților care suferă de fenilcetonurie. • \u003cb\u003eZaharoza\u003c\/b\u003e: Pacienții care suferă de probleme ereditare rare de intoleranță la fructoză, malabsorbție la glucoză și galactoză sau insuficiență a zaharazei izomaltazei nu trebuie să ia acest medicament.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINTERACȚIUNI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eIbuprofenul (ca și alte AINS) trebuie luat cu prudență în asociere cu substanțele enumerate mai jos. • Corticosteroizi: risc crescut de ulceraţie gastrointestinală sau hemoragie (vezi pct. 4.4). • Anticoagulante: AINS pot crește efectele anticoagulantelor, cum ar fi warfarina sau heparina (vezi pct. 4.4). În cazul tratamentului concomitent, se recomandă monitorizarea stării de coagulare. • Acid acetilsalicilic. Administrarea concomitentă de ibuprofen și acid acetilsalicilic nu este, în general, recomandată din cauza potențialului de creștere a reacțiilor adverse. Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba competitiv efectul acidului acetilsalicilic în doze mici asupra agregării plachetare atunci când cele două medicamente sunt administrate simultan. Deși există incertitudini cu privire la extrapolarea acestor date la situația clinică, nu poate fi exclusă posibilitatea ca utilizarea regulată, pe termen lung, a ibuprofenului să reducă efectul cardioprotector al acidului acetilsalicilic la doze mici. Nu sunt considerate posibile efecte clinice relevante în urma utilizării ocazionale a ibuprofenului (vezi pct. 5.1). • Inhibitori de ciclooxigenază-2 (COX-2) și alte AINS: aceste substanțe pot crește riscul de reacții adverse care afectează tractul gastrointestinal (vezi pct. 4.4). Cu toate acestea, este recomandabil să nu combinați ibuprofenul cu acid acetilsalicilic sau cu alte AINS, inclusiv inhibitori selectivi ai COX-2, din cauza potențialelor efecte aditive (vezi pct. 4.4). • Agenţi antiplachetari şi inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS): risc crescut de hemoragie gastrointestinală (vezi pct. 4.4). • Diuretice, inhibitori ai ECA (cum ar fi captopril), beta-blocante şi antagonişti ai angiotensinei II: AINS pot reduce efectul diureticelor şi altor medicamente antihipertensive. Diureticele pot crește, de asemenea, riscul de nefrotoxicitate asociată cu AINS. La unii pacienți cu funcție renală compromisă (de exemplu, pacienți deshidratați sau pacienți vârstnici cu funcție renală compromisă), administrarea concomitentă a unui inhibitor ECA sau a unui antagonist al angiotensinei II și a agenților care inhibă sistemul ciclo-oxigenazei poate duce la o deteriorare suplimentară a funcției renale, inclusiv o posibilă insuficiență renală acută, care este de obicei reversibilă. Aceste interacțiuni trebuie luate în considerare la pacienții care iau Moment concomitent cu inhibitori ai ECA sau antagonişti ai angiotensinei II. Prin urmare, combinația trebuie administrată cu precauție, în special la pacienții vârstnici. Pacienții trebuie să fie hidratați corespunzător și trebuie avută în vedere monitorizarea funcției renale după inițierea terapiei concomitente și ulterior. • Fenitoină și litiu: administrarea concomitentă de ibuprofen și fenitoină sau preparate cu litiu poate duce la reducerea eliminării acestor medicamente cu creșterea ulterioară a concentrațiilor plasmatice ale acestora cu posibilitatea atingerii pragului toxic. Dacă această asociere este considerată necesară, se recomandă monitorizarea nivelurilor plasmatice de fenitoină și litiu pentru a adapta doza adecvată în timpul tratamentului simultan cu ibuprofen. • Metotrexat: AINS pot inhiba secreția tubulară de metotrexat și pot apărea unele interacțiuni metabolice care au ca rezultat reducerea clearance-ului metotrexatului și risc crescut de toxicitate. • Moclobemidă: crește efectul ibuprofenului. • Aminoglicozide: AINS pot scădea excreția de aminoglicozide, crescând toxicitatea acestora. • Glicozide cardiace: AINS pot exacerba insuficiența cardiacă, pot reduce rata de filtrare glomerulară și pot crește nivelurile plasmatice ale glicozidelor cardiace. Monitorizarea nivelurile serice ale glicozidelor. • Colestiramină: administrarea concomitentă de ibuprofen și colestiramină poate reduce absorbția ibuprofenului din tractul gastrointestinal. Cu toate acestea, relevanța clinică a acestei interacțiuni nu este cunoscută.• Ciclosporină: administrarea concomitentă de ciclosporină și unele AINS determină un risc crescut de afectare renală. Acest efect nu poate fi exclus pentru combinația de ciclosporină și ibuprofen. • Extracte de plante: Ginkgo Biloba poate crește riscul de sângerare în asociere cu AINS. • Mifepristonă: datorită proprietăților anti-prostaglandine ale AINS, utilizarea acestora după administrarea mifepristonei poate duce la reducerea efectului mifepristonei. Dovezi limitate sugerează că administrarea concomitentă de AINS și prostaglandine în aceeași zi nu influențează negativ efectele mifepristonei sau prostaglandinei asupra maturării cervicale sau contractilității uterine și nu reduce eficacitatea clinică a medicamentului la întreruperea sarcinii. • Antibiotice chinolone: ​​Pacienții care iau AINS și chinolone pot avea un risc crescut de a dezvolta convulsii. • Sulfoniluree: AINS pot crește efectul hipoglicemiant al sulfonilureelor. In cazul tratamentului concomitent se recomanda monitorizarea glicemiei. • Tacrolimus: administrarea concomitentă de AINS şi tacrolimus poate duce la un risc crescut de nefrotoxicitate. • Zidovudină: există dovezi ale unui risc crescut de hemartroză şi hematom la pacienţii hemofili seropozitivi în tratamentul simultan cu Zidovudină şi alte AINS. Se recomandă un examen hematologic la 1-2 săptămâni după începerea tratamentului. • Ritonavir: poate determina o creştere a concentraţiilor plasmatice ale AINS. • Probenecid: încetinește excreția ibuprofenului, cu posibilă creștere a concentrațiilor plasmatice ale acestuia. • Inhibitori ai CYP2C9: Administrarea concomitentă de ibuprofen şi inhibitori de CYP2C9 poate încetini eliminarea ibuprofenului (substrat CYP2C9), ducând la creşterea expunerii la ibuprofen. Într-un studiu cu voriconazol și fluconazol (inhibitori CYP2C9), sa observat o expunere crescută la S(+)-ibuprofen cu aproximativ 80% până la 100%. Reducerea dozei de ibuprofen trebuie luată în considerare în cazul administrării concomitente cu inhibitori puternici ai CYP2C9, în special atunci când se administrează doze mari de ibuprofen cu voriconazol sau fluconazol. • Alcoolul, bifosfonații și oxpentifilina (pentoxifilina): pot potența efectele secundare gastrointestinale și riscul de sângerare și ulcere. • Baclofen: toxicitate ridicată a baclofenului.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE SECUNDARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eReacțiile adverse observate cu ibuprofen sunt în general comune altor analgezice, antipiretice, antiinflamatoare nesteroidiene și sunt raportate mai jos folosind următoarea convenție: Foarte frecvente (≥1\/10); Frecvente (≥1\/100, \u003c1\/10); Mai puţin frecvente (≥ 1\/1.000, \u003c 1\/100); Rare (≥1\/10.000, \u003c1\/1.000); Foarte rare (\u003c1\/10.000); Cu frecvență necunoscută (frecvența nu poate fi estimată din datele disponibile). Cele mai frecvent observate evenimente adverse sunt de natură gastrointestinală. \u003cu\u003eTulburări gastrointestinale: \u003c\/u\u003e Pot să apară ulcer peptic, perforaţie sau hemoragie gastrointestinală, uneori letale, în special la vârstnici (vezi pct. 4.4). Perforația gastrointestinală cu utilizarea ibuprofenului a fost observată rar. După administrarea Moment au fost raportate următoarele: senzație de greutate în stomac, greață, vărsături, diaree, flatulență, constipație, dispepsie, dureri epigastrice, arsuri la stomac, dureri abdominale, melenă, hematemeză, stomatită ulceroasă, exacerbare a colitei și a bolii Crohn4. Mai puțin frecvente: gastrită; Foarte rare: pancreatită. \u003cu\u003eTulburări ale sistemului imunitar\u003c\/u\u003e. Următoarele reacții adverse au fost raportate în urma tratamentului cu AINS: reacție alergică nespecifică și anafilaxie. Mai puţin frecvente: reacţii de hipersensibilitate cum sunt erupţii cutanate de diferite tipuri, urticarie, prurit, purpură, angioedem, exantem, reacţii ale căilor respiratorii incluzând bronhospasm, dispnee, atac de astm (uneori cu hipotensiune arterială); Rare: sindrom lupus eritematos; Foarte rare: reacții grave de hipersensibilitate. Simptomele pot include: astm bronșic sever, edem facial, edem limbii, edem laringian, edem al căilor respiratorii cu bronhospasm, dispnee, tahicardie, anafilaxie, dermatită exfoliativă și buloasă. \u003cu\u003ePatologii cardiace și vasculare\u003c\/u\u003e: Studiile clinice sugerează că utilizarea ibuprofenului în special în doze mari (2400 mg\/zi) poate fi asociată cu o creștere modestă a riscului de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral) (vezi pct. 4.4). Foarte rare: palpitații, insuficiență cardiacă, infarct miocardic, edem pulmonar acut, hipertensiune arterială. Alte evenimente adverse pentru care cauzalitatea nu a fost neapărat stabilită includ: \u003cu\u003ePatologii ale sistemului sanguin și limfatic. \u003c\/u\u003e Rare: leucopenie, trombocitopenie, neutropenie, agranulocitoză, anemie aplastică și anemie hemolitică, inhibarea agregării plachetare. \u003cu\u003eTulburări psihice\u003c\/u\u003e. Mai puțin frecvente: insomnie, anxietate; Rare: depresie, stare de confuzie, halucinații. \u003cu\u003eTulburări ale sistemului nervos. \u003c\/u\u003e Frecvente: amețeli; Mai puţin frecvente: parestezie, somnolenţă; Rare: nevrita optică. \u003cu\u003eInfecții și infestări. \u003c\/u\u003e Mai puțin frecvente: rinită; Rare: meningită aseptică. Rinita și meningita aseptică au fost observate în special la pacienții cu afecțiuni autoimune preexistente (cum sunt lupus eritematos sistemic și boală mixtă a țesutului conjunctiv) cu simptome de rigiditate a gâtului, cefalee, greață, vărsături, febră sau dezorientare (vezi pct. 4.4). A fost descrisă exacerbarea inflamației legate de infecție (de exemplu, dezvoltarea fasciitei necrozante). \u003cu\u003eTulburări respiratorii, toracice și mediastinale. \u003c\/u\u003e Mai puțin frecvente: bronhospasm, dispnee, apnee. \u003cu\u003ePatologii oculare\u003c\/u\u003e. Mai puțin frecvente: tulburări de vedere; Rare: alterare oculară care duce la tulburări de vedere, neuropatie optică toxică. \u003cu\u003eTulburări ale urechii și ale labirintului. \u003c\/u\u003e Mai puțin frecvente: tulburări de auz, tinitus, vertij. \u003cu\u003eTulburări hepatobiliare\u003c\/u\u003e. Mai puțin frecvente: funcție hepatică anormală, hepatită și icter; Foarte rare: insuficiență hepatică. \u003cu\u003ePatologii ale pielii și țesutului subcutanat\u003c\/u\u003e. Uneori pot apărea erupții cutanate alergice (eritem, mâncărime, urticarie). Mai puțin frecvente: reacții de fotosensibilitate; Foarte rare: dermatită buloasă, inclusiv sindrom Stevens-Johnson, necroliză epidermică toxică și eritem multiform. În cazuri excepționale, în timpul infecției cu varicela pot apărea infecții grave ale pielii și tulburări ale țesuturilor moi (vezi „infecții și infestări”). Cu frecvență necunoscută: reacție medicamentoasă cu eozinofilie și simptome sistemice (sindrom DRESS), pustuloză exantematoasă acută generalizată (PEAG). \u003cu\u003eTulburări renale și urinare. \u003c\/u\u003e Mai puțin frecvente: insuficiență renală și nefropatie toxică sub diferite forme, inclusiv nefrită interstițială, sindrom nefrotic și insuficiență renală; Rare: hiperazotemie. \u003cu\u003ePatologii sistemice și afecțiuni legate de locul de administrare. \u003c\/u\u003e Frecvente: stare de rău, oboseală; Rare: edem. \u003cu\u003eTeste diagnostice\u003c\/u\u003e. Rare: creșterea transaminazelor, creșterea fosfatazei alcaline, scăderea hemoglobinei, scăderea hematocritului, prelungirea timpului de sângerare, scăderea calciului din sânge, creșterea acidului uric în sânge. \u003ci\u003eRaportarea reacțiilor adverse suspectate\u003c\/i\u003e Raportarea reacțiilor adverse suspectate care apar după autorizarea medicamentului este importantă, deoarece permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu\/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare la https:\/\/www.aifa.gov.it\/content\/segnalazioni-reazioni-avverse.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSupradozaj\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eToxicitate\u003c\/u\u003e Semnele și simptomele de toxicitate nu au fost în general observate la doze sub 100 mg\/kg la copii sau adulți. Cu toate acestea, în unele cazuri poate fi necesar un tratament de susținere. S-a observat că copiii prezintă semne și simptome de toxicitate după ingerarea ibuprofenului în doze de 400 mg\/kg sau mai mari. \u003cu\u003eSimptome \u003c\/u\u003e Majoritatea pacienților care au ingerat cantități semnificative de ibuprofen vor prezenta simptome în decurs de 4 până la 6 ore. Cele mai frecvent raportate simptome de supradozaj includ: greață, vărsături, dureri abdominale, letargie și somnolență. Efectele sistemului nervos central (SNC) includ dureri de cap, tinitus, amețeli, convulsii și pierderea conștienței. Rareori au fost raportate nistagmus, hipotermie, efecte renale, hemoragii gastrointestinale, comă, apnee, diaree și SNC și depresie respiratorie. Au fost raportate dezorientare, excitare, leșin și toxicitate cardiovasculară, inclusiv hipotensiune arterială, bradicardie și tahicardie. În cazurile de supradozaj semnificativ, este posibilă insuficiența renală și afectarea ficatului. În cazurile de otrăvire severă, poate apărea acidoză metabolică. \u003cu\u003eTratament\u003c\/u\u003e Nu există un antidot specific pentru supradozajul cu ibuprofen. Prin urmare, în caz de supradozaj, este indicat un tratament simptomatic și de susținere. O atenție deosebită se datorează controlului tensiunii arteriale, echilibrului acido-bazic și oricărei hemoragii gastrointestinale. Administrarea cărbunelui activat trebuie luată în considerare în decurs de o oră de la ingerarea unei cantități potențial toxice. Alternativ, la adulți, lavajul gastric trebuie luat în considerare în decurs de o oră de la ingerarea unei supradoze care poate pune viața în pericol. Trebuie asigurată o diureză adecvată și trebuie monitorizate îndeaproape funcțiile renale și hepatice. Pacientul trebuie să rămână sub observație timp de cel puțin patru ore după ingerarea unei cantități potențial toxice de medicament. Orice apariție a convulsiilor frecvente sau prelungite trebuie tratată cu diazepam intravenos. În funcție de starea clinică a pacientului, pot fi necesare alte măsuri de sprijin. Pentru mai multe informații, contactați centrul local de control al otrăvirilor.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSARCINA SI ALAPTATUL\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eSarcina\u003c\/u\u003e Inhibarea sintezei de prostaglandine poate afecta negativ sarcina și\/sau dezvoltarea embrionului\/fetal. Rezultatele studiilor epidemiologice sugerează un risc crescut de avort spontan și malformații cardiace și gastroschisis după utilizarea unui inhibitor al sintezei prostaglandinelor în stadiile incipiente ale sarcinii. Riscul absolut de malformații cardiace a crescut de la mai puțin de 1% la aproximativ 1,5%. S-a considerat că riscul crește odată cu doza și durata terapiei. La animale, s-a demonstrat că administrarea de inhibitori ai sintezei prostaglandinelor provoacă o creștere a pierderii pre și post-implantare și a mortalității embrio-fetale. Mai mult, a fost raportată o incidență crescută a diferitelor malformații, inclusiv malformații cardiovasculare, la animalele cărora li s-au administrat inhibitori ai sintezei prostaglandinelor în timpul perioadei organogenetice. În timpul primului și al doilea trimestru de sarcină, Moment nu trebuie administrat decât dacă este strict necesar. Dacă Moment este utilizat de o femeie care încearcă să rămână însărcinată sau în timpul primului și al doilea trimestru de sarcină, doza și durata tratamentului trebuie menținute cât mai mici posibil. În timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, toți inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot expune \u003cu\u003efatul a\u003c\/u\u003e: - toxicitate cardiopulmonară (cu închiderea prematură a canalului arterios şi hipertensiune pulmonară); - disfunctie renala, care poate evolua spre insuficienta renala cu oligo-hidramnios; \u003cu\u003emama și nou-născutul, la sfârșitul sarcinii, a\u003c\/u\u003e: - posibilă prelungire a timpului de sângerare și efect antiagregant care poate apărea chiar și la doze foarte mici; - inhibarea contractiilor uterine rezultand travaliu intarziat sau prelungit. În consecință, Moment este contraindicat în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină \u003cu\u003eAlăptarea\u003c\/u\u003e Ibuprofenul este excretat în laptele matern, dar la doze terapeutice în timpul tratamentului de scurtă durată, riscul de a influența nou-născutul pare puțin probabil. Dacă, totuși, tratamentul este pe termen mai lung, trebuie luată în considerare înțărcarea timpurie. AINS trebuie evitate în timpul alăptării. \u003cu\u003eFertilitatea\u003c\/u\u003e Utilizarea ibuprofenului poate compromite fertilitatea feminină și nu este recomandată femeilor care încearcă să rămână însărcinate. Acest efect este reversibil la întreruperea tratamentului. La femeile care au dificultăți de a concepe sau care sunt supuse investigațiilor pentru infertilitate, trebuie luată în considerare întreruperea tratamentului cu ibuprofen.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eDe regulă, utilizarea ibuprofenului nu modifică capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Cu toate acestea, pacienții a căror activitate necesită vigilență trebuie să fie precauți dacă observă somnolență, amețeli sau depresie în timpul tratamentului cu ibuprofen.\u003c\/p\u003e","brand":"Angelini Pharma","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":51131271512391,"sku":"025669211","price":7.79,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/files\/angelini-pharma-italia-spa-moment-200mg-12-bustine-granulato-per-soluzione-orale-farmacia-dottor-tili-1213792273.jpg?v=1767133228"},{"product_id":"vicks-flu-tripla-azione-500mg-200mg-10mg-10-bustine-polvere-per-soluzione-orale","title":"Vicks Flu Triple Action 500mg\/200mg\/10mg 10 plicuri pulbere pentru solutie orala","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINDICAȚII\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTratamentul simptomatic pe termen scurt al durerii usoare pana la moderate, febra, congestie nazala cu efect expectorant in caz de tuse umeda, asociata cu raceli, frisoane si gripa.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINGREDIENTE ACTIVE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eUn plic conţine: 500 mg paracetamol 200 mg guaifenesin 10 mg clorhidrat de fenilefrină Excipienţi: Zaharoză 2000 mg Aspartam 6 mg Sodiu 157 mg Pentru lista completă a excipienţilor, vezi pct. 6.1.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEXCIPIENȚI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eZaharoză Acid citric Acid tartric Ciclamat de sodiu Citrat de sodiu Aspartam (E951) Acesulfam de potasiu (E950) Pudră de mentol Aromă de lămâie Aromă de suc de lămâie Galben de chinolină (E104)\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eHipersensibilitate la paracetamol, guaifenesin, clorhidrat de fenilefrină sau la oricare dintre excipienți. Insuficiență hepatică sau renală severă Hipertensiune arterială Hipertiroidism Diabet Diabet Boală cardiacă. Glaucom cu unghi închis Porfirie Utilizare la pacienții care iau antidepresive triciclice Utilizare la pacienții care iau, sau care au luat în ultimele 2 săptămâni, inhibitori de monoaminooxidază (IMAO). Utilizare la pacienții care iau medicamente beta-blocante. Utilizare la pacienții care iau alte medicamente simpatomimetice. Copii sub 12 ani.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eDOZAJE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eDizolvați conținutul unui plic într-o ceașcă de mărime medie și adăugați apă fierbinte, nefiertă (aproximativ 250 ml). Se lasă să se răcească la o temperatură de băut. Adulți și copii de la 12 ani: un plic Se repetă la fiecare patru ore conform indicațiilor, fără a depăși patru doze (plicuri) în decurs de 24 de ore. A nu se administra copiilor sub 12 ani fara aviz medical. Nu se administrează pacienţilor cu insuficienţă hepatică sau insuficienţă renală severă (vezi pct. 4.3). Consultați-vă medicul dacă simptomele persistă mai mult de 3 zile.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONSERVARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eA nu se păstra la temperaturi peste 25°C.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eUtilizarea prelungită a produsului nu este recomandată. Pacienții trebuie sfătuiți să nu ia alte produse care conțin paracetamol sau care conțin aceleași ingrediente active ca acest preparat. De asemenea, pacienții trebuie sfătuiți să evite utilizarea concomitentă de alcool, alte produse decongestionante sau produse pentru tuse sau răceală. Medicul sau farmacistul trebuie să verifice dacă preparatele care conțin simpatomimetice nu sunt administrate simultan pe mai multe căi, adică pe cale orală și locală (preparate nazale, auriculare și oculare). Acest medicament trebuie recomandat numai în prezența tuturor simptomelor (durere și\/sau febră, congestie nazală și tuse bronșică). Riscurile legate de supradozaj sunt mai mari la pacienții cu boală hepatică alcoolică non-cirotică. Utilizați cu prudență la pacienții care iau digitalică, blocante beta-adrenergice, metildopa sau alți agenți antihipertensivi (vezi pct. 4.5). Utilizați cu precauție la pacienții cu hipertrofie de prostată, deoarece aceștia sunt potențial supuși retenției urinare. Produsele care conțin simpatomimetice trebuie utilizate cu mare grijă la pacienții care iau fenotiazine. Utilizare la pacienții cu fenomen Raynaud. Consultați medicul înainte de utilizare în caz de tuse persistentă sau cronică precum cea manifestată prin fumat, astm, bronșită cronică sau emfizem. Conține zaharoză. Pacienții care suferă de probleme ereditare rare de intoleranță la fructoză, malabsorbție la glucoză-galactoză sau insuficiență de sucrazomaltază nu trebuie să ia acest medicament. Conține 157 mg sodiu per doză. De luat în considerare la persoanele cu funcție renală redusă sau care urmează o dietă săracă în sodiu. Conține aspartam (E951). Acest medicament conține o sursă de fenilalanină. Poate fi dăunător pentru dumneavoastră dacă suferiți de fenilcetonurie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINTERACȚIUNI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eHepatotoxicitatea paracetamolului poate fi potențată de consumul excesiv de alcool. Rata de absorbție a paracetamolului poate fi crescută cu metoclopramidă sau domperidonă, iar absorbția redusă cu colestiramină. Substanțele care induc enzimele microzomale hepatice, cum ar fi alcoolul, barbituricele, inhibitorii de monoaminooxidază și antidepresivele triciclice, pot crește hepatotoxicitatea paracetamolului, în special după supradozaj. Izoniazida reduce eliminarea paracetamolului, cu o posibilă intensificare a activității și\/sau a toxicității acestuia, prin inhibarea metabolismului acestuia în ficat. Probenecidul determină reducerea la jumătate a eliminării paracetamolului, inhibând legarea acestuia cu acidul glucuronic. Dacă se ia probenecid, trebuie luată în considerare o reducere a paracetamolului. Utilizarea regulată a paracetamolului poate reduce metabolismul zidovudinei (creșterea riscului de neutropenie). Interacțiunile dintre aminele simpatomimetice, cum ar fi fenilefrina, și inhibitorii de monoaminooxidază provoacă efecte hipertensive. Fenilefrina poate interacționa negativ cu agenții simpatomimetici și poate reduce eficacitatea medicamentelor beta-blocante, metildopa și a altor medicamente antihipertensive (vezi pct. 4.4). Condițiile în care sunt luate aceste medicamente constituie contraindicații pentru utilizarea produsului. Efectul anticoagulant al warfarinei și al altor medicamente cumarinice poate fi îmbunătățit prin aportul regulat și prelungit de paracetamol, cu un risc crescut de sângerare; dozele luate ocazional nu au efecte semnificative. Au fost raportate interacțiuni medicamentoase între acetaminofen și alte câteva medicamente. Este puțin probabil ca astfel de interacțiuni să fie semnificative clinic în cazul utilizării temporare și în conformitate cu regimul de dozare sugerat. Salicilații\/aspirina pot prelungi eliminarea (t ½) paracetamolului. Paracetamolul poate scădea bioechivalența lamotriginei, cu o posibilă scădere a efectului acesteia, datorită unei posibile creșteri a metabolismului său la nivel hepatic. Este posibil ca digitala să sensibilizeze miocardul la efecte asemănătoare simpatomimetice. Paracetamolul poate modifica testul de fosfotungstat al acidului uric și testul de zahăr din sânge.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE SECUNDARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eIncidența reacțiilor adverse este de obicei clasificată după cum urmează: Foarte frecvente (\u003e10) Frecvente (\u003e1\/100 până la \u003c1\/10) Mai puțin frecvente (\u003e1\/1000 până la \u003c1\/100) Rare (\u003e1\/10.000 până la \u003c1\/1000) Foarte rare (\u003c1\/10.000) Datele disponibile nu pot fi clasificate: Fenilefrina poate fi rar asociată cu tahicardie (≥1\/10000 până la ≤1 din 1000). Tulburări ale sângelui și ale sistemului limfatic: foarte rar (\u003c1 la 10.000) au fost raportate discrazii sanguine, cum ar fi trombocitopenie, agranulocitoză, anemie hemolitică, neutropenie, leucopenie și pancitopenie, după administrarea de paracetamol, deși poate să nu existe o relație cauzală. Tulburări ale sistemului nervos: Ca și în cazul altor amine simpatomimetice, pot apărea rar (≥1\/10.000 până la ≤1 din 1000) insomnia, nervozitatea, tremorul, anxietatea, neliniștea, confuzia, iritabilitatea și cefaleea. De asemenea, se știe că guaifenesina poate provoca rareori (≥1\/10.000 până la ≤1 din 1000) dureri de cap și amețeli. Tulburări gastrointestinale: anorexia, greața și vărsăturile sunt frecvente la simpatomimetice (≥1 din 100 până la ≤1 din 10) și pot apărea în cazul fenilefrinei. Tulburările gastrointestinale, greața, vărsăturile și diareea sunt cele mai frecvente reacții adverse asociate cu guaifenesin, dar apar rar (≥1\/10.000 până la ≤1 din 1000). Efectele gastrointestinale ale paracetamolului sunt foarte rare, dar au fost raportate cazuri de pancreatită acută după ingestia de doze mai mari decât cele normale. Tulburări renale și urinare: nefrita interstițială a fost raportată aleatoriu după utilizarea prelungită a dozelor mari de paracetamol. Tulburări cutanate și ale țesutului subcutanat: rar pot apărea hipersensibilitate, inclusiv erupții cutanate și urticarie după administrarea de paracetamol (de la ≥1\/10000 la ≤1 la 1000). Tulburări vasculare: în urma aportului de fenilefrină, poate să apară rar tensiune arterială crescută asociată cu dureri de cap, vărsături și palpitații (de la ≥1\/10.000 la ≤1 din 1000). Tulburări ale sistemului imunitar: Au fost raportate cazuri rare (≥1\/10000 până la ≤1 din 1000) de reacții alergice sau de hipersensibilitate după administrarea atât de fenilefrină, cât și de paracetamol, inclusiv erupții cutanate, urticarie, anafilaxie și bronhospasm. Tulburări hepatobiliare: rar (≥ 1\/10.000 până la ≤ 1\/1000), anomalii ale testelor funcției hepatice (creșterea transaminazelor hepatice).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSupradozaj\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePARACETAMOL Există riscul de otrăvire în special la pacienții vârstnici, copiii mici, la pacienții cu boli hepatice, la alcoolici cronici, la pacienții cu malnutriție cronică. În aceste cazuri, supradozajul poate fi fatal. La adulți, o cantitate de paracetamol egală sau mai mare de 10 g poate provoca leziuni hepatice. Dacă pacientul are unul dintre factorii de risc (vezi mai jos), ingerarea a 5 g sau mai mult de paracetamol poate provoca leziuni hepatice. Factori de risc Dacă pacientul: a) urmează terapie prelungită cu carbamazepină, fenobarbital, fenitoină, primidonă, rifampicină, sunătoare sau alte medicamente inductoare de enzime hepatice, sau b) ia în mod regulat etanol în exces față de cantitățile recomandate, sau c) are un deficit de glutation, de ex. în caz de tulburări de alimentație, fibroză chistică, infecție HIV, inaniție, cașexie. Simptome Simptomele supradozajului cu paracetamol care apar în primele 24 de ore sunt paloare, greață, vărsături, anorexie și dureri abdominale. Leziunile hepatice pot apărea la 12-48 de ore după ingestie. Pot apărea anomalii ale metabolismului glucozei și acidoză metabolică. În cazurile de otrăvire severă, insuficiența hepatică poate evolua spre encefalopatie, hemoragie, hipoglicemie, edem cerebral și moarte. Chiar și în absența unei leziuni hepatice severe, poate să apară insuficiență renală acută cu necroză tubulară acută, care este foarte probabilă dacă este însoțită de lombalgie, hematurie și proteinurie. Au fost raportate cazuri de aritmie cardiacă și pancreatită. Tratament În caz de supradozaj cu paracetamol, este esențial să se trateze imediat pacientul. Chiar și în absența simptomelor inițiale semnificative, pacientul trebuie transferat de urgență la spital. Simptomele pot fi limitate la greață sau vărsături și pot să nu reflecte severitatea supradozajului sau riscul de afectare a organelor. Tratamentul pacientului trebuie efectuat în conformitate cu ghidurile actuale. Dacă nu a trecut mai mult de o oră de la supradozajul, poate fi luat în considerare tratamentul cu cărbune activat. Concentrația plasmatică a paracetamolului trebuie măsurată nu mai devreme de 4 ore după ingestie (concentrațiile plasmatice măsurate mai devreme nu sunt de încredere). În 24 de ore de la ingerarea paracetamolului pacientul poate fi tratat cu N-acetilcisteină; efectul protector maxim se obtine insa in 8 ore de la ingestie. După acest timp, eficacitatea antidotului scade drastic. Dacă este necesar, pacientului trebuie să i se administreze N-acetilcisteină intravenos, în conformitate cu schema de dozare stabilită. Dacă vărsăturile nu reprezintă o problemă și pacientul este departe de spital, administrarea orală de metionină poate fi o alternativă validă. Tratamentul pacienților cu disfuncție hepatică severă care se prezintă în decurs de 24 de ore de la ingestie trebuie discutat cu centrul de control al otrăvirii sau cu departamentul de hepatologie. Clorhidrat de fenilefrină Simptomele supradozajului cu fenilefrină includ iritabilitate, cefalee, hipertensiune arterială, bradicardie reflexă și aritmii. Hipertensiunea arterială trebuie tratată cu un alfa-blocant, cum ar fi fentolamina IV. Scăderea tensiunii arteriale poate crește, ca mecanism reflex, ritmul cardiac dar, dacă este necesar, acest lucru poate fi facilitat prin administrarea de atropină. GUAIFENESIN Supradozajul ușor până la moderat poate provoca amețeli și tulburări gastro-intestinale. Dozele foarte mari pot produce excitație, confuzie și depresie respiratorie. S-au raportat pietre la urină la pacienții care consumă cantități mari de preparate care conțin guaifenesină. Tratamentul este simptomatic și include lavaj gastric și măsuri generale de susținere.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSARCINA SI ALAPTATUL\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eStudiile epidemiologice la gravide au demonstrat absența efectelor negative din cauza utilizării paracetamolului în dozele recomandate; totuși, pacientele gravide sunt obligate să urmeze instrucțiunile medicului lor cu privire la utilizarea medicamentului. Paracetamolul este excretat în laptele matern, deși nu în cantități semnificative clinic. Datele disponibile publicate nu raportează contraindicații privind alăptarea. Datele privind utilizarea fenilefrinei în timpul sarcinii sunt limitate. Vasoconstricția vaselor uterine și reducerea fluxului sanguin uterin asociate cu utilizarea fenilefrinei pot provoca hipoxie fetală. Până când sunt disponibile informații suplimentare, trebuie evitată administrarea de fenilefrină în timpul sarcinii, cu excepția cazului în care medicul dumneavoastră consideră că este esențial. Nu există date disponibile cu privire la posibila eliberare a fenilefrinei în laptele matern și nici nu există rapoarte privind efectele fenilefrinei asupra sugarilor alăptați. Până când vor fi disponibile date suplimentare, trebuie evitată administrarea de fenilefrină în timpul alăptării, cu excepția cazului în care medicul dumneavoastră consideră că este esențial. Siguranța guaifenesinei în timpul sarcinii și alăptării nu a fost încă pe deplin definită. In timpul sarcinii, produsul trebuie luat doar atunci cand medicul il considera esential.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eNu au fost efectuate studii privind efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. Atunci când desfășurați aceste activități, trebuie luată în considerare posibilitatea unor evenimente adverse, cum ar fi amețeli și confuzie.\u003c\/p\u003e","brand":"Procter \u0026 Gamble","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":51131272331591,"sku":"039773027","price":9.43,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/files\/procter-gamble-srl-vicks-flu-tripla-azione-500mg-200mg-10mg-10-bustine-polvere-per-soluzione-orale-farmacia-dottor-tili-1213792260.jpg?v=1767133270"},{"product_id":"nurofen-400mg-12-compresse-rivestite","title":"Nurofen 400 mg 12 comprimate filmate","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINDICAȚII\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eDureri de diferite tipuri: cefalee, dureri de dinți, nevralgii, dureri musculare și osteoarticulare, dureri menstruale. Adjuvant în tratamentul simptomatic al stărilor febrile și gripale. Nurofen este indicat la adulți și adolescenți cu vârsta peste 12 ani\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINGREDIENTE ACTIVE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eComprimate filmate de 200 mg: fiecare comprimat conține 200 mg ibuprofen 400 mg comprimate filmate: fiecare comprimat conține 400 mg ibuprofen. Excipienți cu efecte cunoscute: Fiecare comprimat filmat de 200 mg conține: - 116,1 mg zaharoză, echivalent cu aproximativ 0,34 mmol - aproximativ 17,3 mg echivalent sodiu - 17,0,4 mmol, aproximativ. Comprimatul filmat de 400 mg conține: - 232,2 mg, echivalent cu aproximativ 0,68 mmol - 34,69 mg sodiu, echivalent cu aproximativ 1,51 mmol. Pentru lista completă a excipienților, vezi pct. 6.1.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEXCIPIENȚI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cb\u003eNurofen 200 mg comprimate filmate\u003c\/b\u003e Croscarmeloză de sodiu, \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e sulfat de lauril, \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e citrat, acid stearic, silice coloidal anhidru, carmeloză \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e, talc, gumă arabică atomizată uscată, \u003cb\u003ezaharoza\u003c\/b\u003e, dioxid de titan, macrogol 6000, cerneală (șelac, oxid de fier negru E172, propilenglicol E1520). \u003cb\u003eNurofen 400 mg comprimate filmate\u003c\/b\u003e Croscarmeloză \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e, \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e sulfat de lauril, \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e citrat, acid stearic, silice coloidal anhidru, carmeloză \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e, talc, gumă arabică atomizată uscată, \u003cb\u003ezaharoza\u003c\/b\u003e, dioxid de titan, macrogol 6000, cerneală (șelac, oxid roșu de fier (E 172), propilenglicol (E1520), hidroxid de amoniu (E527), simeticonă).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eHipersensibilitate la substanța activă sau la oricare dintre excipienții, enumerați la punctul 6.1. Pacienții care au prezentat anterior reacții de hipersensibilitate (de exemplu, bronhospasm, astm, rinită, angioedem sau urticarie) după utilizarea ibuprofenului, acidului acetilsalicilic sau a altor produse antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). Pacienţi cu insuficienţă hepatică sau renală severă (vezi pct. 4.4). Insuficiență cardiacă severă (clasa IV NYHA) Pacienți cu antecedente de sângerare gastrointestinală sau perforație, în legătură cu terapia anterioară cu AINS. Pacienți cu ulcere peptice\/hemoragii recurente curente sau anterioare (două sau mai multe episoade distincte de ulcerație sau sângerare dovedite). În timpul ultimului trimestru de sarcină (vezi pct. 4.6). Copii sub 12 ani. Înainte sau după operația cardiacă.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eDOZAJE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eDozare \u003c\/u\u003e Doar pentru o perioadă scurtă de tratament. Reacțiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficiente pentru cea mai scurtă durată posibilă de tratament, necesară pentru controlul simptomelor (vezi pct. 4.4). Dacă simptomele persistă sau se agravează după o perioadă scurtă de tratament, consultați medicul dumneavoastră. Dacă utilizarea medicamentului este necesară mai mult de 3 zile la adolescenți sau în cazul agravării simptomelor, trebuie consultat medicul. \u003cb\u003e \u003cu\u003eNUROFEN 200 mg comprimate filmate\u003c\/u\u003e \u003c\/b\u003e \u003cb\u003e Populatie pediatrica:\u003c\/b\u003e A nu se administra copiilor sub 12 ani.\u003cb\u003eAdulți și adolescenți peste 12 ani\u003c\/b\u003e: 1-2 comprimate, de 2-3 ori pe zi. Intervalul dintre doze nu trebuie să fie mai mic de 4 ore. Nu depășiți o doză de 1200 mg (6 comprimate) în 24 de ore. \u003cb\u003evârstnici\u003c\/b\u003e: Nu sunt necesare modificări ale programului de dozare. \u003cb\u003e \u003cu\u003eNUROFEN 400 mg comprimate filmate\u003c\/u\u003e \u003c\/b\u003e \u003cb\u003ePopulatie pediatrica:\u003c\/b\u003e A nu se administra copiilor sub 12 ani.\u003cb\u003eAdulți și adolescenți peste 12 ani\u003c\/b\u003e Un comprimat de 2-3 ori pe zi. Intervalul dintre doze nu trebuie să fie mai mic de 4 ore. Nu depășiți o doză de 1200 mg (3 comprimate) în 24 de ore. \u003cb\u003eVârstnici:\u003c\/b\u003e Nu sunt necesare modificări ale programului de dozare. \u003cu\u003eMod de administrare \u003c\/u\u003e Administrare orală Pacienții cu probleme de sensibilitate gastrică sunt sfătuiți să ia Nurofen pe stomacul plin.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONSERVARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eNurofen 400 mg comprimate filmate: se păstrează la o temperatură care nu depășește 30°C.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eEste necesară prudență la pacienții cu defecte de coagulare. Efectele secundare pot fi minimizate prin utilizarea celei mai mici doze eficiente pentru cea mai scurtă durată posibilă de tratament, necesară pentru a controla simptomele (vezi mai jos riscurile gastrointestinale și cardiovasculare). \u003cb\u003evârstnici\u003c\/b\u003e: Pacienții vârstnici prezintă o frecvență crescută a reacțiilor adverse la AINS, în special sângerări și perforații gastro-intestinale, care pot fi letale (vezi pct. 4.2). \u003cb\u003ePopulatie pediatrica\u003c\/b\u003e: la adolescentii deshidratati exista riscul de afectare a functiei renale. \u003cb\u003eTulburări respiratorii\u003c\/b\u003e: bronhospasmul poate apărea la pacienţii cu astm bronşic sau cu boli alergice curente sau anterioare. \u003cb\u003eAlte AINS\u003c\/b\u003e: Utilizarea Nurofen trebuie evitată concomitent cu alte AINS, inclusiv cu inhibitori selectivi ai ciclooxigenazei-2. (vezi paragraful 4.5) \u003cb\u003eLES și boala mixtă a țesutului conjunctiv\u003c\/b\u003e lupus eritematos sistemic și cu boală mixtă a țesutului conjunctiv din cauza riscului crescut de meningită aseptică (vezi pct. 4.8); \u003cb\u003eEfecte cardiovasculare și cerebrovasculare\u003c\/b\u003e: este necesară prudență (discutați cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul) înainte de a începe tratamentul la pacienții cu antecedente pozitive de hipertensiune arterială și\/sau insuficiență cardiacă, deoarece s-au raportat retenție de lichide, hipertensiune arterială și edem în asociere cu tratamentul cu AINS. Studiile clinice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari (2400 mg\/zi), poate fi asociată cu o creștere modestă a riscului de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral). În general, studiile epidemiologice nu sugerează că dozele mici de ibuprofen (de exemplu ≤ 1200 mg\/zi) sunt asociate cu un risc crescut de evenimente trombotice arteriale. Pacienții cu hipertensiune arterială necontrolată, insuficiență cardiacă congestivă (clasa NYHA II-III), boală cardiacă ischemică stabilită, boală arterială periferică și\/sau boală cerebrovasculară trebuie tratați cu ibuprofen numai după o atenție atentă și trebuie evitate dozele mari (2400 mg\/zi). De asemenea, trebuie avută o atenție atentă înainte de începerea tratamentului pe termen lung pentru pacienții cu factori de risc pentru evenimente cardiovasculare (de exemplu, hipertensiune arterială, hiperlipidemie, diabet zaharat, obiceiul de fumat), mai ales dacă sunt necesare doze mari (2400 mg\/zi) de ibuprofen. \u003cb\u003eFuncția ficatului sau a rinichilor:\u003c\/b\u003e • insuficienţă renală, deoarece funcţia renală poate fi compromisă (vezi pct. 4.3 şi 4.8). În general, utilizarea obișnuită a analgezicelor, în special a combinațiilor de diferite ingrediente active analgezice, poate duce la afectarea permanentă a rinichilor cu riscul declanșării insuficienței renale (nefropatie analgezică). • disfuncţie hepatică (vezi pct. 4.3 şi 4.8). O atenție deosebită trebuie luată atunci când se tratează pacienții cu funcție hepatică sau renală redusă. La astfel de pacienti este indicat sa se recurga la monitorizarea periodica a parametrilor clinici si de laborator, mai ales in cazul tratamentului prelungit. \u003cb\u003eFertilitatea feminină compromisă\u003c\/b\u003e: Administrarea Nurofen trebuie evitată la femeile care planifică o sarcină (vezi pct. 4.6). \u003cb\u003eSiguranța gastrointestinală\u003c\/b\u003e: AINS trebuie administrate cu prudență la pacienții cu antecedente de boli gastrointestinale (colită ulceroasă, boala Crohn), deoarece aceste afecțiuni pot fi exacerbate (vezi pct. 4.8). În timpul tratamentului cu toate AINS au fost raportate în orice moment, cu sau fără simptome de avertizare sau antecedente de evenimente gastrointestinale grave, hemoragie gastrointestinală, ulcerație și perforație, care pot fi fatale. La vârstnici și la pacienții cu antecedente de ulcer, mai ales dacă se complică cu hemoragie sau perforație (vezi pct. 4.3), riscul de hemoragie, ulcerație sau perforație gastrointestinală este mai mare cu dozele crescute de AINS. Acești pacienți trebuie să înceapă tratamentul cu cea mai mică doză disponibilă. Utilizarea concomitentă a agenților de protecție (de exemplu, misoprostol sau inhibitori ai pompei de protoni) trebuie luată în considerare la acești pacienți și, de asemenea, la pacienții care iau doze mici de acid acetilsalicilic sau alte medicamente care pot crește riscul de evenimente gastrointestinale (vezi pct. 4.5). Pacienții cu antecedente de toxicitate gastrointestinală, în special vârstnicii, trebuie să raporteze orice simptome gastrointestinale neobișnuite (în special hemoragie gastrointestinală), în special în etapele inițiale ale tratamentului. Trebuie avută prudență la pacienții care iau concomitent medicamente care pot crește riscul de ulcerație sau sângerare, cum ar fi corticosteroizi orali, anticoagulante precum warfarina, inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei sau agenți antiplachetari precum acidul acetilsalicilic (vezi pct. 4.5). Când apar sângerări sau ulcerații gastrointestinale la pacienții care iau Nurofen, tratamentul trebuie întrerupt. \u003cb\u003eReacții cutanate severe:\u003c\/b\u003e Reacții cutanate grave, unele dintre ele fatale, inclusiv dermatită exfoliativă, sindrom Stevens-Johnson și necroliză epidermică toxică au fost raportate rar în asociere cu utilizarea AINS (vezi pct. 4.8). Pacienții par să prezinte un risc mai mare în stadiile incipiente ale terapiei: debutul reacției are loc în majoritatea cazurilor în prima lună de tratament. A fost raportată pustuloză exantematoasă acută generalizată (PEAG) în legătură cu medicamentele care conțin ibuprofen. Ibuprofenul trebuie întrerupt la prima apariție a semnelor și simptomelor reacțiilor cutanate severe, cum ar fi erupții cutanate, leziuni ale mucoasei sau orice alt semn de hipersensibilitate. \u003cb\u003eMascarea simptomelor infecțiilor de bază\u003c\/b\u003e: Nurofen poate masca simptomele infecției, ceea ce poate întârzia inițierea tratamentului adecvat și, prin urmare, poate agrava rezultatul infecției. Acest lucru a fost observat în pneumonia bacteriană dobândită în comunitate și în complicațiile bacteriene ale varicelei. Când Nurofen este administrat pentru ameliorarea febrei sau a durerii legate de infecție, se recomandă monitorizarea infecției. În mediul extraspital, pacientul trebuie să solicite asistență medicală dacă simptomele persistă sau se agravează. \u003cb\u003eAltele:\u003c\/b\u003e în timpul tratamentelor prelungite cu medicamente analgezice în doze mai mari decât cele indicate pot apărea dureri de cap care nu trebuie tratate cu doze mai mari de produs. Consumul de alcool trebuie evitat deoarece poate intensifica efectele secundare ale AINS, în special cele care afectează tractul gastrointestinal sau sistemul nervos central. La primele semne de reacție de hipersensibilitate după administrarea de ibuprofen, tratamentul trebuie întrerupt. Măsurile asistate medical trebuie inițiate de personal medical specializat, în concordanță cu simptomele. Ibuprofenul acid poate determina o prelungire a timpului de sângerare prin inhibarea reversibilă a agregării trombocitelor. \u003cb\u003eInformații importante despre unii excipienți\u003c\/b\u003e \u003cu\u003eNurofen\u003c\/u\u003e conţine zaharoză: pacienţii care suferă de probleme ereditare rare de intoleranţă la fructoză, malabsorbţie la glucoză-galactoză sau insuficienţă a zaharazei izomaltazei nu trebuie să ia acest medicament. \u003cu\u003eNurofen 200 mg comprimate filmate\u003c\/u\u003e conține sodiu: acest medicament conține mai puțin de 1 mmol (23 mg) sodiu per comprimat (17,34 mg), adică practic „fără sodiu” și puțin peste 1 mmol (23 mg) sodiu la 2 comprimate (34,68 mg), echivalent cu 1,73% din doza zilnică maximă recomandată de OMS, care corespunde la 2 g de sodiu pentru un adult. \u003cu\u003eNurofen 400 mg comprimatele filmate conțin sodiu\u003c\/u\u003e: Acest medicament conține 34,69 mg de sodiu pe comprimat, echivalent cu 1,73% din doza zilnică maximă recomandată de OMS de 2 g de sodiu pentru un adult.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINTERACȚIUNI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eIbuprofenul trebuie evitat în asociere cu: - Acid acetilsalicilic: în general, administrarea concomitentă de ibuprofen și acid acetilsalicilic nu este recomandată din cauza potențialului de creștere a reacțiilor adverse (vezi pct. 4.4). Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba competitiv efectul acidului acetilsalicilic în doze mici asupra agregării plachetare atunci când cele două medicamente sunt administrate simultan. Deși există incertitudini cu privire la extrapolarea acestor date la situația clinică, nu poate fi exclusă posibilitatea ca utilizarea regulată, pe termen lung, a ibuprofenului să reducă efectul cardioprotector al acidului acetilsalicilic la doze mici. Nu sunt considerate posibile efecte clinice relevante în urma utilizării ocazionale a ibuprofenului (vezi pct. 5.1). - Alte AINS, inclusiv inhibitori selectivi ai ciclooxigenazei-2: trebuie evitată utilizarea concomitentă a două sau mai multe AINS, deoarece acestea pot crește riscul de reacții adverse care afectează tractul gastrointestinal (vezi pct. 4.4). Ibuprofenul (ca și alte AINS) trebuie utilizat cu prudență în asociere cu: - Corticosteroizi: risc crescut de ulcerație sau hemoragie gastrointestinală (vezi pct. 4.4) - Anticoagulante: AINS pot crește efectele anticoagulantelor, cum ar fi warfarina (vezi pct. 4.4) - Creșterea riscului de inhibitori ai serotoninei (IRS) și a reactivarii plachetare. de hemoragie gastrointestinală (vezi pct. 4.4). - Antihipertensive (inhibitori ECA și antagoniști ai angiotensinei II), diuretice și beta-blocante: AINS pot reduce efectul diureticelor și altor medicamente antihipertensive. La unii pacienți cu funcție renală compromisă (de exemplu, pacienți deshidratați sau pacienți vârstnici cu funcție renală compromisă), administrarea concomitentă a unui inhibitor ECA sau a unui antagonist al angiotensinei II și a agenților care inhibă sistemul ciclo-oxigenazei poate duce la o deteriorare suplimentară a funcției renale, inclusiv o posibilă insuficiență renală acută, care este de obicei reversibilă. Aceste interacțiuni trebuie luate în considerare la pacienții care iau un coxib (cum este Nurofen) concomitent cu inhibitori ai ECA sau antagonişti ai angiotensinei II. Prin urmare, combinația trebuie administrată cu precauție, în special la pacienții vârstnici. Pacienții trebuie să fie hidratați adecvat și trebuie luată în considerare monitorizarea funcției renale după inițierea terapiei concomitente și la intervale regulate ulterior. Diureticele pot crește riscul de nefrotoxicitate AINS. - Glicozide cardiace: AINS pot agrava insuficiența cardiacă, pot reduce RFG (rata de filtrare glomerulară) și pot crește nivelurile plasmatice ale glicozidelor. - Litiu. Există demonstrații ale posibilității unei creșteri potențiale a nivelului de litiu din sânge, cu posibilitatea atingerii pragului toxic. Dacă această combinație este necesară, monitorizați nivelurile de litiu pentru a adapta doza de litiu în timpul tratamentului simultan cu ibuprofen. - Metotrexat. Există dovezi ale posibilității unei creșteri a nivelurilor plasmatice de metotrexat. - Ciclosporine: cresc riscul de nefrotoxicitate. - Mifepristonă: AINS nu trebuie luate timp de 8-12 zile după administrarea Mifepristonei, deoarece AINS pot reduce efectele Mifepristonei. - Tacrolimus: posibil risc crescut de nefrotoxicitate atunci când AINS sunt administrate împreună cu Tacrolimus. - Zidovudină: risc crescut de toxicitate hematologică atunci când AINS sunt administrate împreună cu Zidovudină. Există dovezi ale unui risc crescut de hemartroză și hematom la pacienții cu hemofilie HIV-pozitivi dacă sunt tratați concomitent cu zidovudină și ibuprofen. - Antibiotice chinolone: ​​Datele din studiile pe animale indică faptul că AINS pot crește riscul de convulsii asociate cu antibioticele chinolone. Pacienții care iau AINS și chinolone pot avea un risc crescut de a dezvolta convulsii. - Alcool, bifosfonați și pentoxifilină: pot potența efectele secundare gastrointestinale și riscul de sângerare și ulcere. - Baclofen: toxicitate ridicată a baclofenului.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE SECUNDARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eLista următoarelor reacții adverse include reacții adverse care au fost observate în timpul tratamentului cu ibuprofen în doze de automedicație (până la maximum 1200 mg pe zi). În cazul afecțiunilor cronice, pot apărea reacții adverse suplimentare în timpul tratamentului pe termen lung. Reacțiile adverse asociate cu administrarea de ibuprofen sunt enumerate mai jos, în funcție de clasificarea și frecvența sistemelor și organelor. \u003ci\u003ePentru frecvența de apariție a reacțiilor adverse, se folosesc următoarele expresii:\u003c\/i\u003e \u003ci\u003eFoarte frecvente (\u003c\/i\u003e≥ \u003ci\u003e1\/10)\u003c\/i\u003e; \u003ci\u003eMunicipiul (\u003c\/i\u003e≥ \u003ci\u003e1\/100, \u0026lt;1\/10)\u003c\/i\u003e; \u003ci\u003eMai puțin frecvente (\u003c\/i\u003e≥ \u003ci\u003e1\/1000, \u0026lt;1\/100)\u003c\/i\u003e; \u003ci\u003eRar (\u003c\/i\u003e≥ \u003ci\u003e1\/10.000, \u0026lt;1\/1000)\u003c\/i\u003e; \u003ci\u003eFoarte rare (\u003c1\/10.000)\u003c\/i\u003e; \u003ci\u003eCu frecvență necunoscută (frecvența nu poate fi estimată din datele disponibile)\u003c\/i\u003e. \u003ci\u003eÎn cadrul fiecărei grupe de frecvență, reacțiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravității.\u003c\/i\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sângelui și ale sistemului limfatic - Frecvență: Foarte rare. Reacție adversă: tulburări hematopoietice¹\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului imunitar - Frecvență: Mai puțin frecvente. Reacții adverse: reacții de hipersensibilitate, inclusiv urticarie și prurit²\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului imunitar - Frecvență: Foarte rare. Reacții adverse: reacții severe de hipersensibilitate, inclusiv umflarea feței, limbii și gâtului, dispnee, tahicardie, hipotensiune arterială (anafilaxie, angioedem sau șoc sever)²\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului nervos - Frecvenţă: Mai puţin frecvente. Reacții adverse: cefalee, amețeli.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului nervos - Frecvență: Rare. Reacție adversă: accident cerebral9.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului nervos - Frecvență: Foarte rare. Reacție adversă: meningită aseptică³\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări oculare - Frecvență: Foarte rare. Reacție adversă: Tulburări vizuale.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări cardiace - Frecvență: Foarte rare. Reacție adversă: insuficiență cardiacă și edem4.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări vasculare - Frecvență: Foarte rare. Reacție adversă: hipertensiune arterială4.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări respiratorii, toracice și mediastinale - Frecvență: necunoscută. Reacție adversă: reactivitatea tractului respirator, inclusiv astm bronșic, agravarea astmului, bronhospasm sau dispnee.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale - Frecvenţă: Mai puţin frecvente. Reacții adverse: Dispepsie, dureri abdominale și greață5.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale - Frecvență: Rare. Reacții adverse: diaree, flatulență, constipație și vărsături.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale - Frecvență: Foarte rare. Reacții adverse: ulcere peptice, perforație sau hemoragie gastrointestinală, melenă, hematemeză6, stomatită ulceroasă, gastrită.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale - Frecvenţă: necunoscută. Reacție adversă: Exacerbarea colitei și a bolii Crohn7, pancreatită.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări hepatobiliare - Frecvență: Rare. Reacție adversă: hepatotoxicitate\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări hepatobiliare - Frecvență: Foarte rare. Reacții adverse: Tulburări hepatice, în special în urma tratamentului de lungă durată, hepatită, icter.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale pielii și țesutului subcutanat - Frecvență: Mai puțin frecvente. Reacție adversă: erupții cutanate².\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale pielii și țesutului subcutanat - Frecvență: Foarte rare. Reacție adversă: eritem multiform, reacții buloase inclusiv sindrom Stevens-Johnson și necroliză epidermică toxică.²\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale pielii și țesutului subcutanat - Frecvență: necunoscută. Reacție adversă: reacție medicamentoasă cu eozinofilie și simptome sistemice (sindrom DRESS), pustuloză exantematoasă acută generalizată (PEAG), reacții de fotosensibilitate\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări renale și urinare - Frecvență: Foarte rare. Reacție adversă: insuficiență renală acută8, hematurie, nefrită, sindrom nefrotic9.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTeste diagnostice - Frecvență: Rar. Reacții adverse: creșterea transaminazelor, creșterea fosfatazei alcaline, scăderea hematocritului, prelungirea timpului de sângerare, scăderea calciului din sânge, creșterea acidului uric.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTeste diagnostice - Frecvență: Foarte rar. Reacție adversă: scăderea nivelului de hemoglobină în sânge.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cb\u003eDescrierea unor efecte secundare\u003c\/b\u003e \u003csup\u003e1\u003c\/sup\u003e Exemplele includ anemie, leucopenie, trombocitopenie, pancitopenie, agranulocitoză). Primele manifestări sunt: ​​febră, dureri în gât, ulcere superficiale ale cavității bucale, simptome asemănătoare gripei, oboseală severă, vânătăi și sângerări inexplicabile. ² Reacții de hipersensibilitate: aceste reacții pot include a) reacții alergice nespecifice și anafilaxie, b) reactivitate a tractului respirator, inclusiv astm, agravarea astmului bronșic, bronhospasm sau dispnee sau c) diverse afecțiuni ale pielii, cum ar fi diverse erupții cutanate, prurit, urticarie, purpură și dermatită foarte rar toxică și exfoliativă. necroliza epidermică, sindromul Stevens-Johnson și eritem multiform. ³ Patogenia meningitei aseptice induse de medicamente nu este complet înțeleasă. Cu toate acestea, datele disponibile despre meningita aseptică legată de administrarea de AINS ne determină să ne gândim la o reacție de hipersensibilitate imună (datorită unei relații temporare cu administrarea medicamentului și dispariția simptomelor după întreruperea tratamentului). De remarcat, în timpul tratamentului cu ibuprofen, la pacienții cu tulburări autoimune (cum ar fi lupus eritematos sistemic, boală mixtă a țesutului conjunctiv), au fost observate cazuri individuale de simptome de meningită aseptică (cum ar fi îndoitura gâtului, dureri de cap, greață, vărsături, febră și dezorientare). \u003csup\u003e4\u003c\/sup\u003e Studiile clinice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari (2400 mg\/zi) poate fi asociată cu o creștere modestă a riscului de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral) (vezi pct. 4.4). \u003csup\u003e5\u003c\/sup\u003e Cele mai frecvent observate reacții adverse sunt de natură gastrointestinală. \u003csup\u003e6\u003c\/sup\u003e uneori fatal, în special la vârstnici \u003csup\u003e7\u003c\/sup\u003e vezi paragraful 4.4 \u003csup\u003e8\u003c\/sup\u003e în special după un tratament de lungă durată, asociat cu concentrații serice crescute de uree. Scăderea excreției de uree și edem. Include, de asemenea, necroza papilară \u003csup\u003e9\u003c\/sup\u003e raportat ca efect al clasei AINS \u003cb\u003eRaportarea reacțiilor adverse suspectate\u003c\/b\u003e Raportarea reacțiilor adverse suspectate care apar după autorizarea medicamentului este importantă, deoarece permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu\/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare la: https:\/\/www.aifa.gov.it\/content\/segnalazioni-reazioniavverse.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSupradozaj\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eToxicitate \u003c\/u\u003e Semnele și simptomele de toxicitate nu au fost în general observate la doze sub 100 mg\/kg la copii sau adulți. Cu toate acestea, în unele cazuri poate fi necesar un tratament de susținere. S-a observat că copiii prezintă semne și simptome de toxicitate după ingerarea ibuprofenului în doze de 400 mg\/kg sau mai mari. \u003cu\u003eSimptome \u003c\/u\u003e Majoritatea pacienților care au ingerat cantități semnificative de ibuprofen vor prezenta simptome în decurs de 4 până la 6 ore. Cele mai frecvent raportate simptome de supradozaj includ: greață, vărsături, dureri abdominale, letargie și somnolență. Efectele sistemului nervos central (SNC) includ dureri de cap, tinitus, amețeli, convulsii și pierderea conștienței. Rareori au fost raportate nistagmus, acidoză metabolică, hipotermie, efecte renale, sângerare gastrointestinală, comă, apnee, diaree și depresie a SNC și a sistemului respirator, încețoșarea vederii. Au fost raportate dezorientare, excitare, leșin și toxicitate cardiovasculară, inclusiv hipotensiune arterială, bradicardie și tahicardie. În cazurile de supradozaj semnificativ, este posibilă insuficiența renală și afectarea ficatului. În cazurile de otrăvire severă pot apărea acidoză metabolică și o prelungire a timpului de protrombină\/INR, cauzată probabil de interferența cu acțiunea factorilor de coagulare prezenți în circulație. La subiecții astmatici poate apărea exacerbarea astmului. \u003cu\u003eTratament \u003c\/u\u003e Nu există un antidot specific pentru supradozajul cu ibuprofen. Prin urmare, în caz de supradozaj, este indicat un tratament simptomatic și de susținere și trebuie să includă menținerea căilor respiratorii permeabile și monitorizarea funcției cardiace și a semnelor vitale până la stabilizarea pacientului. O atenție deosebită se datorează controlului tensiunii arteriale, echilibrului acido-bazic și oricărei hemoragii gastrointestinale. Administrarea cărbunelui activat trebuie luată în considerare în decurs de o oră de la ingerarea unei cantități potențial toxice. Alternativ, la adulți, lavajul gastric trebuie luat în considerare în decurs de o oră de la ingestia unei supradoze care poate pune viața în pericol. Trebuie asigurată o diureză adecvată și trebuie monitorizate îndeaproape funcțiile renale și hepatice. Pacientul trebuie să rămână sub observație timp de cel puțin patru ore după ingerarea unei cantități potențial toxice de medicament. Orice apariție a convulsiilor frecvente sau prelungite trebuie tratată cu diazepam intravenos. Dacă ibuprofenul a fost deja absorbit, trebuie administrate substanțe alcaline pentru a favoriza excreția ibuprofenului acid în urină. Administrați bronhodilatatoare în caz de astm. În funcție de starea clinică a pacientului, pot fi necesare alte măsuri de sprijin. Pentru mai multe informații, contactați centrul local de control al otrăvirilor.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSARCINA SI ALAPTATUL\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eSarcina\u003c\/u\u003e Inhibarea sintezei de prostaglandine poate afecta negativ femeia însărcinată și\/sau dezvoltarea embrionului\/fetal. Datele obținute din studii epidemiologice sugerează un risc crescut de avort spontan, malformații cardiace și gastroschisis după utilizarea unui inhibitor al sintezei de prostaglandine în timpul sarcinii timpurii. Riscul absolut de malformații cardiace a crescut de la mai puțin de 1% la aproximativ 1,5%. Se crede că riscul crește odată cu doza și durata terapiei. La animale, s-a demonstrat că administrarea de inhibitori ai sintezei prostaglandinelor provoacă o creștere a pierderii pre și post-implantare și a mortalității embrio-fetale. Mai mult, a fost raportată o incidență crescută a diferitelor malformații, inclusiv malformații cardiovasculare, la animalele cărora li s-au administrat inhibitori ai sintezei prostaglandinelor în timpul perioadei organogenetice. Din 20\u003csup\u003ea\u003c\/sup\u003e începând cu săptămâna de sarcină, utilizarea ibuprofenului poate provoca oligohidramnios rezultat din disfuncția renală fetală. Această afecțiune poate apărea la scurt timp după începerea tratamentului și este de obicei reversibilă la întreruperea tratamentului. În plus, au fost raportate cazuri de constricție a canalului arterial în urma tratamentului în al doilea trimestru, dintre care majoritatea s-au rezolvat după întreruperea tratamentului. Prin urmare, în timpul primului și al doilea trimestru de sarcină ibuprofenul nu trebuie administrat decât dacă este strict necesar. Dacă ibuprofenul este utilizat de o femeie care planifică o sarcină sau în timpul primului și al doilea trimestru de sarcină, trebuie utilizată cea mai mică doză posibilă pentru cel mai scurt timp posibil. În urma expunerii la ibuprofen timp de câteva zile începând cu data de 20\u003csup\u003ea\u003c\/sup\u003e începând cu săptămâna de gestație, trebuie luată în considerare monitorizarea prenatală pentru oligohidramnios și constricția canalului arterios. În caz de oligohidramnios sau constricție a canalului arterial, tratamentul cu ibuprofen trebuie întrerupt. În timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, toți inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot expune fătul la: - toxicitate cardiopulmonară (constricția\/închiderea prematură a canalului arterios și hipertensiune pulmonară); - disfuncție renală (vezi mai sus); mama si nou-nascutul, la sfarsitul sarcinii, la: - posibila prelungire a timpului de sangerare, efect antiagregant care poate apare chiar si la doze foarte mici; - inhibarea contractiilor uterine rezultand travaliu intarziat sau prelungit. În consecinţă, Nurofen este contraindicat în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină (vezi pct. 4.3 şi 5.3). \u003cu\u003eAlăptarea \u003c\/u\u003e Ibuprofenul și metaboliții săi pot trece în concentrații mici în laptele matern. Până în prezent nu sunt cunoscute efecte periculoase pentru nou-născuți, prin urmare, pentru tratamente scurte cu doza recomandată pentru durere și febră, întreruperea alăptării nu este în general necesară. \u003cu\u003eFertilitatea \u003c\/u\u003e Există dovezi că medicamentele care inhibă sinteza ciclooxigenazei\/prostaglandinelor pot provoca o slăbire a fertilităţii feminine prin afectarea ovulaţiei. Acest efect este reversibil după întreruperea tratamentului. Administrarea Nurofen trebuie suspendată la femeile care au probleme de fertilitate sau care sunt supuse investigațiilor de fertilitate.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePentru perioade scurte de tratament, Nurofen nu are nicio influență sau are o influență neglijabilă asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje.\u003c\/p\u003e","brand":"Reckitt Benckiser","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":51131274527047,"sku":"025634128","price":10.51,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/files\/reckitt-benckiser-h-it-spa-nurofen-400mg-12-compresse-rivestite-farmacia-dottor-tili-1213792250.jpg?v=1767133411"},{"product_id":"momendol-220mg-12-capsule-molli","title":"Momendol 220 mg 12 capsule moi","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINDICAȚII\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTratamentul simptomatic pe termen scurt al durerii ușoare și moderate, cum ar fi dureri musculare și articulare, dureri de cap, dureri de dinți și dureri menstruale. Momendol poate fi folosit și în tratamentul febrei.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINGREDIENTE ACTIVE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFiecare capsulă moale conține: \u003cu\u003eIngredient activ:\u003c\/u\u003e Naproxen sodic 220 mg (egal cu naproxen 200 mg) \u003cu\u003eExcipienți cu efecte cunoscute: sorbitol și sodiu.\u003c\/u\u003e Pentru lista completă a excipienților vezi pct. 6.1\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEXCIPIENȚI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eConținutul capsulei\u003c\/u\u003e: Macrogol 600, Acid lactic, Apă purificată. \u003cu\u003eCapsulă capsulă\u003c\/u\u003e: gelatină, sorbitol\/glicerol special (50:50), albastru strălucitor (E133), lecitină, trigliceride cu lanț mediu.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e• Hipersensibilitate la ingredientul activ sau la oricare dintre excipienții enumerați la paragraful 6.1 sau la alte substanțe strâns înrudite din punct de vedere chimic; medicamente antiinflamatoare (AINS) și\/sau antireumatice, din cauza posibilei sensibilități încrucișate, • pacienți cu hemoragii gastrointestinale sau alte hemoragii, de exemplu cerebrovasculare, • pacienți cu sângerare gastro-intestinală sau perforații legate de tratamente anterioare cu antiinflamatoare nesteroidiene, tratamente curente cu medicamente potențial dăunătoare gastro-intestinale sau mai multe episoade recidivante sau mai multe episoade de episoade recurente de ulcerație sau sângerare demonstrată), • ulcer gastric și duodenal activ, • gastropatie congestivă, gastrită atrofică, • boli inflamatorii cronice tulburări intestinale (colită ulcerativă, boala Crohn), • insuficiență hepatică severă, • insuficiență cardiacă severă, • insuficiență renală severă (tratament cu creatinine în doză maximă, cu clearance de 30 ml), • • la subiecții cu sângerare activă și cu risc de sângerare în timpul tratamentului cu anticoagulante, • sarcina și alăptarea (vezi pct. 4.6\u003ci\u003e)\u003c\/i\u003e. • copii şi adolescenţi cu vârsta sub 16 ani.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eDOZAJE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cb\u003eDozare\u003c\/b\u003e \u003cu\u003eAdulți și adolescenți peste 16 ani\u003c\/u\u003e 1 capsulă moale la fiecare 8-12 ore. Daca este necesar se poate obtine un efect mai bun incepand, in prima zi, cu 2 capsule moi urmate de 1 capsula moale dupa 8-12 ore. Nu depășiți 3 capsule moi în 24 de ore. \u003ci\u003e \u003cu\u003eVârstnici și pacienți cu insuficiență renală\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Pacienții vârstnici și pacienții cu insuficiență renală ușoară sau moderată nu trebuie să depășească 2 capsule moi în 24 de ore. (A se vedea paragraful 4.3 și paragraful 4.4). Nu utilizați mai mult de 7 zile pentru durere și mai mult de 3 zile pentru febră. Pacienții trebuie sfătuiți să consulte un medic dacă durerea și febra persistă sau se agravează. \u003cb\u003eMod de administrare\u003c\/b\u003e Momendol trebuie luat cu un pahar cu apă, de preferință după masă.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONSERVARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eA nu se păstra la temperaturi peste 25°C. A se păstra în recipientul original pentru a proteja produsul de umiditate.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eEfectele secundare pot fi minimizate prin utilizarea celei mai mici doze eficiente pentru cea mai scurtă durată posibilă de tratament, necesară pentru a controla simptomele (vezi paragrafele de mai jos despre riscurile gastrointestinale și cardiovasculare). Studiile clinice și datele epidemiologice sugerează că utilizarea coxiburilor și a unor AINS (în special la doze mari și pentru tratamente pe termen lung) poate fi asociată cu o creștere modestă a riscului de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral). Deși unele date sugerează că utilizarea naproxenului (1000 mg\/zi) poate fi asociată cu un risc mai scăzut, unele riscuri nu pot fi excluse. Nu există date suficiente cu privire la efectele dozelor de naproxen de la 220 la 660 mg pe zi pentru a ajunge la concluzii precise cu privire la posibilele riscuri trombotice. Există o strânsă corelație între dozare și apariția reacțiilor adverse grave la nivel gastrointestinal. Prin urmare, trebuie utilizată întotdeauna doza minimă eficientă. Pacienții vârstnici, care au în general un anumit grad de afectare a funcțiilor renale, hepatice și cardiace, prezintă un risc mai mare de a dezvolta reacții adverse legate de utilizarea AINS, în special sângerări gastro-intestinale și perforații care pot fi fatale. Acești pacienți trebuie să înceapă tratamentul cu cea mai mică doză disponibilă. La acești pacienți trebuie luată în considerare utilizarea concomitentă a agenților de protecție (misoprostol sau inhibitori ai pompei de protoni). Utilizarea prelungită a AINS la vârstnici nu este recomandată. \u003cb\u003eÎnainte de a începe tratamentul cu Momendol\u003c\/b\u003e Este necesară prudență înainte de începerea tratamentului la pacienții cu antecedente pozitive de hipertensiune arterială și\/sau insuficiență cardiacă neseveră, deoarece s-au găsit retenție de lichide, hipertensiune arterială și edem în asociere cu tratamentul cu AINS. Diureza și funcția renală trebuie bine monitorizate, în special la vârstnici, la pacienții tratați cu diuretice sau în urma unei intervenții chirurgicale majore care implică hipovolemie. Se recomandă precauție deosebită la pacienții cu antecedente de boli gastrointestinale negrave sau insuficiență hepatică, în special la vârstnici. Utilizarea medicamentului trebuie evitată în cazurile de durere de origine gastrointestinală. Utilizarea concomitentă a agenților de protecție (misoprostol sau inhibitori ai pompei de protoni) trebuie luată în considerare la pacienții vârstnici, la pacienții cu boli gastrointestinale negrave și la pacienții care iau doze mici de aspirină sau alte medicamente care pot crește riscul de evenimente gastrointestinale (vezi mai jos și pct. 4.5). Se recomandă prudență în tratamentul consumatorilor obișnuiți de doze mari de alcool, deoarece aceștia prezintă risc de sângerare gastrică. Utilizarea Momendol trebuie evitată concomitent cu AINS, inclusiv cu inhibitori selectivi ai COX-2. \u003cb\u003eÎn timpul tratamentului cu Momendol\u003c\/b\u003e Dacă apar tulburări de vedere, tratamentul cu Momendol trebuie suspendat. Reacții cutanate grave, unele dintre ele fatale, inclusiv dermatită exfoliativă, sindrom Stevens-Johnson și necroliză epidermică toxică, au fost raportate foarte rar în asociere cu utilizarea AINS (vezi pct. 4.8). În stadiile incipiente ale terapiei, pacienții par să aibă un risc mai mare: debutul reacției are loc în majoritatea cazurilor în prima lună de tratament. Administrarea Momendol trebuie întreruptă la prima apariție a unei erupții cutanate, leziuni ale mucoasei sau orice alt semn de hipersensibilitate. Naproxenul, ca orice alt AINS, poate masca simptomele bolilor infecțioase concomitente. În cazuri izolate, a fost raportată o exacerbare a inflamației infecțioase (de exemplu, dezvoltarea fasciitei necrozante) în legătură temporală cu utilizarea AINS. \u003cu\u003eD\u003c\/u\u003eÎn timpul tratamentului cu toate AINS, sângerări gastrointestinale, ulcerații și perforații, care pot fi fatale, au fost raportate în orice moment, cu sau fără simptome de avertizare sau antecedente de evenimente gastrointestinale grave. Pacienții cu probleme de tolerabilitate gastrică, în special persoanele în vârstă, trebuie să raporteze orice simptome gastrointestinale neobișnuite (în special hemoragie gastrointestinală), în special în etapele inițiale ale tratamentului. Trebuie avută prudență la pacienții care iau concomitent medicamente care pot crește riscul de ulcerație sau hemoragie, cum ar fi corticosteroizi orali, anticoagulante precum warfarina, inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei sau agenți antiplachetari precum aspirina (vezi pct. 4.5). Când apar sângerări sau ulcerații gastrointestinale la pacienții care iau Momendol, tratamentul trebuie întrerupt. Naproxenul inhibă agregarea trombocitelor și poate prelungi timpul de sângerare. Pacienții cu tulburări de coagulare sau sub tratament cu medicamente care interferează cu hemostaza trebuie monitorizați cu atenție în timp ce iau Momendol. În ceea ce privește asocierile cu alte medicamente care necesită prudență, vezi pct. 4.5 \u003ci\u003e„Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune”\u003c\/i\u003e. Momendol capsule moi conține: • \u003cb\u003eSorbitol:\u003c\/b\u003e sorbitolul este o sursă de fructoză. Dacă medicul dumneavoastră v-a spus că dumneavoastră (sau copilul dumneavoastră) aveți intoleranță la unele zaharuri sau dacă aveți un diagnostic de intoleranță ereditară la fructoză, o boală genetică rară în care pacienții nu pot procesa fructoza, adresați-vă medicului dumneavoastră înainte ca dumneavoastră (sau copilul dumneavoastră) să luați acest medicament.• \u003cb\u003eSodiu:\u003c\/b\u003e Acest medicament conține mai puțin de 1 mmol (23 mg) sodiu per capsulă, adică practic „fără sodiu”.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINTERACȚIUNI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eAsocieri contraindicate\u003c\/u\u003e \u003ci\u003eAnticoagulante\u003c\/i\u003e Naproxenul poate crește efectul anticoagulantelor, cum ar fi anticoagulantele de tip cumarinic (de exemplu warfarină, dicumarol), deoarece prelungește timpul de protrombină și reduce agregarea trombocitelor, crescând riscul de sângerare gastrointestinală (vezi pct. 4.3 și 4.4). \u003cu\u003eAsociații nu sunt recomandate\u003c\/u\u003e \u003ci\u003eAntiinflamatoare nesteroidiene (AINS) sau corticosteroizi\u003c\/i\u003e Administrarea naproxenului cu alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) sau corticosteroizi nu este recomandată deoarece crește riscul de ulcer gastroduodenal și sângerare (vezi pct. 4.4). \u003ci\u003eLitiu\u003c\/i\u003e Combinația de naproxen și litiu trebuie evitată; atunci când este necesar, se recomandă monitorizarea atentă a nivelurilor plasmatice de litiu și ajustarea dozei. Nivelurile crescute de litiu pot induce greață, polidipsie, poliurie, tremor și confuzie. \u003ci\u003eMedicamente antiplachetare și inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS)\u003c\/i\u003e Utilizarea concomitentă de antiplachetare și inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) crește riscul de sângerare gastrointestinală (vezi pct. 4.4). \u003ci\u003eAcid acetilsalicilic\u003c\/i\u003e Datele clinice farmacodinamice evidențiază faptul că utilizarea concomitentă a naproxenului pentru mai mult de o zi consecutivă poate inhiba efectul dozei mici de acid acetilsalicilic asupra activității trombocitelor și această inhibare poate persista câteva zile după întreruperea tratamentului cu naproxen. Relevanța clinică a acestei interacțiuni este necunoscută. \u003ci\u003eCiclosporină\u003c\/i\u003e Inhibitorii sintezei prostaglandinelor, cum ar fi naproxenul, datorită efectului lor asupra prostaglandinelor renale, pot determina o creștere a nefrotoxicității ciclosporinei. \u003ci\u003eTacrolimus\u003c\/i\u003e Utilizarea simultană a antiinflamatoarelor nesteroidiene și a tacrolimusului poate provoca insuficiență renală acută. \u003ci\u003eMetotrexat\u003c\/i\u003e O creștere severă a toxicității metotrexatului a fost, de asemenea, observată în cazul terapiei combinate cu naproxen. Mecanismul acestei interacțiuni, care se poate datora clearance-ului renal redus al metotrexatului, este neclar. \u003cu\u003eAsociații de utilizat cu prudență\u003c\/u\u003e \u003ci\u003eHidantoină și derivați de sulfonamide\u003c\/i\u003e Datorită legării mari a naproxenului de proteinele plasmatice, se recomandă prudență în tratamentul concomitent cu hidantoină sau derivați de sulfonamidă. \u003ci\u003e \u003cu\u003esulfoniluree \u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Este important de luat în considerare posibilitatea unei accentuări a efectelor legăturilor sulfonilureelor (antidiabetice orale) datorită inhibării proteinelor plasmatice. \u003ci\u003eFurosemid și diuretice de ansă\u003c\/i\u003e Utilizarea concomitentă cu furosemid poate duce la o reducere a efectului natriuretic al diureticului.\u003ci\u003eBeta-blocante\u003c\/i\u003e Asocierea Momendol cu beta-blocante poate reduce efectul lor antihipertensiv. \u003ci\u003eProbenecid \u003c\/i\u003e Aportul concomitent de probenecid crește concentrațiile plasmatice de naproxen și prelungește semnificativ timpul de înjumătățire plasmatică. \u003ci\u003eDiuretice tiazidice, inhibitori ai ECA și antagoniști ai angiotensinei II\u003c\/i\u003e AINS pot reduce efectul diureticelor tiazidice și al altor medicamente antihipertensive. La unii pacienți cu funcție renală compromisă (de exemplu, pacienți deshidratați sau pacienți vârstnici cu funcție renală compromisă), administrarea concomitentă a unui inhibitor ECA sau a unui antagonist al angiotensinei II și a agenților care inhibă sistemul ciclo-oxigenazei poate duce la o deteriorare suplimentară a funcției renale, inclusiv o posibilă insuficiență renală acută, care este de obicei reversibilă. Pacienții trebuie să fie hidratați adecvat și trebuie avută în vedere monitorizarea funcției renale după inițierea terapiei concomitente, în special la pacienții vârstnici. \u003ci\u003eDigoxină\u003c\/i\u003e Administrarea concomitentă de Momendol cu digoxină poate modifica concentrațiile serice ale acesteia din urmă. \u003cu\u003eTeste de laborator\u003c\/u\u003e Naproxenul poate modifica timpul de sângerare (care poate fi crescut cu până la 4 zile după întreruperea tratamentului), clearance-ul creatininei (poate scădea), azotul ureic și concentrațiile sanguine ale creatininei și potasiului (pot crește), testele funcției hepatice (se poate observa o creștere a transaminazelor). Naproxenul poate induce rezultate fals pozitive în determinarea valorilor urinare de 17-cetosteroid și poate interfera cu determinările de acid urinar. acid 5-hidroxi-indoleacetic. Terapia cu naproxen trebuie întreruptă cu cel puțin 72 de ore înainte de efectuarea testelor funcției corticosuprarenale.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE SECUNDARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eCa și alte AINS, naproxenul poate induce următoarele reacții adverse. Cele mai frecvent observate efecte secundare sunt de natură gastrointestinală. Studiile clinice și datele epidemiologice sugerează că utilizarea coxiburilor și a unor AINS (în special la doze mari și pentru tratamente pe termen lung) poate fi asociată cu o creștere modestă a riscului de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral) (vezi pct. 4.4). Pot să apară ulcer peptic, perforaţie sau hemoragie gastrointestinală, uneori letale, în special la vârstnici (vezi pct. 4.4). După administrarea Momendol au fost raportate următoarele: greață, vărsături, diaree, flatulență, constipație, dispepsie, dureri abdominale, melenă, hematemeză, stomatită ulceroasă, exacerbare a colitei și a bolii Crohn (vezi pct. 4.4). Mai rar, a fost observată gastrită. Reacții buloase inclusiv sindrom Stevens-Johnson și necroliză epidermică toxică (foarte rar). Au fost raportate edeme, hipertensiune arterială și insuficiență cardiacă în asociere cu tratamentul cu AINS. Ca și în cazul altor AINS, pot apărea reacții alergice de tip anafilactic sau anafilactoid la pacienții cu sau fără expunere anterioară la medicamente aparținând acestei clase. Simptomele caracteristice ale unei reacții anafilactice sunt: ​​hipotensiune arterială severă și bruscă, accelerarea sau încetinirea bătăilor inimii, oboseală sau slăbiciune neobișnuită, anxietate, agitație, pierderea conștienței, dificultăți de respirație sau de înghițire, mâncărime, urticarie cu sau fără angioedem, înroșire a pielii, greață, vărsături, diarme, vărsături, crampe abdominale. Următorul tabel enumeră efectele secundare, folosind următoarele scale de valori ale frecvenței: foarte frecvente (\u003e1\/10); frecvente (\u003e1\/100, \u003c1\/10); mai puţin frecvente (\u003e1\/1000, \u003c1\/100); rare (\u003e 1\/10.000, \u003c 1\/1000); foarte rare (\u003c1\/10.000); necunoscut (frecvența nu poate fi estimată din datele disponibile).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sângelui și ale sistemului limfatic - Categoria de frecvență: Foarte rare: anemie aplastică sau hemolitică, eozinofilie, trombocitopenie, leucopenie, granulocitopenie precum agranulocitoza.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului imunitar - Categoria de frecvență: Mai puțin frecvente: reacții alergice (inclusiv edem facial și angioedem).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări psihice - Categoria de frecvență: Mai puțin frecvente: tulburări de somn, excitare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări psihice - Categoria de frecvență: Foarte rare: depresie, dificultăți de concentrare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări de metabolism și nutriție - Categoria de frecvență: Rare: hiperglicemie, hipoglicemie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului nervos - Categoria de frecvență: Frecvente: cefalee, somnolență, amețeli, amețeli.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului nervos - Categoria de frecvență: Mai puțin frecvente: somnolență, insomnie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului nervos - Categoria de frecvență: Foarte rare: reacție aseptică meningită meningită la pacienții cu boli autoimune, tulburări cognitive, convulsii.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări oculare - Categoria de frecvenţă: Mai puţin frecvente: tulburări de vedere.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări oculare - Categoria de frecvență: Foarte rare: opacitate corneeană, papilită, nevrită optică retrobulbară, edem papilar.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale urechii și labirintului - Categoria de frecvență: Mai puțin frecvente: tinitus, tulburări de auz.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale urechii și ale labirintului - Categoria de frecvență: Foarte rare: pierderea auzului.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări cardiace - Categoria de frecvență: Foarte rare: s-au observat tahicardie, edem, hipertensiune arterială și insuficiență cardiacă în asociere cu tratamentul cu AINS.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări vasculare - Categoria de frecvenţă: Mai puţin frecvente: echimoze.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări vasculare - Categoria de frecvență: Foarte rare: vasculite.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări respiratorii, toracice și mediastinale - Categoria de frecvență: Foarte rare: dispnee, astm, pneumonie eozinofilă, alveolită.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale - Categoria de frecvență: Frecvente: greață, dispepsie, vărsături, arsuri la stomac, gastralgie, flatulență.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale - Categoria de frecvenţă: Mai puţin frecvente: diaree, constipaţie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale - Categoria de frecvență: Rare: ulcer peptic, perforație sau sângerare gastro-intestinală, uneori letale; în special la subiecţii vârstnici, pot apărea hematemeză, stomatita ulceroasă, agravarea colitei şi a bolii Crohn (vezi pct. 4.4).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale - Categoria de frecvență: Foarte rare: colită, stomatită, pancreatită, ulcere aftoase, esofagită. A fost observată mai rar.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale - Categoria de frecvență: Cu frecvență necunoscută: gastrită.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări hepatobiliare - Categoria de frecvență: Foarte rare: icter, hepatită (inclusiv cazuri letale), funcție hepatică redusă.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale pielii și țesutului subcutanat - Categoria de frecvență: Mai puțin frecvente: erupție cutanată\/mâncărime.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări cutanate și ale țesutului subcutanat - Categoria de frecvență: Foarte rare: fotosensibilitate incluzând porfiria cutanată tardivă („pseudoporfirie”) sau epidermoliza buloasă, alopecie, eczemă veziculoasă, inclusiv sindromul Stevens-Johnson și necroliză epidermică toxică, eritem multiform, eritem fix, lichenus, pus, luchem, pus fix. eritematos sistemic, purpură, transpirație.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului musculo-scheletic și ale țesutului conjunctiv - Categoria de frecvență: Rare: mialgie, slăbiciune musculară.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări renale şi urinare - Categoria de frecvenţă: Mai puţin frecvente: funcţie renală redusă.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări renale și urinare - Categoria de frecvență: Rare: glomerulonefrită.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări renale și urinare - Categoria de frecvență: Foarte rare: nefrită interstițială, necroză papilară, sindrom nefrotic, sindrom nefritic, insuficiență renală, nefropatie, hematurie, proteinurie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări generale şi la locul de administrare - Categoria de frecvenţă: Mai puţin frecvente: frisoane, edem (inclusiv edem periferic).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări sistemice și afecțiuni legate de locul de administrare - Categoria de frecvență: Rare: pirexie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări sistemice și afecțiuni legate de locul de administrare - Categoria de frecvență: Foarte rare: sete, stare de rău.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTeste diagnostice - Categoria de frecvență: Foarte rare: creșterea tensiunii arteriale, creșterea creatininei serice, teste anormale ale funcției hepatice, hiperkaliemie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cb\u003e \u003cu\u003eRaportarea reacțiilor adverse suspectate\u003c\/u\u003e \u003c\/b\u003e Raportarea reacțiilor adverse suspectate care apar după autorizarea medicamentului este importantă, deoarece permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu\/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare la https:\/\/www.aifa.gov.it\/content\/segnalazioni-reazioni-avverse.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSupradozaj\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eCa semne de supradozaj pot apărea somnolență, arsuri la stomac, diaree, greață, vărsături, dureri abdominale, amețeli, dezorientare, hemoragie gastrică, somnolență, creșterea nivelului de sodiu din sânge, acidoză metabolică, convulsii, modificări ale funcției hepatice, hipoprotrombinemie, disfuncție renală, apnee. In cazul ingestiei\/administrarii unei cantitati mari de produs, accidentala sau voluntara, medicul trebuie sa ia masurile normale cerute in aceste cazuri. Se recomandă golirea stomacului și măsurile uzuale de susținere. Administrarea promptă a unei cantități adecvate de cărbune activat poate reduce absorbția medicamentului.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSARCINA SI ALAPTATUL\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eSarcina\u003c\/u\u003e Inhibarea sintezei de prostaglandine poate afecta negativ sarcina și\/sau dezvoltarea embrionului\/fetal. Rezultatele studiilor epidemiologice sugerează un risc crescut de avort spontan și malformații cardiace și gastroschisis după utilizarea unui inhibitor al sintezei prostaglandinelor în stadiile incipiente ale sarcinii. Riscul absolut de malformații cardiace a crescut de la mai puțin de 1% la aproximativ 1,5%. S-a considerat că riscul crește odată cu doza și durata terapiei. La animale, s-a demonstrat că administrarea de inhibitori ai sintezei prostaglandinelor provoacă o creștere a pierderii pre și post-implantare și a mortalității embrio-fetale. Mai mult, a fost raportată o incidență crescută a diferitelor malformații, inclusiv malformații cardiovasculare, la animalele cărora li s-au administrat inhibitori ai sintezei prostaglandinelor în timpul perioadei organogenetice. În timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, toți inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot expune fătul la: • toxicitate cardiopulmonară (cu închiderea prematură a canalului arterial și hipertensiune pulmonară); • disfunctie renala, care poate evolua spre insuficienta renala cu oligo-hidramnios; mama si nou-nascutul, la sfarsitul sarcinii, la: • posibila prelungire a timpului de sangerare, si efect antiagregant care poate aparea chiar si la doze foarte mici; • inhibarea contractiilor uterine rezultand travaliu intarziat sau prelungit. Prin urmare, Momendol este contraindicat în timpul sarcinii (vezi pct. 4.3). \u003cu\u003eAlăptarea\u003c\/u\u003e Deoarece AINS sunt excretate în laptele matern, medicamentul este contraindicat în timpul alăptării (vezi pct. 4.3). \u003cu\u003eFertilitatea\u003c\/u\u003e Există unele dovezi că medicamentele care inhibă sinteza prostaglandinelor și ciclooxigenazei ar putea cauza probleme cu fertilitatea feminină printr-un efect asupra ovulației. Acest lucru este reversibil dacă opriți tratamentul. \u003cu\u003eUtilizarea Momendol, ca orice medicament care inhibă sinteza prostaglandinelor și ciclooxigenazei, nu este recomandată femeilor care intenționează să rămână gravide.\u003c\/u\u003e \u003cb\u003eAdministrarea Momendol trebuie suspendată la femeile care au probleme de fertilitate sau care sunt supuse investigațiilor de fertilitate.\u003c\/b\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eDatorită posibilului declanșare a somnolenței, amețelilor, amețelii sau insomniei, Momendol poate afecta capacitatea de a conduce vehicule și de a folosi utilaje. În acest caz, evitați aceste activități sau altele care necesită o vigilență deosebită.\u003c\/p\u003e","brand":"Angelini Pharma","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":51131277869383,"sku":"025829223","price":10.14,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/files\/angelini-pharma-italia-spa-momendol-220mg-12-capsule-molli-farmacia-dottor-tili-1213792251.jpg?v=1767133609"},{"product_id":"zerinolflu-20-compresse-effervescenti","title":"ZerinolFlu 20 comprimate efervescente","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINDICAȚII\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTratamentul simptomelor gripei și răcelii la adulți.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINGREDIENTE ACTIVE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eUn comprimat efervescent conține: paracetamol 300 mg, maleat de clorfenamină 2 mg, ascorbat de sodiu 280 mg corespunzător acidului ascorbic (vitamina C) 250 mg. Excipienți cu efecte cunoscute: aspartam, sodiu, sorbitol. Pentru lista completă a excipienților, vezi pct. 6.1.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEXCIPIENȚI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAcid citric anhidru, bicarbonat de sodiu, carbonat de sodiu, sorbitol, povidonă, dimeticonă, aspartam, aromă de portocale, aromă de lămâie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eZerinolflu este contraindicat în următoarele cazuri: - hipersensibilitate la paracetamol, clorfenamină sau acid ascorbic, la oricare dintre excipienții enumerați la paragraful 6.1 sau la alte substanțe strâns înrudite din punct de vedere chimic, în special antihistaminice cu structură chimică similară clorfenaminei; - sarcina si alaptarea; - pacientii cu insuficienta evidenta a glucozo-6-fosfat dehidrogenazei si pacientii care sufera de anemie hemolitica severa; - insuficienta hepatocelulara severa (Child-Pugh C); - glaucom, hipertrofie de prostată, obstrucție a colului vezical, stenoză pilorică și duodenală sau alte căi ale sistemului gastrointestinal și urogenital, datorită efectelor anticolinergice; - pacienţi trataţi cu inhibitori de monoaminooxidază (IMAO) sau în cele două săptămâni după un astfel de tratament (vezi pct. 4.5).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eDOZAJE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eDozare\u003c\/u\u003e \u003cb\u003eAdulti:\u003c\/b\u003e 1 comprimat efervescent de două ori pe zi. \u003cb\u003ePopulatie pediatrica: \u003c\/b\u003eSiguranța și eficacitatea Zerinolflu la pacienții cu vârsta sub 18 ani nu au fost stabilite. \u003cu\u003eMod de administrare\u003c\/u\u003e Utilizare orală. Comprimatul efervescent trebuie dizolvat în aproximativ jumătate de pahar cu apă. Medicamentul trebuie luat după mese. \u003cu\u003eDurata tratamentului\u003c\/u\u003e Pacienții trebuie sfătuiți să-și contacteze medicul dacă febra persistă sau simptomele nu se ameliorează după 3 zile de tratament (vezi pct. 4.4).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONSERVARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eA nu se păstra la temperaturi peste 25°C.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eA nu se administra mai mult de 3 zile consecutive fara a consulta medicul. Dacă febra persistă mai mult de trei zile sau dacă simptomele nu se ameliorează și altele apar în decurs de trei zile sau sunt însoțite de febră mare, erupții cutanate, cantitate excesivă de mucus și tuse persistentă, consultați medicul înainte de a continua administrarea. \u003cu\u003eParacetamol\u003c\/u\u003e În timpul tratamentului cu Zerinolflu, verificați să nu se ia în același timp niciun alt medicament care conține paracetamol, deoarece dacă paracetamolul este luat în doze mari, pot apărea reacții adverse grave. Invitați pacientul să contacteze medicul înainte de a combina orice alt medicament. A se vedea, de asemenea, punctul 4.5. Dozele mari sau prelungite de produs pot provoca boli hepatice cu risc crescut (vezi, de asemenea, pct. 4.9) și chiar modificări grave ale rinichilor și sângelui. În cazul reacțiilor acute de hipersensibilitate la paracetamol (de exemplu, șoc anafilactic), tratamentul cu Zerinolflu trebuie întrerupt și trebuie luate măsurile medicale necesare pe baza semnelor și simptomelor. \u003cu\u003eMaleat de clorfenamină\u003c\/u\u003e La dozele terapeutice comune, antihistaminicele prezintă reacții secundare care variază foarte mult de la subiect la subiect și de la compus la compus. Cel mai frecvent efect secundar este sedarea care se poate manifesta prin somnolență; Cei care pot conduce autovehicule sau pot efectua operațiuni care necesită integritate a nivelului de supraveghere trebuie avertizați despre acest lucru (a se vedea paragraful 4.7). \u003cu\u003eAcid ascorbic\u003c\/u\u003e Acidul ascorbic (vitamina C) trebuie utilizat cu prudență de către subiecții care suferă sau au suferit în trecut de nefrolitiază (pietre la rinichi) și de către cei care suferă de deficit de G6PD (glucoză-6-fosfat dehidrogenază), hemocromatoză, talasemie sau anemie sideroblastică. \u003cu\u003ePacienți cu insuficiență renală sau hepatică\u003c\/u\u003e A se administra cu prudență la subiecții cu insuficiență renală sau hepatică. \u003cu\u003evârstnici\u003c\/u\u003e O atenție deosebită trebuie acordată la determinarea dozei la vârstnici, datorită sensibilității lor mai mari față de medicament. La pacienții vârstnici tratați cu antihistaminice, este mai probabil să apară efecte precum amețeli, sedare, confuzie și hipotensiune arterială. Pacienții vârstnici sunt deosebit de sensibili la efectele secundare anticolinergice ale antihistaminicelor, cum ar fi uscăciunea gurii și retenția urinară (în special la bărbați). \u003cu\u003eZerinolflu comprimate efervescente contine\u003c\/u\u003e: \u003cu\u003eAspartam\u003c\/u\u003e Acest medicament conține o sursă de fenilalanină. Poate fi dăunător dacă este afectat de fenilcetonurie (lipsa enzimei fenilalaninhidroxilazei). \u003cu\u003eSorbitol\u003c\/u\u003e Pacienții cu probleme ereditare rare de intoleranță la fructoză nu trebuie să ia acest medicament. \u003cu\u003esodiu\u003c\/u\u003e Un comprimat efervescent conține 14,83 mmol de sodiu. A se lua în considerare la pacienții cu funcție renală redusă sau care urmează o dietă săracă în sodiu.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINTERACȚIUNI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eParacetamol\u003c\/u\u003e Utilizați cu precauție extremă și sub control strict în timpul tratamentului cronic cu medicamente care pot determina inducerea monooxigenazelor hepatice sau în cazul expunerii la substanțe care pot avea acest efect (de exemplu rifampicina, cimetidina, antiepileptice precum glutetimida, fenobarbitalul, carbamazepina). În mod normal, dozele inofensive de acetaminofen pot provoca leziuni hepatice dacă sunt luate împreună cu aceste medicamente. Același lucru este valabil și pentru substanțele potențial hepatotoxice și în caz de abuz de alcool. Ingestia obișnuită de medicamente anticonvulsivante sau contraceptive orale poate, printr-un mecanism de inducție enzimatică, să accelereze metabolismul paracetamolului. Utilizarea produsului nu este recomandată dacă pacientul este tratat cu antiinflamatoare. Administrarea probenecidului inhibă legarea paracetamolului de acidul glucuronic, reducând astfel clearance-ul paracetamolului cu un factor de aproximativ 2. Prin urmare, doza de paracetamol trebuie redusă dacă este administrată în asociere cu probenecid. Colestiramina reduce absorbția paracetamolului dacă este administrată în decurs de 1 oră de la administrarea paracetamolului. Nu este încă posibil să se stabilească relevanța clinică a interacțiunilor dintre paracetamol și anticoagulantele orale. Prin urmare, utilizarea prelungită a paracetamolului la pacienții tratați cu anticoagulante orale este recomandată numai sub supraveghere medicală. Combinarea acetaminofenului cu cloramfenicol poate prelungi timpul de înjumătățire al cloramfenicolului, crescând riscul de toxicitate. Utilizarea concomitentă de paracetamol și zidovudină crește tendința acesteia din urmă de a reduce numărul de leucocite (neutropenie). Prin urmare, trebuie să luați Zerinolflu împreună cu zidovudină numai sub supravegherea medicului dumneavoastră. Medicamentele care încetinesc golirea gastrică, cum ar fi propantelina, reduc viteza de absorbție a paracetamolului și întârzie apariția efectului acestuia. Cu toate acestea, medicamentele care accelerează golirea gastrică, cum ar fi metoclopramida, duc la o creștere a vitezei de absorbție. \u003cu\u003eInterferență cu testele de laborator\u003c\/u\u003e Administrarea paracetamolului poate interfera cu determinarea acidului uric (prin metoda acidului fosfotungstic) si cu cea a glicemiei (prin metoda glucozo-oxidaza-peroxidaza). \u003cu\u003eMaleat de clorfenamină\u003c\/u\u003e Alte substanțe cu acțiune anticolinergică nu trebuie luate în același timp cu Zerinolflu, deoarece acestea pot provoca interacțiuni semnificative. Produsul este contraindicat la pacienții tratați cu inhibitori de monoaminooxidază (IMAO) sau în cele două săptămâni după un astfel de tratament (vezi pct. 4.3), deoarece aceștia pot prelungi și intensifica efectele anticolinergice și depresive ale sistemului nervos central (SNC) ale maleatului de clorfenamină. Produsul poate interacționa cu alcoolul, antidepresivele triciclice, neurolepticele sau alte medicamente cu acțiune depresivă asupra sistemului nervos central precum barbiturice, sedative, tranchilizante, hipnotice. Aceste produse nu trebuie luate în timpul terapiei cu Zerinolflu, deoarece pot determina o creștere a efectului sedativ. Ca toate preparatele care contin antihistaminice, Zerinolflu poate masca primele semne de ototoxicitate ale anumitor antibiotice. Clorfenamina inhibă metabolismul fenitoinei și poate provoca toxicitatea fenitoinei. \u003cu\u003eAcid ascorbic\u003c\/u\u003e Acidul ascorbic (vitamina C) reduce nivelul de amfetamine prin inhibarea absorbției gastrointestinale. Vitamina C crește biodisponibilitatea fierului prin chelare cu deferoxamină. Estrogenii pot crește eliminarea vitaminei C.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE SECUNDARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eÎn urma utilizării Zerinolflu, pot apărea reacțiile adverse indicate mai jos. Frecvența acestor reacții adverse nu poate fi estimată din datele disponibile. \u003cu\u003ePatologii ale sistemului sanguin și limfatic\u003c\/u\u003e: - trombocitopenie, leucopenie, anemie, agranulocitoză, pancitopenie. \u003cu\u003eTulburări ale sistemului imunitar\u003c\/u\u003e: - reactii de hipersensibilitate precum angioedem, edem laringian, soc anafilactic. \u003cu\u003eTulburări ale sistemului nervos\u003c\/u\u003e: - somnolență, astenie, amețeli, cefalee, incapacitate de concentrare. \u003cu\u003ePatologii oculare\u003c\/u\u003e: - vedere încețoșată. \u003cu\u003eTulburări respiratorii, toracice și mediastinale\u003c\/u\u003e: - îngroşarea secreţiilor bronşice. \u003cu\u003eTulburări gastrointestinale\u003c\/u\u003e: - gura uscata, greata. \u003cu\u003eTulburări hepatobiliare\u003c\/u\u003e: - alterari ale functiei hepatice si hepatite. \u003cu\u003ePatologii ale pielii și țesutului subcutanat\u003c\/u\u003e: - au fost raportate reacții cutanate de diferite tipuri și severitate la utilizarea paracetamolului, inclusiv cazuri de urticarie, eritem multiform, cazuri foarte rare de reacții cutanate grave, cum ar fi sindromul Stevens-Johnson (SJS), necroliză epidermică toxică (TEN) și pustuloză exantematoasă acută generalizată (AGEP). Fotosensibilizare. \u003cu\u003eTulburări renale și urinare\u003c\/u\u003e: - alterari renale (insuficienta renala acuta, nefrita interstitiala, hematurie, anurie), retentie urinara. \u003cb\u003eRaportarea reacțiilor adverse suspectate\u003c\/b\u003e Raportarea reacțiilor adverse suspectate care apar după autorizarea medicamentului este importantă, deoarece permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu\/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare la: www.agenziafarmaco.gov.it\/it\/responsabili.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSupradozaj\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eSimptome\u003c\/u\u003e În caz de supradozaj, se observă în general efecte depresive sau stimulatoare marcate asupra sistemului nervos central, somnolență, letargie, depresie respiratorie. În caz de supradozaj, paracetamolul conținut de Zerinolflu poate provoca citoliză hepatică care ar putea evolua spre necroză masivă. \u003cu\u003eTerapie\u003c\/u\u003e N-acetilcisteina, administrată în orele imediat următoare ingerării paracetamolului, este eficientă în limitarea leziunilor hepatice. Se recomandă utilizarea măsurilor obișnuite pentru îndepărtarea materialului neabsorbit din tractul gastrointestinal prin inducerea vărsăturilor sau eventual prin lavaj gastric; menține pacientul sub observație prin practicarea terapiei de susținere. Măsurile suplimentare vor depinde de severitatea, natura și cursul simptomelor clinice și ar trebui să urmeze protocoalele standard de terapie intensivă.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSARCINA SI ALAPTATUL\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eSarcina și alăptarea\u003c\/u\u003e Zerinolflu este contraindicat în timpul sarcinii și alăptării. \u003cu\u003eFertilitatea\u003c\/u\u003e Nu au fost efectuate studii cu Zerinolflu pentru a evalua efectele asupra fertilităţii la om.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePacienții trebuie avertizați că Zerinolflu poate provoca somnolență. Cei care conduc vehicule sau efectuează operațiuni care necesită integritatea stării de vigilență trebuie să fie conștienți de acest lucru.\u003c\/p\u003e","brand":"Zentiva","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":51131278360903,"sku":"035191030","price":15.62,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/files\/zentiva-italia-srl-zerinolflu-20-compresse-effervescenti-farmacia-dottor-tili-1213792255.jpg?v=1767133590"},{"product_id":"zerinofebb-300mg-150mg-15-compresse","title":"Zerinofebb 300 mg + 150 mg 15 comprimate","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINDICAȚII\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTratamentul simptomatic al proceselor febrile acute ale sistemului respirator la adulți.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINGREDIENTE ACTIVE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eO tabletă conține: \u003ci\u003eingrediente active:\u003c\/i\u003e paracetamol 300 mg, sobrerol 150 mg. Pentru lista completă a excipienților, vezi pct. 6.1.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEXCIPIENȚI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFosfat acid de calciu dihidrat, amidon de porumb, talc, stearat de magneziu, povidonă, celuloză microcristalină, amidon glicolat de sodiu (tip A).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e• Hipersensibilitate la substanțele active sau la oricare dintre excipienții enumerați la punctul 6.1; • Pacienți cu insuficiență manifestă a glucozo-6-fosfat dehidrogenazei; • Pacienți care suferă de anemie hemolitică severă; • Insuficiență hepatocelulară severă; • Modificări severe ale funcției renale; • Modificări severe ale numărului de sânge.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eDOZAJE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAdulti: 2 - 4 comprimate pe zi Produsul este contraindicat la pacientii cu insuficienta hepatocelulara severa si la pacientii cu alterari severe ale functiei renale (vezi par. 4.3). A se administra cu prudență la subiecții cu insuficiență renală sau hepatică (vezi par. 4.4). Nu depășiți doza zilnică totală maximă.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONSERVARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAcest medicament nu necesită condiții speciale de păstrare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eDozele mari sau prelungite de produs pot provoca chiar modificări grave ale rinichilor și circulației sanguine și boli hepatice cu risc crescut. A nu se utiliza în afara fazei febrile acute. A nu se administra mai mult de 3 zile consecutive fara a consulta medicul. La pacienţii trataţi cu anticoagulante, produsul trebuie administrat în doză redusă. A se administra cu prudență la subiecții cu insuficiență renală sau hepatică. În timpul tratamentului cu paracetamol, înainte de a lua orice alt medicament, verificați dacă acesta nu conține același ingredient activ, deoarece dacă paracetamolul este luat în doze mari, pot apărea reacții adverse grave. Hepatotoxicitatea poate apărea cu paracetamol chiar și la doze terapeutice, după tratament de scurtă durată și la pacienții fără disfuncție hepatică preexistentă (vezi paragraful „Reacții adverse”). Se recomandă prudență la pacienții cu antecedente de sensibilitate la aspirină și\/sau medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). Reacții cutanate grave: la utilizarea paracetamolului au fost raportate reacții cu potențial letale, cum ar fi sindromul Stevens-Johnson (SJS), necroliza epidermică toxică (TEN) și pustuloza exantematoasă acută generalizată. Pacienții trebuie informați despre semnele și simptomele și monitorizați cu atenție pentru a detecta reacțiile cutanate. Dacă apar simptome sau semne ale sindromului Stevens-Johnson, necroliză epidermică toxică sau pustuloză exantematoasă acută generalizată (de exemplu erupție cutanată progresivă asociată cu vezicule sau leziuni ale mucoaselor), pacientul trebuie să întrerupă imediat tratamentul cu paracetamol și să consulte un medic. Utilizarea ZERINOFEBB, ca orice medicament care inhibă sinteza prostaglandinelor și ciclooxigenazei, nu este recomandată femeilor care intenționează să rămână gravide. Administrarea ZERINOFEBB trebuie suspendată la femeile care au probleme de fertilitate sau care fac investigații de fertilitate. Invitați pacientul să contacteze medicul înainte de a combina orice alt medicament. A se vedea, de asemenea, rubrica „Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune”.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINTERACȚIUNI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eUtilizați cu precauție extremă și sub control strict în timpul tratamentului cronic cu medicamente care pot determina inducerea monooxigenazelor hepatice sau în cazul expunerii la substanțe care pot avea acest efect (de exemplu cimetidina). Riscul de toxicitate pentru acetaminofen poate fi crescut la pacienții care iau alte medicamente potențial hepatotoxice sau medicamente care induc enzime microzomale hepatice, cum ar fi unele antiepileptice (cum ar fi fenobarbital, fenitoină, carbamazepină, topiramat), rifampicină și alcool. Administrarea paracetamolului poate interfera cu determinarea acidului uric (prin metoda acidului fosfotungstic) si cu cea a glicemiei (prin metoda glucozo-oxidaza-peroxidaza). Medicamentele care încetinesc golirea gastrică (de exemplu, propantelina) pot reduce viteza de absorbție a paracetamolului, întârziind efectul terapeutic al acestuia; dimpotrivă, medicamentele care măresc viteza de golire gastrică (de exemplu, metoclopramidă, domperidonă) duc la o creștere a vitezei de absorbție. Paracetamolul poate crește riscul de sângerare la pacienții care iau warfarină și alți antagoniști ai vitaminei K. Pacienții care iau acetaminofen și antagoniști ai vitaminei K trebuie monitorizați pentru coagulare și sângerare adecvate. Prezența paracetamolului în produs crește nivelurile plasmatice de aspirină și cloramfenicol. Utilizarea concomitentă a AINS sau a opioidelor poate determina o potențare reciprocă a efectului analgezic. Administrarea concomitentă de flucloxacilină cu paracetamol poate duce la acidoză metabolică la pacienții cu factori de risc pentru depleția glutationului. Paracetamolul crește ASC a etinilestradiolului cu 22%. Paracetamolul poate reduce concentrația plasmatică a lamotriginei.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE SECUNDARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003ci\u003ePatologii ale pielii și țesutului subcutanat\u003c\/i\u003e: Eritem, urticarie, erupție cutanată, erupție medicamentoasă fixă. Au fost raportate cazuri foarte rare de reacții cutanate grave, cum ar fi necroliza epidermică toxică (TEN), sindromul Stevens-Johnson (SSJ) și pustuloza exantematoasă acută generalizată (vezi pct. 4.4). \u003ci\u003eAtenționări speciale și precauții adecvate pentru utilizare\u003c\/i\u003e). \u003ci\u003eTulburări ale sistemului imunitar\u003c\/i\u003e: Reacții de hipersensibilitate precum angioedem, edem laringian, șoc anafilactic. \u003ci\u003ePatologii ale sistemului sanguin și limfatic\u003c\/i\u003e: trombocitopenie, neutropenie, leucopenie. Agranulocitoză, anemie hemolitică la pacienții cu deficit de glucoză 6-fosfat dehidrogenază bazică. \u003ci\u003eTulburări hepatobiliare\u003c\/i\u003e: Alterări ale funcției hepatice și hepatită. Hepatita citolitică care poate duce la insuficiență hepatică acută. \u003ci\u003eTulburări renale și urinare\u003c\/i\u003e: Insuficiență renală acută, nefrită interstițială, hematurie, anurie. \u003ci\u003eTulburări gastrointestinale\u003c\/i\u003e: Reacții gastrointestinale. \u003ci\u003eTulburări ale urechii și ale labirintului\u003c\/i\u003e: Amețeli. \u003ci\u003eBoli cardiace\u003c\/i\u003e: sindromul Kounis. \u003ci\u003eTulburări respiratorii, toracice și mediastinale\u003c\/i\u003e: Bronhospasm. Reacțiile adverse raportate necesită întreruperea tratamentului și instituirea unei terapii adecvate. \u003cb\u003eRaportarea reacțiilor adverse suspectate\u003c\/b\u003e Raportarea reacțiilor adverse suspectate care apar după autorizarea medicamentului este importantă, deoarece permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu\/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare la: https:\/\/www.aifa.gov.it\/content\/segnalazioni-reazioni-avverse.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSupradozaj\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSimptomele supradozajului cu paracetamol sunt paloare, greață, vărsături, anorexie și dureri abdominale și apar, în general, în primele 24 de ore de supradozaj cu paracetamol. Supradozajul cu paracetamol poate provoca citoliză hepatică care poate duce la insuficiență hepatocelulară, sângerare gastrointestinală, acidoză metabolică, encefalopatie, comă și deces. Nivelurile crescute ale transaminazelor hepatice, lactat dehidrogenazei și bilirubinei cu scăderea nivelului de protrombină pot apărea la 12 până la 48 de ore după supradozajul acut. Supradozajul poate duce, de asemenea, la pancreatită, insuficiență renală acută și pancitopenie. În cazuri severe, insuficiența hepatică poate apărea din cauza necrozei celulare. În ceea ce privește sobrerolul, nu există date în literatură referitoare la simptomele de supradozaj.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSARCINA SI ALAPTATUL\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eStudiile epidemiologice privind neurodezvoltarea la copiii expuși la paracetamol in utero arată rezultate neconcludente. Dacă este necesar din punct de vedere clinic, în caz de sarcină sau alăptare, utilizați numai dacă este absolut necesar sub supravegherea directă a unui medic.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eDatorită posibilului declanșare a amețelii, produsul poate afecta capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.\u003c\/p\u003e","brand":"Zentiva","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":51131296743751,"sku":"022837088","price":9.7,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/files\/zentiva-italia-srl-zerinofebb-300mg-150mg-15-compresse-farmacia-dottor-tili-1213792183.jpg?v=1767127007"},{"product_id":"enantyum-25mg-20-compresse-rivestite","title":"Enantyum 25 mg 20 comprimate filmate","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINDICAȚII\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTratamentul simptomatic al afecțiunilor dureroase de intensitate ușoară până la moderată, cum ar fi durerile musculo-scheletice, dismenoreea, durerile dentare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINGREDIENTE ACTIVE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFiecare comprimat conține: dexketoprofen 25 mg sub formă de dexketoprofen trometamol. Pentru lista completă a excipienților, vezi pct. 6.1.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEXCIPIENȚI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eMiezul tabletei: -amidon de porumb, -celuloză microcristalină, -amidon glicolat de sodiu, -distearat de glicerol. Film de acoperire: - lac uscat compus din: - hipromeloză, - dioxid de titan, - macrogol 6000; -propilenglicol.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eComprimatele Enantyum nu trebuie utilizate în următoarele cazuri: - pacienţi cu hipersensibilitate la substanţa activă, sau la alte AINS, sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la punctul 6.1; - pacienti la care substantele active cu actiune similara (de exemplu acid acetilsalicilic sau alte AINS) declanseaza crize de astm, bronhospasm, rinita acuta, sau sunt cauza polipilor nazali, urticariei sau edemului angioneurotic; - reacții fotoalergice sau fototoxice cunoscute în timpul tratamentului cu ketoprofen sau fibrați; - pacienţi cu antecedente de sângerare gastrointestinală sau perforaţie în legătură cu terapia anterioară cu AINS; - pacienţi cu ulcer peptic activ\/sângerare gastrointestinală sau antecedente de sângerare gastrointestinală, ulceraţie sau perforaţie; - pacienti cu dispepsie cronica; - pacienti care au alte tulburari active de sangerare sau coagulare; - pacienti cu boala Crohn sau colita ulcerativa; - pacienti cu insuficienta cardiaca severa; - pacienţi cu insuficienţă renală moderată până la severă (clearance-ul creatininei ≤ 59 ml\/min); - pacienti cu afectare severa a functiei hepatice (scor Child-Pugh 10 - 15); - pacienti cu diateza hemoragica si alte tulburari de coagulare; - pacienti cu deshidratare severa (cauzata de varsaturi, diaree sau aport insuficient de lichide); - în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină şi alăptare (vezi pct. 4.6).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eDOZAJE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eDozare\u003c\/u\u003e \u003cem\u003eAdulti\u003c\/em\u003e În funcție de natura și intensitatea durerii, doza recomandată este în general de 12,5 mg la fiecare 4-6 ore sau de 25 mg la fiecare 8 ore. Doza zilnică totală nu trebuie să depășească 75 mg. Reacţiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficiente pentru cea mai scurtă durată posibilă de tratament, necesară pentru controlul simptomelor (vezi pct. 4.4). Comprimatele Enantyum nu sunt indicate în tratamentele de lungă durată, iar administrarea trebuie limitată doar la perioada simptomatică. \u003ci\u003evârstnici\u003c\/i\u003e La pacienții vârstnici se recomandă începerea terapiei la limita inferioară a intervalului de dozare (doză zilnică totală de 50 mg). Doza poate fi crescută pentru a ajunge la cea utilizată pentru populația generală numai după ce s-a stabilit o tolerabilitate generală bună. \u003ci\u003eInsuficiență hepatică\u003c\/i\u003e Pacienții cu insuficiență hepatică ușoară până la moderată trebuie să înceapă tratamentul cu doze reduse (doză totală zilnică de 50 mg) și trebuie să fie sub supraveghere medicală atentă. Comprimatele Enantyum nu trebuie utilizate la pacienții cu insuficiență hepatică severă. \u003ci\u003eInsuficiență renală\u003c\/i\u003e La pacienţii cu insuficienţă renală uşoară (clearance-ul creatininei 60 - 89 ml\/min), doza iniţială trebuie redusă la 50 mg doza zilnică totală (vezi pct. 4.4). Comprimatele Enantyum nu trebuie utilizate la pacienţii cu insuficienţă renală moderată până la severă (clearance-ul creatininei ≤ 59 ml\/min) (vezi pct. 4.3). \u003ci\u003ePopulatie pediatrica\u003c\/i\u003e Comprimatele Enantyum nu au fost studiate la copii și adolescenți. Prin urmare, siguranța și eficacitatea nu au fost stabilite și produsul nu trebuie utilizat la copii și adolescenți. \u003cu\u003eMod de administrare\u003c\/u\u003e Comprimatul trebuie înghițit cu o cantitate suficientă de lichid (de exemplu, un pahar cu apă). Administrarea concomitentă a alimentelor întârzie viteza de absorbție a medicamentului (vezi paragraful „Proprietăți farmacocinetice”), de aceea în caz de durere acută se recomandă ca administrarea să aibă loc cu cel puțin 30 de minute înainte de masă.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONSERVARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eBlister PVC-aluminiu: a nu se păstra la temperaturi peste 30°C. Păstrați blisterul în ambalajul original pentru a proteja medicamentul de lumină. Blister Aclar-aluminiu: acest medicament nu necesită condiții speciale de păstrare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eUtilizați cu prudență la pacienții cu antecedente de afecțiuni alergice. Utilizarea concomitentă a Enantyum și a altor AINS, inclusiv inhibitorii selectivi ai ciclooxigenazei 2, trebuie evitată. Reacțiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficiente pentru cea mai scurtă durată posibilă de tratament, necesară pentru controlul simptomelor (vezi pct. 4.2 și secțiunile de mai jos despre riscurile gastrointestinale și cardiovasculare). \u003cu\u003eSiguranța gastrointestinală\u003c\/u\u003e Sângerări gastrointestinale, ulcerații sau perforații, care pot fi fatale, au fost raportate cu toate AINS în diferite stadii de tratament, cu sau fără simptome de avertizare sau antecedente de evenimente gastrointestinale grave. Dacă apar sângerări sau ulcerații gastrointestinale la pacienții cărora li se administrează Enantyum, tratamentul trebuie întrerupt. Riscul de sângerare gastrointestinală, ulcerație sau perforație crește odată cu creșterea dozelor de AINS, la pacienții cu antecedente de ulcer, în special dacă este complicat de hemoragie sau perforație (vezi pct. 4.3) și la vârstnici. Vârstnici: Persoanele vârstnice au o frecvenţă mai mare a reacţiilor adverse la AINS, în special sângerări şi perforaţii gastrointestinale, care pot fi letale (vezi pct. 4.2). Acești pacienți trebuie să înceapă tratamentul cu cea mai mică doză posibilă. Ca și în cazul tuturor AINS, înainte de a începe tratamentul cu dexketoprofen, este necesar să se investigheze antecedentele de esofagită, gastrită și\/sau ulcer peptic și să se asigure recuperarea totală a acestora. Pacienții cu simptome gastrointestinale sau antecedente de tulburări gastrointestinale trebuie monitorizați cu atenție pentru apariția tulburărilor digestive, în special a sângerărilor gastrointestinale. AINS trebuie administrate cu prudență la pacienții cu antecedente de boli gastrointestinale (colită ulceroasă, boala Crohn), deoarece afecțiunile acestora pot fi exacerbate (vezi pct. 4.8). Terapia combinată cu agenți de protecție (de exemplu, misoprostol sau inhibitori ai pompei de protoni) trebuie luată în considerare pentru acești pacienți, precum și pentru pacienții care iau concomitent doze mici de acid acetilsalicilic sau alte medicamente care pot crește riscul gastrointestinal (vezi mai jos și pct. 4.5). Pacienții cu antecedente de toxicitate gastrointestinală, în special dacă sunt în vârstă, trebuie să raporteze orice simptome abdominale neobișnuite (în special sângerare gastrointestinală), în special în etapele inițiale ale tratamentului. Se recomandă prudență la pacienții cărora li se administrează concomitent tratamente care pot crește riscul de ulcerație sau sângerare, cum ar fi corticosteroizi orali, anticoagulante precum warfarina, inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei sau agenți antiplachetari precum acidul acetilsalicilic (vezi pct. 4.5). \u003cu\u003eSiguranța renală\u003c\/u\u003e A se utiliza cu prudență la pacienții cu insuficiență renală. La acești pacienți, utilizarea AINS poate provoca agravarea funcției renale, retenție de lichide și edem. Se impune prudență și la pacienții aflați în tratament cu diuretice sau la acei pacienți care pot dezvolta hipovolemie, din cauza riscului crescut de nefrotoxicitate. În timpul tratamentului, trebuie asigurat un aport adecvat de lichide pentru a preveni deshidratarea asociată cu o posibilă creștere a toxicității renale. La fel ca toate AINS, medicamentul poate provoca o creștere a azotului ureic din sânge și a creatininei. Ca și în cazul altor inhibitori ai sintezei prostaglandinelor, acesta poate fi asociat cu efecte adverse asupra rinichilor care pot duce la nefrită glomerulară, nefrită interstițială, necroză papilară renală, sindrom nefrotic și insuficiență renală acută. Pacienții vârstnici sunt mai susceptibili de a avea funcție renală redusă (vezi pct. 4.2). \u003cu\u003eSiguranța ficatului\u003c\/u\u003e A se utiliza cu prudență la pacienții cu insuficiență hepatică. Ca și alte AINS, medicamentul poate provoca creșteri ușoare tranzitorii ale unor parametri hepatici și, de asemenea, creșteri semnificative ale AST și ALT. Dacă apare o creștere semnificativă a acestor parametri, tratamentul trebuie întrerupt. Pacienții vârstnici sunt mai susceptibili de a suferi de funcția hepatică redusă (vezi pct. 4.2). \u003cu\u003eSiguranța cardiovasculară și cerebrovasculară\u003c\/u\u003e Sunt necesare monitorizări adecvate și instrucțiuni adecvate la pacienții cu antecedente de hipertensiune arterială și\/sau insuficiență cardiacă ușoară sau moderată. O atenție deosebită este necesară la pacienții cu antecedente de boală cardiacă, în special la cei cu episoade anterioare de insuficiență cardiacă. De fapt, la acești pacienți a fost raportat un risc crescut de declanșare a insuficienței cardiace, deoarece s-au constatat retenție de lichide și edem în asociere cu tratamentul cu AINS. Studiile clinice și datele epidemiologice sugerează că utilizarea unor AINS (în special în doze mari și pentru tratamente pe termen lung) poate fi asociată cu o creștere modestă a riscului de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral). Nu există date suficiente pentru a exclude un risc similar pentru dexketoprofen. În consecință, pacienții cu hipertensiune arterială necontrolată, insuficiență cardiacă congestivă, boală cardiacă ischemică stabilită, boală arterială periferică și\/sau boală cerebrovasculară trebuie tratați cu dexketoprofen numai după o analiză atentă. Considerații similare trebuie făcute înainte de a începe tratamentul pe termen lung la pacienții cu factori de risc pentru boli cardiovasculare (de exemplu, hipertensiune arterială, hiperlipidemie, diabet zaharat, fumat). Toate AINS neselective sunt capabile să inhibe agregarea trombocitelor și să prelungească timpul de sângerare prin inhibarea sintezei prostaglandinelor. Prin urmare, nu este recomandată utilizarea dexketoprofenului la pacienții care primesc alte tratamente care interferează cu hemostaza, cum ar fi warfarina sau alte cumarine sau heparine (vezi pct. 4.5). Pacienții vârstnici sunt mai susceptibili de a avea funcție cardiovasculară redusă (vezi pct. 4.2). \u003cu\u003eReacții ale pielii\u003c\/u\u003e Reacții cutanate grave, unele dintre ele fatale, inclusiv dermatită exfoliativă, sindrom Stevens-Johnson și necroliza epidermică toxică au fost raportate foarte rar în asociere cu utilizarea AINS. Pacienții par să aibă un risc mai mare de astfel de reacții la începutul terapiei, deoarece debutul reacțiilor are loc în majoritatea cazurilor în prima lună de tratament. Tratamentul cu Enantyum trebuie întrerupt la prima apariție a erupțiilor cutanate, leziunilor mucoasei sau orice alt semn de hipersensibilitate. \u003cu\u003eMascarea simptomelor infecțiilor de bază\u003c\/u\u003e Dexketoprofenul poate masca simptomele infecției, ceea ce ar putea întârzia inițierea tratamentului adecvat și, prin urmare, ar putea agrava rezultatul infecției. Acest lucru a fost observat în pneumonia bacteriană dobândită în comunitate și în complicațiile bacteriene ale varicelei. Când acest medicament este administrat pentru ameliorarea durerii legate de infecție, se recomandă monitorizarea infecției. În mediul extraspital, pacientul trebuie să solicite asistență medicală dacă simptomele persistă sau se agravează. În cazuri excepționale, varicela poate fi asociată cu complicații infecțioase grave ale pielii și țesuturilor moi. Până în prezent, un rol al AINS în agravarea acestor infecții nu poate fi exclus, prin urmare este recomandabil să se evite utilizarea Enantyum la pacienții cu varicela. \u003cu\u003eMai multe informații\u003c\/u\u003e O atenție deosebită este necesară la pacienții: - cu tulburări congenitale ale metabolismului porfirinei (de exemplu porfirie acută intermitentă); - cu deshidratare; - imediat după o intervenție chirurgicală majoră. Dacă medicul dumneavoastră consideră că este necesară terapia pe termen lung cu dexketoprofen, funcția hepatică și renală și hemograma completă (CBC) trebuie monitorizate în mod regulat. Foarte rar au fost observate reacții severe de hipersensibilitate acută (șoc anafilactic, de exemplu). Tratamentul trebuie întrerupt la primele semne de hipersensibilitate severă după administrarea de Enantyum. Orice proceduri medicale necesare trebuie inițiate de profesioniștii din domeniul sănătății pe baza simptomelor. Pacienții cu astm bronșic asociat cu rinită cronică, sinuzită cronică și\/sau polipoză nazală prezintă un risc mai mare de alergie la acidul acetilsalicilic și\/sau la AINS în comparație cu restul populației. Administrarea acestui medicament poate provoca crize de astm sau bronhospasm, în special la subiecții alergici la acidul acetilsalicilic sau la AINS (vezi pct. 4.3). Enantyum trebuie administrat cu prudență la pacienții care suferă de tulburări hematopoietice, lupus eritematos sistemic sau în prezența bolilor țesutului conjunctiv. Acest medicament conține mai puțin de 1 mmol sodiu (23 mg) per comprimat, adică practic „fără sodiu”. \u003cu\u003ePopulatie pediatrica\u003c\/u\u003e Siguranța utilizării la copii și adolescenți nu a fost stabilită.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINTERACȚIUNI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eUrmătoarele interacțiuni sunt caracteristice medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) în general: \u003cu\u003eAsociații nerecomandate:\u003c\/u\u003e - Alte AINS (inclusiv inhibitori selectivi de ciclooxigenază-2) și doze mari de salicilați (≥ 3 g\/zi): administrarea concomitentă a mai multor AINS poate crește riscul de ulcer gastro-intestinal și sângerare datorită efectului sinergic. - Anticoagulante: AINS pot potența efectele anticoagulantelor cum ar fi warfarina (vezi pct. 4.4) datorită legării mari a dexketoprofenului de proteinele plasmatice și inhibării funcției trombocitelor și lezării mucoasei gastroduodenale. Dacă asocierea nu poate fi evitată, trebuie efectuată o observare clinică atentă și o monitorizare a parametrilor de laborator. - Heparine: risc crescut de hemoragie (datorită inhibării funcției trombocitelor și lezării mucoasei gastroduodenale). Dacă asocierea nu poate fi evitată, trebuie efectuată o observare clinică atentă și o monitorizare a parametrilor de laborator. - Corticosteroizi: risc crescut de ulceraţie gastrointestinală sau sângerare (vezi pct. 4.4). - Litiu (descris cu diverse AINS): AINS cresc nivelul sanguin de litiu care poate atinge valori toxice (scăderea excreției renale de litiu). Prin urmare, acest parametru necesită o monitorizare atentă în timpul instituției, ajustarea și întreruperea tratamentului cu dexketoprofen. - Metotrexat, utilizat în doze mari, cum ar fi 15 mg\/săptămână sau mai mult: toxicitate hematologică crescută a metotrexatului datorită scăderii clearance-ului său renal, cauzată de medicamentele antiinflamatoare în general. - Hidantoine și sulfonamide: efectele toxice ale acestor substanțe pot fi potențate. \u003cu\u003eAsociații care necesită prudență:\u003c\/u\u003e - Diuretice, inhibitori ai ECA, antibiotice aminoglicozide și antagoniști ai receptorilor angiotensinei II: dexketoprofenul poate reduce efectul diureticelor și altor medicamente antihipertensive. La unii pacienți cu funcție renală redusă (de exemplu, pacienți deshidratați sau pacienți vârstnici cu insuficiență renală), administrarea concomitentă de agenți care inhibă ciclooxigenaza și inhibitori ai ECA, antagoniști ai receptorilor angiotensinei II sau antibiotice aminoglicozide poate determina o deteriorare suplimentară a funcției renale, care este de obicei reversibilă. În cazul prescrierii combinate de dexketoprofen cu un diuretic, este esențial să se asigure că pacientul este hidratat adecvat și să se monitorizeze funcția renală la începutul tratamentului (vezi pct. 4.4 Atenționări și precauții speciale pentru utilizare). - Metotrexat, utilizat în doze mai mici de 15 mg\/săptămână: toxicitate hematologică crescută a metotrexatului datorită scăderii clearance-ului său renal cauzată de antiinflamatoarele în general. Hemoleucograma săptămânal în primele săptămâni de asociere. Supraveghere sporită, precum și pentru pacientul în vârstă, chiar și în cazul insuficienței renale ușoare. - Pentoxifilină: risc crescut de sângerare. Creșteți monitorizarea clinică și verificați timpul de sângerare mai frecvent. - Zidovudină: risc de toxicitate crescută la linia eritrocitară datorită acţiunii asupra reticulocitelor, cu debutul anemiei severe la o săptămână după începerea tratamentului cu AINS. Verificați hemoleucograma completă și reticulocitele la fiecare una sau două săptămâni în timpul tratamentului cu AINS. - Sulfoniluree: AINS pot crește efectul hipoglicemiant al sulfonilureelor ​​prin deplasarea de la locurile de legare a proteinelor plasmatice. \u003cu\u003eCombinații de luat în considerare:\u003c\/u\u003e - Beta-blocante: tratamentul cu AINS poate reduce efectul lor antihipertensiv datorită inhibării sintezei prostaglandinelor. - Ciclosporine și tacrolimus: AINS pot potența nefrotoxicitatea datorită efectelor mediate de prostaglandine renale. În timpul terapiei combinate, funcția renală trebuie monitorizată. - Trombolitice: risc crescut de hemoragie. - Agenţi antiplachetari şi inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS): risc crescut de sângerare gastrointestinală (vezi pct. 4.4). - Probenecid: poate crește concentrațiile plasmatice de dexketoprofen; această interacţiune se poate datora unui mecanism inhibitor la nivelul secreţiei tubulare renale şi al conjugării glucuronidelor şi necesită o ajustare a dozei de dexketoprofen. - Glicozide cardiace: AINS pot crește concentrațiile plasmatice ale glicozidelor. - Mifepristonă: există riscul teoretic ca inhibitorii de prostaglandin sintetază să modifice eficacitatea mifepristonei. Dovezi limitate sugerează că administrarea concomitentă de AINS în aceeași zi cu administrarea de prostaglandine nu influențează negativ efectele mifepristonei sau prostaglandinelor asupra maturizării cervicale sau contractilității uterine și nu reduce eficacitatea clinică a întreruperii medicale a sarcinii. - Antibiotice chinolone: ​​studiile pe animale indică faptul că dozele mari de chinolone în combinație cu AINS pot crește riscul de convulsii. - Tenofovir: utilizarea concomitentă cu AINS poate crește ureea și creatinina din sânge, prin urmare funcția renală trebuie monitorizată pentru a monitoriza o posibilă influență sinergică asupra funcției renale. - Deferasirox: utilizarea concomitentă cu AINS poate crește riscul de toxicitate gastrointestinală. Este necesară monitorizarea clinică strictă atunci când se administrează deferasirox cu aceste substanțe. - Pemetrexed: utilizarea concomitentă cu AINS poate reduce eliminarea pemetrexedului, de aceea trebuie avută prudență atunci când se administrează doze mai mari de AINS; la pacienţii cu insuficienţă renală uşoară până la moderată (clearance-ul creatininei între 45 şi 79 ml\/min), trebuie evitată administrarea concomitentă de pemetrexed cu AINS cu 2 zile înainte şi 2 zile după administrarea de pemetrexed.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE SECUNDARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTabelul de mai jos, împărțit în funcție de clasificarea sistemelor și organelor și enumerate în ordinea frecvenței, arată reacțiile adverse, probabil legate de dexketoprofen, care au apărut în timpul studiilor clinice și după punerea pe piață a comprimatelor Enantyum:\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sângelui și ale sistemului limfatic - Foarte rare (\u003c1\/10.000): neutropenie trombocitopenie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului imunitar - Rare (≥1\/10.000, \u003c1\/1.000): edem laringian. Foarte rare (\u003c1\/10.000): reacții anafilactice, inclusiv șoc anafilactic.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări de metabolism și nutriție - Rare (≥1\/10.000, \u003c1\/1.000): anorexie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări psihice - Mai puțin frecvente (≥1\/1.000, \u003c1\/100): Insomnie, anxietate.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului nervos - Mai puțin frecvente (≥1\/1000, \u003c1\/100): cefalee, amețeli, somnolență. Rare (≥1\/10.000, \u003c1\/1.000): parestezie, sincopă.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări oculare - Foarte rare (\u003c1\/10.000): vedere încețoșată.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale urechii și labirintului - Mai puțin frecvente (≥1\/1000, \u003c1\/100): amețeli. Foarte rare (\u003c1\/10.000): tinitus.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări cardiace - Mai puțin frecvente (≥1\/1000, \u003c1\/100): palpitații. Foarte rare (\u003c1\/10.000): tahicardie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări vasculare - Mai puţin frecvente (≥1\/1000, \u003c1\/100): bufeuri. Rare (≥1\/10.000, \u003c1\/1.000): hipertensiune arterială. Foarte rare (\u003c1\/10.000): hipotensiune arterială.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări respiratorii, toracice și mediastinale - Rare (≥1\/10.000, \u003c1\/1.000): bradipnee. Foarte rare (\u003c1\/10.000): bronhospasm, dispnee.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale - Frecvente (≥1\/100, \u003c1\/10): greață și\/sau vărsături, dureri abdominale, diaree, dispepsie. Mai puțin frecvente (≥1\/1000, \u003c1\/100): gastrită, constipație, gură uscată, flatulență. Rare (≥1\/10000, \u003c1\/1000): ulcer peptic, hemoragie ulcer peptic sau perforaţie ulcer peptic (vezi pct. 4.4). Foarte rare (\u003c1\/10.000): pancreatită.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări hepatobiliare - Rare (≥1\/10.000, \u003c1\/1.000): leziune hepatocelulară.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale pielii și țesutului subcutanat - Mai puțin frecvente (≥1\/1.000, \u003c1\/100): erupție cutanată. Rare (≥1\/10.000, \u003c1\/1.000): urticarie, acnee, transpirație crescută. Foarte rare (\u003c1\/10.000): sindrom Stevens Johnson, necroliză epidermică toxică (sindrom Lyell), angioedem, edem facial, reacție de fotosensibilitate, prurit.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului musculo-scheletic și ale țesutului conjunctiv - Rare (≥1\/10.000, \u003c1\/1.000): dureri de spate.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări renale și urinare - Rare (≥1\/10.000, \u003c1\/1.000): insuficiență renală acută, poliurie. Foarte rare (\u003c1\/10.000): nefrită sau sindrom nefrotic.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului reproducător și ale sânului - Rare (≥1\/10.000, \u003c1\/1.000): tulburări menstruale; tulburări de prostată.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări generale şi la locul de administrare - Mai puţin frecvente (≥1\/1000, \u003c1\/100): oboseală, durere, astenie, frisoane, senzaţie de rău. Rare (≥1\/10.000, \u003c1\/1.000): edem periferic.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eInvestigații - Rare (≥1\/10.000, \u003c1\/1.000): Teste anormale ale funcției hepatice.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eCele mai frecvente efecte secundare sunt de natură gastrointestinală. Pot să apară ulcere peptice, perforaţii sau sângerări gastrointestinale, uneori letale, în special la vârstnici (vezi pct. 4.4). După administrare, au fost raportate greață, vărsături, diaree, flatulență, constipație, dispepsie, dureri abdominale, melenă, hematemeză, stomatită ulceroasă, exacerbare a colitei și boala Crohn (vezi pct. 4.4 „Atenționări și precauții speciale pentru utilizare). Au fost raportate edeme, hipertensiune arterială și insuficiență cardiacă, ca și în cazul altor AINS, următoarele reacții adverse: meningită aseptică, care poate apărea predominant la pacienții cu lupus eritematos sistemic sau cu tulburări ale țesutului conjunctiv (purpură, anemie aplastică și hemolitică și, rar, agranulocitoză și hipoplazie medulară, inclusiv doze necrotoxice și sindrom de Johnson). pentru tratamente pe termen lung) poate fi asociată cu o creștere modestă a riscului de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral) (vezi pct. 4.4). \u003cu\u003eRaportarea reacțiilor adverse suspectate\u003c\/u\u003e Raportarea reacțiilor adverse suspectate care apar după autorizarea medicamentului este importantă, deoarece permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu\/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare la http:\/\/www.aifa.gov.it\/content\/segnalazioni-reazioni-avverse.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSupradozaj\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSimptomele după supradozaj sunt necunoscute. Medicamente similare au produs tulburări gastrointestinale (vărsături, anorexie, dureri abdominale) și neurologice (somnolență, amețeli, dezorientare, cefalee). În cazul aportului accidental sau excesiv, adoptați imediat o terapie simptomatică adecvată în funcție de starea clinică a pacientului. Cărbunele activat trebuie administrat în decurs de o oră dacă un adult sau un copil a ingerat mai mult de 5 mg\/kg. Dexketoprofenul poate fi eliminat prin dializă.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSARCINA SI ALAPTATUL\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eComprimatele Enantyum sunt contraindicate în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină și în timpul alăptării. (vezi paragraful 4.3). \u003cu\u003eSarcina\u003c\/u\u003e Inhibarea sintezei prostaglandinelor poate influența negativ sarcina și\/sau dezvoltarea embrionului\/fetal. Rezultatele studiilor epidemiologice sugerează un risc crescut de avort spontan și malformații cardiace și gastroschisis după utilizarea unui inhibitor al sintezei prostaglandinelor în stadiile incipiente ale sarcinii. Riscul absolut de malformații cardiace este crescut de la mai puțin de 1% la aproximativ 1,5%. S-a considerat că riscul crește odată cu doza și durata terapiei. La animale, s-a demonstrat că administrarea de inhibitori ai sintezei prostaglandinelor provoacă o creștere a pierderii pre și post-implantare și a mortalității embrio-fetale. În plus, a fost raportată o incidență crescută a diferitelor malformații, inclusiv malformații cardiovasculare, la animalele cărora li s-a administrat inhibitori ai sintezei prostaglandinelor în timpul perioadei organogenetice. Cu toate acestea, studiile la animale cu dexketoprofen nu au indicat toxicitate asupra funcţiei de reproducere (vezi pct. 5.3). Din 20\u003csup\u003ea\u003c\/sup\u003e începând cu săptămâna de sarcină, utilizarea dexketoprofenului poate provoca oligohidramnios rezultat din disfuncția renală fetală. Această afecțiune poate apărea la scurt timp după începerea tratamentului și este de obicei reversibilă la întreruperea tratamentului. În plus, au existat raportări de constricție a canalului arterial în urma tratamentului în al doilea trimestru, dintre care majoritatea s-au rezolvat după întreruperea tratamentului. Prin urmare, în timpul primului și al doilea trimestru de sarcină, dexketoprofenul nu trebuie administrat decât dacă este strict necesar. Dacă dexketoprofenul este utilizat de o femeie care încearcă să rămână însărcinată sau în timpul primului și al doilea trimestru de sarcină, doza și durata tratamentului trebuie menținute cât mai mici posibil. În urma expunerii la dexketoprofen timp de câteva zile începând cu data de 20\u003csup\u003ea\u003c\/sup\u003e începând cu săptămâna de gestație, trebuie avută în vedere monitorizarea prenatală pentru oligohidramnios și constricția canalului arterial. Tratamentul cu dexketoprofen trebuie întrerupt dacă se întâlnește oligohidramnios sau constricție a canalului arterial. În timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, toți inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot expune fătul la: - toxicitate cardiopulmonară (constricție\/închiderea prematură a canalului arterial și hipertensiune pulmonară), - disfuncție renală (vezi mai sus); mama si nou-nascutul, la sfarsitul sarcinii, la: - posibila prelungire a timpului de sangerare, efect antiagregant care poate apare chiar si la doze foarte mici, - inhibarea contractiilor uterine care duc la intarzierea sau prelungirea travaliului. \u003cu\u003eAlăptarea\u003c\/u\u003e Nu a fost stabilit dacă dexketoprofenul este secretat în laptele matern. Enantyum este contraindicat în timpul alăptării (vezi pct. 4.3). \u003cu\u003eFertilitatea\u003c\/u\u003e Ca și în cazul altor AINS, utilizarea Enantyum poate reduce fertilitatea femeilor și nu este recomandată femeilor care încearcă să rămână însărcinate. Întreruperea tratamentului cu dexketoprofen trebuie luată în considerare la femeile care au dificultăți de a concepe sau sunt supuse investigațiilor de infertilitate.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eComprimatele Enantyum pot provoca reacții adverse, cum ar fi amețeli, tulburări de vedere sau somnolență. În astfel de cazuri, capacitatea de a reacționa, de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje poate fi afectată.\u003c\/p\u003e","brand":"Menarini","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":51131297399111,"sku":"033656442","price":11.44,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/files\/a-menarini-ind-farm-riun-srl-enantyum-25mg-20-compresse-rivestite-farmacia-dottor-tili-1213792199.jpg?v=1767127128"},{"product_id":"momentact-400mg-8-bustine-sospensione-orale-10ml","title":"Momentact 400 mg 8 plicuri suspensie orală 10 ml","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINDICAȚII\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eMomentact este indicat la adulți și adolescenți cu vârsta peste 12 ani. Dureri de diverse origini si natura (dureri de cap, dureri de dinti, nevralgii, dureri osteo-articulare si musculare, dureri menstruale). Adjuvant în tratamentul simptomatic al febrei și gripei.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINGREDIENTE ACTIVE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFiecare plic contine: \u003cu\u003eIngredient activ\u003c\/u\u003e: ibuprofen 400 mg. \u003cu\u003eExcipienți cu efecte cunoscute\u003c\/u\u003e: \u003cb\u003ezaharoza\u003c\/b\u003e, \u003cb\u003ezaharoza\u003c\/b\u003e monopalmitate, de\u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e edetat dihidrat, \u003cb\u003eparahidroxibenzoat de metil\u003c\/b\u003e, \u003cb\u003eparahidroxibenzoat de propil\u003c\/b\u003e. Pentru lista completă a excipienților vezi pct. 6.1.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEXCIPIENȚI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ealcool cetilic, \u003cb\u003ezaharoza\u003c\/b\u003e, gumă xantan, \u003cb\u003ezaharoza\u003c\/b\u003e monopalmitat, silice coloidal anhidru, acid citric monohidrat, edetat disodic dihidrat, \u003cb\u003eparahidroxibenzoat de metil\u003c\/b\u003e, emulsie de simeticonă, \u003cb\u003eparahidroxib propil\u003cu\u003en\u003c\/u\u003ezoato\u003c\/b\u003e, aromă de portocală sanguină, apă purificată.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e• Hipersensibilitate la substanţa activă (ibuprofen), la acidul acetilsalicilic, la alte analgezice, antipiretice, antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la punctul 6.1. • Copii cu vârsta sub 12 ani. • Al treilea trimestru de sarcină și alăptare (vezi pct. 4.6). • Ulcer gastroduodenal activ sau sever sau alte gastropatii. • Antecedente de hemoragie gastrointestinală sau perforație legate de un tratament activ anterior sau antecedente de hemoragie\/ulcer peptic recurent (două sau mai multe episoade distincte de ulcerație sau sângerare demonstrată). • Insuficienţă hepatică sau renală severă. • Insuficiență cardiacă severă (clasa IV NYHA). • Deshidratare severă (cauzată de vărsături, diaree sau aport insuficient de lichide).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eDOZAJE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eDozare\u003c\/u\u003e \u003cb\u003eAdulți și adolescenți\u003c\/b\u003e de vârstă egală sau mai în vârstă\u003cb\u003e la 12 ani:\u003c\/b\u003e 1 plic de 2-3 ori pe zi. Nu depășiți doza de 1200 mg (3 plicuri unică) pe zi. Dacă utilizarea medicamentului este necesară mai mult de 3 zile la adolescenții cu vârsta de 12 ani sau mai mult sau în cazul agravării simptomelor, trebuie consultat medicul. Nu depășiți dozele recomandate. Pacienții vârstnici trebuie să respecte dozele minime indicate mai sus (vezi pct. 4.4). Efectele secundare pot fi minimizate prin utilizarea celei mai mici doze eficiente pentru cea mai scurtă durată posibilă a tratamentului, necesară pentru controlul simptomelor (vezi pct. 4.4). \u003ci\u003eInsuficiență renală\u003c\/i\u003e: La pacienţii cu scădere uşoară sau moderată a funcţiei renale, doza trebuie menţinută cât mai scăzută posibil pentru cea mai scurtă durată necesară controlului simptomelor, iar funcţia renală trebuie monitorizată. \u003ci\u003eInsuficiență hepatică\u003c\/i\u003e: La pacienții cu scăderea ușoară sau moderată a funcției hepatice, doza trebuie menținută cât mai scăzută posibil pentru cea mai scurtă durată necesară controlului simptomelor și trebuie monitorizată funcția hepatică. Momentact este contraindicat la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă (vezi pct. 4.3). \u003ci\u003ePopulatie pediatrica\u003c\/i\u003e Momentact este contraindicat la copiii cu vârsta sub 12 ani (vezi pct. 4.3). \u003cu\u003eMod de administrare\u003c\/u\u003e Puteți lua Momentact pe stomacul gol. La subiecții cu probleme de tolerabilitate gastrică, este de preferat să luați medicamentul pe stomacul plin.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONSERVARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAcest medicament nu necesită condiții speciale de păstrare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e• La pacientii astmatici produsul trebuie utilizat cu prudenta, in urma evaluarii medicale. • Utilizarea Momentact, ca orice medicament care inhibă sinteza prostaglandinelor și ciclooxigenazei, nu este recomandată femeilor care intenționează să rămână însărcinate. • Administrarea Momentact trebuie suspendată la femeile care au probleme de fertilitate sau care sunt supuse investigațiilor de fertilitate. • Efectele secundare pot fi minimizate prin utilizarea celei mai mici doze eficiente pentru cea mai scurtă durată posibilă a tratamentului necesar pentru controlul simptomelor (vezi paragrafele de mai jos despre riscurile gastrointestinale și cardiovasculare). • Vârstnici: Pacienții vârstnici prezintă o frecvență crescută a reacțiilor adverse la AINS, în special sângerări și perforații gastro-intestinale, care pot fi letale (vezi pct. 4.2). \u003cu\u003e• Efecte cardiovasculare și cerebrovasculare\u003c\/u\u003e Studiile clinice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari (2400 mg\/zi), poate fi asociată cu o creștere modestă a riscului de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral). În general, studiile epidemiologice nu sugerează că dozele mici de ibuprofen (de exemplu ≤ 1200 mg\/zi) sunt asociate cu un risc crescut de evenimente trombotice arteriale. Pacienții cu hipertensiune arterială necontrolată, insuficiență cardiacă congestivă (clasa NYHA II-III), boală cardiacă ischemică stabilită, boală arterială periferică și\/sau boală cerebrovasculară trebuie tratați cu ibuprofen numai după o atenție atentă și trebuie evitate dozele mari (2400 mg\/zi). De asemenea, trebuie avută o atenție atentă înainte de a începe tratamentul pe termen lung la pacienții cu factori de risc pentru evenimente cardiovasculare (de exemplu, hipertensiune arterială, hiperlipidemie, diabet zaharat, fumatul de țigară), mai ales dacă sunt necesare doze mari (2400 mg\/zi) de ibuprofen. Este necesară prudență înainte de începerea tratamentului la pacienții cu antecedente de hipertensiune arterială și\/sau insuficiență cardiacă, deoarece s-au raportat retenție de lichide, hipertensiune arterială și edem în asociere cu tratamentul cu AINS. AINS pot reduce efectul diureticelor și al altor medicamente antihipertensive (vezi pct. 4.5). \u003cu\u003e• Hemoragie gastrointestinală, ulceraţie şi perforaţie\u003c\/u\u003e Utilizarea Momentact trebuie evitată concomitent cu AINS, inclusiv cu inhibitori selectivi ai ciclooxigenazei-2 (COX-2), din cauza riscului crescut de ulcerație sau sângerare (vezi pct. 4.5). În timpul tratamentului cu toate AINS au fost raportate în orice moment, cu sau fără simptome de avertizare sau antecedente de evenimente gastrointestinale grave, hemoragie gastrointestinală, ulcerație și perforație, care pot fi fatale. La vârstnici și la pacienții cu antecedente de ulcer, mai ales dacă se complică cu hemoragie sau perforație (vezi pct. 4.3), riscul de hemoragie, ulcerație sau perforație gastrointestinală este mai mare cu dozele crescute de AINS. Acești pacienți trebuie să înceapă tratamentul cu cea mai mică doză disponibilă. Utilizarea concomitentă a agenților de protecție (misoprostol sau inhibitori ai pompei de protoni) trebuie luată în considerare la acești pacienți și, de asemenea, la pacienții care iau doze mici de acid acetilsalicilic sau alte medicamente care pot crește riscul de evenimente gastrointestinale (vezi mai jos și pct. 4.5). Pacienții cu antecedente de toxicitate gastrointestinală, în special vârstnicii, trebuie să raporteze orice simptome gastrointestinale neobișnuite (în special hemoragie gastrointestinală), în special în etapele inițiale ale tratamentului. Monitorizați cu atenție pacienții care iau concomitent medicamente care pot crește riscul de ulcerație sau sângerare, cum ar fi corticosteroizi orali, anticoagulante precum warfarina, inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei sau agenți antiplachetari precum acidul acetilsalicilic (vezi pct. 4.5). Când apar sângerări sau ulcerații gastrointestinale la pacienții care iau Momentact, tratamentul trebuie întrerupt. AINS trebuie administrate cu prudență la pacienții cu antecedente de boli gastrointestinale (colită ulceroasă, boala Crohn), deoarece aceste afecțiuni pot fi exacerbate (vezi pct. 4.8). \u003cu\u003e• Efecte renale\u003c\/u\u003e La initierea tratamentului cu ibuprofen, trebuie avuta precautie la pacientii cu deshidratare considerabila. Ibuprofenul poate provoca retenție de apă și sodiu, potasiu la pacienții care nu au suferit niciodată de boală renală datorită efectelor sale asupra perfuziei renale. Acest lucru poate provoca edem sau insuficiență cardiacă sau hipertensiune arterială la pacienții predispuși. Utilizarea pe termen lung a ibuprofenului, ca și în cazul altor AINS, a dus la necroză papilară renală și la alte modificări patologice renale. În general, utilizarea obișnuită a analgezicelor, în special a combinațiilor de diferite ingrediente active analgezice, poate duce la afectarea permanentă a rinichilor, cu riscul de apariție a insuficienței renale (nefropatie analgezică). Toxicitatea renală a fost raportată la pacienții la care prostaglandinele renale au un rol compensator în menținerea perfuziei renale. Administrarea de AINS la acesti pacienti poate duce la o reducere dependenta de doza a formarii prostaglandinelor si, ca efect secundar, a fluxului sanguin renal care poate duce rapid la decompensarea renala. Pacienții cei mai expuși riscului acestor reacții sunt cei cu funcție renală redusă, insuficiență cardiacă, disfuncție hepatică, vârstnicii și toți acei pacienți care iau diuretice și inhibitori ECA. Întreruperea terapiei cu AINS este de obicei urmată de revenirea la starea de pretratament. La adolescenții deshidratați există riscul de afectare a funcției renale. În cazul utilizării prelungite, monitorizați funcția renală, în special în cazurile de lupus eritematos difuz. \u003cu\u003e• Efecte dermatologice\u003c\/u\u003e Reacții cutanate severe unele dintre\u003cu\u003el\u003c\/u\u003ecare au fost raportate foarte rar decese, inclusiv dermatită exfoliativă, sindrom Stevens-Johnson și necroliza epidermică toxică, în asociere cu utilizarea AINS (vezi pct. 4.8). În stadiile incipiente ale terapiei, pacienții par să aibă un risc mai mare: debutul reacției are loc în majoritatea cazurilor în prima lună de tratament. Momentact trebuie întrerupt la prima apariție a unei erupții cutanate, leziuni ale mucoasei sau orice alt semn de hipersensibilitate, precum și dacă apar tulburări de vedere sau semne persistente de disfuncție hepatică. \u003cu\u003e• Tulburări respiratorii\u003c\/u\u003e Momentact trebuie prescris cu prudență la pacienții cu astm bronșic, rinită cronică, polipi nazali, sinuzită sau boli alergice curente sau anterioare deoarece pot apărea bronhospasm, urticarie și angioedem. Același lucru este valabil și pentru acei subiecți care au prezentat bronhospasm după utilizarea acidului acetilsalicilic sau a altor AINS. \u003cu\u003e• Reacții de hipersensibilitate\u003c\/u\u003e Analgezicele, antipireticele, AINS pot provoca reacții de hipersensibilitate potențial grave (reacții anafilactoide), chiar și la subiecții care nu au fost expuși anterior la acest tip de medicamente. Riscul de reacții de hipersensibilitate după administrarea ibuprofenului este mai mare la subiecții care au prezentat astfel de reacții după utilizarea altor analgezice, antipiretice, AINS și la subiecții cu hiperreactivitate bronșică (astm), febră fânului, polipoză nazală sau boli respiratorii obstructive cronice sau episoade anterioare de angioedem (vezi pct. 3 și 4.4). Reacțiile de hipersensibilitate se pot prezenta sub formă de crize de astm bronșic (așa-numitul astm analgezic), edem Quincke sau urticarie. Rareori au fost observate reacții severe de hipersensibilitate (de exemplu șoc anafilactic). La primele semne de reacție de hipersensibilitate după administrarea de ibuprofen, tratamentul trebuie întrerupt. Măsurile asistate medical trebuie inițiate de personal medical specializat, în concordanță cu simptomele. \u003cu\u003e• Scăderea funcției cardiace, renale și hepatice\u003c\/u\u003e O atenție deosebită trebuie luată atunci când se tratează pacienții cu funcție cardiacă, hepatică sau renală redusă, deoarece utilizarea AINS poate determina o deteriorare a funcției renale. Utilizarea concomitentă obișnuită a diferitelor analgezice poate crește și mai mult acest risc. La pacientii cu functie cardiaca, hepatica sau renala redusa este indicat sa se foloseasca cea mai mica doza eficienta pentru cea mai scurta perioada de tratament si monitorizarea periodica a parametrilor clinici si de laborator, mai ales in cazul tratamentului prelungit. \u003cu\u003e• Efecte hematologice\u003c\/u\u003e Ibuprofenul, ca și alte AINS, poate inhiba agregarea trombocitelor și a demonstrat dovezi de prelungire a timpului de sângerare la subiecții sănătoși. Prin urmare, pacienții cu defecte de coagulare sau sub terapie anticoagulantă trebuie supravegheați cu atenție. \u003cu\u003e• Meningită aseptică \u003c\/u\u003e În rare ocazii, la pacienţii trataţi cu ibuprofen au fost observate simptome de meningită aseptică. Deși acest lucru este mai probabil să apară la pacienții cu lupus eritematos sistemic și tulburări ale țesutului conjunctiv asociat, a fost observat și la pacienții fără boli cronice concomitente (vezi pct. 4.8). • Întrucât s-au detectat modificări oculare în timpul studiilor la animale cu AINS, se recomandă, în cazul tratamentelor prelungite, efectuarea controalelor oftalmologice periodice. • Consumul de alcool trebuie evitat deoarece poate intensifica efectele secundare ale AINS, în special cele care afectează tractul gastrointestinal sau sistemul nervos central. Ibuprofenul poate masca semnele sau simptomele infecției (febră, durere și umflare). \u003cu\u003eInformații importante despre unii excipienți\u003c\/u\u003e • Momentact conține: \u003cb\u003eParahidroxibenzoat de propil și metil\u003c\/b\u003e: poate provoca reactii alergice (chiar intarziate) \u003cb\u003eZaharoza\u003c\/b\u003e: Pacienții care suferă de probleme ereditare rare de intoleranță la fructoză, malabsorbție la glucoză-galactoză sau insuficiență a zaharazei izomaltazei nu trebuie să ia acest medicament. \u003cb\u003eSodiu:\u003c\/b\u003e Acest medicament conține mai puțin de 1 mmol (23 mg) sodiu per doză, adică practic „fără sodiu”.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINTERACȚIUNI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e• Ibuprofenul (ca și alte AINS) trebuie luat cu prudență în asociere cu substanțele enumerate mai jos. • Corticosteroizi: risc crescut de ulceraţie gastrointestinală sau hemoragie (vezi pct. 4.4). • Anticoagulante: AINS pot crește efectele anticoagulantelor, cum ar fi warfarina sau heparina (vezi pct. 4.4). În cazul tratamentului concomitent, se recomandă monitorizarea stării de coagulare. • \u003ci\u003eAcid acetilsalicilic:\u003c\/i\u003e Administrarea concomitentă de ibuprofen și acid acetilsalicilic nu este, în general, recomandată din cauza potențialului de creștere a reacțiilor adverse. Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba competitiv efectul acidului acetilsalicilic în doze mici asupra agregării plachetare atunci când cele două medicamente sunt administrate simultan. Deși există incertitudini cu privire la extrapolarea acestor date la situația clinică, nu poate fi exclusă posibilitatea ca utilizarea regulată, pe termen lung, a ibuprofenului să reducă efectul cardioprotector al acidului acetilsalicilic la doze mici. Nu sunt considerate posibile efecte clinice relevante în urma utilizării ocazionale a ibuprofenului (vezi pct. 5.1). • Inhibitori de ciclooxigenază-2 (COX-2) și alte AINS: aceste substanțe pot crește riscul de reacții adverse care afectează tractul gastrointestinal (vezi pct. 4.4). Este recomandabil să nu combinați ibuprofenul cu acid acetilsalicilic sau cu alte AINS, inclusiv inhibitori selectivi de COX-2, din cauza potențialului efect aditiv (vezi pct. 4.4) • Agenți antiagregante și inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS): risc crescut de sângerare gastrointestinală (vezi pct. • Diuretice, inhibitori ai ECA (cum ar fi captopril), beta-blocante şi antagonişti ai angiotensinei II: AINS pot reduce efectul diureticelor şi altor medicamente antihipertensive. Diureticele pot crește, de asemenea, riscul de nefrotoxicitate asociată cu AINS. La unii pacienți cu funcție renală compromisă (de exemplu, pacienți deshidratați sau pacienți vârstnici cu funcție renală compromisă), administrarea concomitentă a unui inhibitor ECA sau a unui antagonist al angiotensinei II și a agenților care inhibă sistemul ciclo-oxigenazei poate duce la o deteriorare suplimentară a funcției renale, inclusiv o posibilă insuficiență renală acută, care este de obicei reversibilă. Aceste interacțiuni trebuie luate în considerare la pacienții care iau Momentact concomitent cu inhibitori ai ECA sau antagonişti ai angiotensinei II. Prin urmare, combinația trebuie administrată cu precauție, în special la pacienții vârstnici. Pacienții trebuie să fie hidratați corespunzător și trebuie avută în vedere monitorizarea funcției renale după inițierea terapiei concomitente și ulterior. • Fenitoină și litiu: administrarea concomitentă de ibuprofen și fenitoină sau preparate cu litiu poate duce la reducerea eliminării acestor medicamente cu creșterea ulterioară a concentrațiilor plasmatice ale acestora cu posibilitatea atingerii pragului toxic. Dacă această combinație este considerată necesară, se recomandă monitorizarea nivelurilor plasmatice de fenitoină și litiu pentru a adapta doza în timpul tratamentului simultan cu ibuprofen. • Metotrexat: AINS pot inhiba secreția tubulară de metotrexat și pot apărea unele interacțiuni metabolice care au ca rezultat reducerea clearance-ului metotrexatului și risc crescut de toxicitate. • Moclobemidă: crește efectul ibuprofenului. • Aminoglicozide: AINS pot reduce excreția de aminoglicozide crescute\u003cu\u003et\u003c\/u\u003erezultând toxicitate.• Glicozide cardiace: AINS pot exacerba insuficiența cardiacă, pot reduce rata de filtrare glomerulară și pot crește nivelurile plasmatice ale glicozidelor cardiace. Se recomandă monitorizarea nivelurilor serice de glicozide. • Colestiramină: administrarea concomitentă de ibuprofen și colestiramină poate reduce absorbția ibuprofenului din tractul gastrointestinal. Cu toate acestea, relevanța clinică a acestei interacțiuni este necunoscută. • Ciclosporină: administrarea concomitentă de ciclosporină şi unele AINS determină un risc crescut de afectare renală. Acest efect nu poate fi exclus pentru combinația de ciclosporină și ibuprofen. • Extracte de plante: Ginkgo Biloba poate crește riscul de sângerare în asociere cu AINS. • Mifepristonă: datorită proprietăților anti-prostaglandine ale AINS, utilizarea acestora după administrarea mifepristonei poate duce la reducerea efectului mifepristonei. Dovezi limitate sugerează că administrarea concomitentă de AINS și prostaglandine în aceeași zi nu influențează negativ efectele mifepristonei sau prostaglandinei asupra maturării cervicale sau contractilității uterine și nu reduce eficacitatea clinică a medicamentului la întreruperea sarcinii. • Antibiotice chinolone: ​​Pacienții care iau AINS și chinolone pot avea un risc crescut de a dezvolta convulsii. • Sulfoniluree: AINS pot crește efectul hipoglicemiant al sulfonilureelor. In cazul tratamentului concomitent se recomanda monitorizarea glicemiei. • Tacrolimus: administrarea concomitentă de AINS şi tacrolimus poate duce la un risc crescut de nefrotoxicitate. • Zidovudină: există dovezi ale unui risc crescut de hemartroză şi hematom la pacienţii hemofili seropozitivi în tratamentul simultan cu Zidovudină şi alte AINS. Se recomandă un examen hematologic la 1-2 săptămâni după începerea tratamentului. • Ritonavir: poate determina o creştere a concentraţiilor plasmatice ale AINS. • Probenecid: încetinește excreția ibuprofenului, cu posibilă creștere a concentrațiilor plasmatice ale acestuia. • Inhibitori ai CYP2C9: Administrarea concomitentă de ibuprofen şi inhibitori de CYP2C9 poate încetini eliminarea ibuprofenului (substrat CYP2C9), ducând la creşterea expunerii la ibuprofen. Într-un studiu cu voriconazol și fluconazol (inhibitori CYP2C9), a fost observată o expunere crescută la S(+)ibuprofen cu aproximativ 80% până la 100%. Reducerea dozei de ibuprofen trebuie luată în considerare în cazurile de administrare concomitentă cu inhibitori puternici ai CYP2C9, în special atunci când se administrează doze mari de ibuprofen cu voriconazol sau fluconazol • Alcool, bifosfonați și oxipentifilină (pentoxifilină): poate potența reacțiile adverse gastrointestinale și riscul de hemoragie. • Baclofen: toxicitate ridicată a baclofenului.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE SECUNDARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eReacțiile adverse observate cu ibuprofen sunt, în general, comune altor analgezice, antipiretice, antiinflamatoare nesteroidiene și sunt raportate mai jos folosind următoarea convenție: Foarte frecvente (≥1\/10), Frecvente (≥1\/100, \u003c1\/10), Mai puțin frecvente (≥1\/1.000, \u003c1\/1.000, \u003c1\/1\/00, \u003c1\/1\/10), 1\/1000), Foarte rare (\u003c1\/10000), Cu frecvență necunoscută (frecvența nu poate fi estimată din datele disponibile).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eInfecții și infestări: Mai puțin frecvente Rinite*.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eInfecții și infestări: Rare Meningită aseptică* Exacerbarea inflamației asociate infecției (de exemplu, dezvoltarea fasciitei necrozante).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sângelui și ale sistemului limfatic: rare leucopenie, trombocitopenie, neutropenie, agranulocitoză, anemie aplastică, anemie hemolitică, inhibarea agregării plachetare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului imunitar: Mai puţin frecvente Reacţii de hipersensibilitate: diverse tipuri de erupţii cutanate, urticarie, prurit, purpură, angioedem, exantem, bronhospasm, dispnee, atac de astm (uneori cu hipotensiune arterială).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului imunitar: Sindrom lupus eritematos rar.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului imunitar: Foarte rare Reacții severe de hipersensibilitate: astm bronșic sever, edem facial, edem limbii, edem laringian, edem al căilor respiratorii cu bronhospasm, dispnee, tahicardie, anafilaxie, dermatită exfoliativă și buloasă.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului imunitar: Reacții alergice nespecifice și anafilaxie necunoscute.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări psihice: Mai puţin frecvente Insomnie, anxietate.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eRare Depresie, stare de confuzie, halucinații.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului nervos: Frecvente Amețeli.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului nervos: Mai puţin frecvente Parestezii, somnolenţă.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului nervos: rare nevrită optică.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări oculare: Mai puţin frecvente Tulburări vizuale.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări oculare: Rare Modificări oculare care duc la tulburări de vedere, neuropatie optică toxică.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale urechii și ale labirintului: mai puțin frecvente tulburări de auz, tinitus, vertij.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări cardiace: Foarte rare Palpitații, insuficiență cardiacă, infarct miocardic, edem pulmonar acut.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări vasculare: Foarte rare Hipertensiune arterială.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări vasculare: necunoscută Accident vascular cerebral**.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări respiratorii, toracice și mediastinale: Mai puțin frecvente Bronhospasm, dispnee, apnee.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale: Mai puţin frecvente Gastrită.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale: Foarte rare Pancreatită.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastro-intestinale: Rare Perforație gastro-intestinală.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale: Cu frecvenţă necunoscută Ulcer peptic, hemoragie gastrointestinală. Senzație de greutate în stomac, greață, vărsături, diaree, flatulență, constipație, dispepsie, dureri epigastrice, arsuri la stomac, dureri abdominale, melenă, hematemeză, stomatită ulceroasă, exacerbare a colitei și a bolii Crohn (vezi pct. 4.4).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări hepatobiliare: Mai puțin frecvente Funcție hepatică anormală, hepatită, icter.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări hepatobiliare: Foarte rare Insuficiență hepatică.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale pielii și țesutului subcutanat: Mai puțin frecvente Erupții cutanate alergice (eritem) Reacție de fotosensibilitate\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări cutanate și ale țesutului subcutanat: Foarte rare Dermatită buloasă inclusiv sindrom Stevens-Johnson, necroliză epidermică toxică, eritem multiform. Infecția pielii și afecțiunile țesuturilor moi**.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări cutanate și ale țesutului subcutanat: Necunoscută Reacție medicamentoasă cu eozinofilie și simptome sistemice (sindrom DRESS).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări renale și urinare: Mai puțin frecvente Funcție renală anormală, nefropatie toxică sub diferite forme, inclusiv nefrită interstițială, sindrom nefrotic și insuficiență renală.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări renale și urinare: rare hiperrazotemie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări generale și afecțiuni legate de locul de administrare: Frecvente Stare de rău, oboseală.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări generale și afecțiuni legate de locul de administrare: Edem rare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eInvestigații: Rare Creșterea transaminazelor, creșterea fosfatazei alcaline, scăderea hemoglobinei, scăderea hematocritului, prelungirea timpului de sângerare, scăderea calciului în sânge, creșterea acidului uric în sânge.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e*S-au observat rinită și meningită aseptică în special la pacienții cu afecțiuni autoimune preexistente (cum sunt lupus eritematos sistemic și boală mixtă a țesutului conjunctiv) cu simptome de rigiditate a gâtului, cefalee, greață, vărsături, febră sau dezorientare (vezi pct. 4.4). A fost descrisă exacerbarea inflamației legate de infecție (de exemplu, dezvoltarea fasciitei necrozante). ** Studiile clinice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari (2400 mg\/zi), poate fi asociată cu o creștere modestă a riscului de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral) (vezi pct. 4.4). *** În timpul infecției cu varicela pot apărea infecții grave ale pielii și tulburări ale țesuturilor moi. \u003ci\u003eRaportarea reacțiilor adverse suspectate\u003c\/i\u003e Raportarea reacțiilor adverse suspectate care apar după autorizarea medicamentului este importantă, deoarece permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu\/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare la https:\/\/www.aifa.gov.it\/content\/segnalazioni-reazioni-avverse.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSupradozaj\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eToxicitate\u003c\/u\u003e Semnele și simptomele de toxicitate nu au fost în general observate la doze sub 100 mg\/kg la copii sau adulți. Cu toate acestea, în unele cazuri poate fi necesar un tratament de susținere. S-a observat că copiii prezintă semne și simptome de toxicitate după ingerarea ibuprofenului în doze de 400 mg\/kg sau mai mari. \u003cu\u003eSimptome\u003c\/u\u003e Majoritatea pacienților care au ingerat cantități semnificative de ibuprofen vor prezenta simptome în decurs de 4 până la 6 ore. Cele mai frecvent raportate simptome de supradozaj includ: greață, vărsături, dureri abdominale, letargie și somnolență. Efectele sistemului nervos central (SNC) includ dureri de cap, tinitus, amețeli, convulsii și pierderea conștienței. Rareori au fost raportate nistagmus, hipotermie, efecte renale, hemoragii gastrointestinale, comă, apnee, diaree și SNC și depresie respiratorie. Au fost raportate dezorientare, excitare, leșin și toxicitate cardiovasculară, inclusiv hipotensiune arterială, bradicardie și tahicardie. În cazurile de supradozaj semnificativ, este posibilă insuficiența renală și afectarea ficatului. În cazurile de otrăvire severă, poate apărea acidoză metabolică \u003cu\u003eTratament\u003c\/u\u003e Nu există un antidot specific pentru supradozajul cu ibuprofen. Prin urmare, în caz de supradozaj, este indicat un tratament simptomatic și de susținere. O atenție deosebită se datorează controlului tensiunii arteriale, echilibrului acido-bazic și oricărei hemoragii gastrointestinale. Administrarea cărbunelui activat trebuie luată în considerare în decurs de o oră de la ingerarea unei cantități potențial toxice. Alternativ, la adulți, lavajul gastric trebuie luat în considerare în decurs de o oră de la ingerarea unei supradoze care poate pune viața în pericol. Trebuie asigurată o diureză adecvată și trebuie monitorizate îndeaproape funcțiile renale și hepatice. Pacientul trebuie să rămână sub observație timp de cel puțin patru ore după ingerarea unei cantități potențial toxice de medicament. Orice apariție a convulsiilor frecvente sau prelungite trebuie tratată cu diazepam intravenos. În funcție de starea clinică a pacientului, pot fi necesare alte măsuri de sprijin. Pentru mai multe informații, contactați centrul local de control al otrăvirilor.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSARCINA SI ALAPTATUL\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eSarcina\u003c\/u\u003e Inhibarea sintezei prostaglandinelor poate afecta negativ sarcina si\/sau dezvoltarea embrio-fetala. Rezultatele studiilor epidemiologice sugerează un risc crescut de avort spontan și malformații cardiace și gastroschisis după utilizarea unui inhibitor al sintezei prostaglandinelor în stadiile incipiente ale sarcinii. Riscul absolut de malformații cardiace a crescut de la mai puțin de 1% la aproximativ 1,5%. S-a considerat că riscul crește odată cu doza și durata terapiei. La animale, s-a demonstrat că administrarea de inhibitori ai sintezei prostaglandinelor provoacă o creștere a pierderilor pre și post-implantare și a mortalității embrio-fetale. Mai mult, a fost raportată o incidență crescută a diferitelor malformații, inclusiv malformații cardiovasculare, la animalele cărora li s-au administrat inhibitori ai sintezei prostaglandinelor în timpul perioadei organogenetice. În timpul primului și al doilea trimestru de sarcină, Momentact nu trebuie administrat decât dacă este strict necesar. Dacă Momentact este utilizat de către o femeie care încearcă să rămână însărcinată sau în timpul primului și al doilea trimestru de sarcină, doza și durata tratamentului trebuie menținute cât mai mici posibil. \u003cb\u003e \u003cu\u003e În timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, toți inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot expune fătul la\u003c\/u\u003e:\u003c\/b\u003e - toxicitate cardiopulmonară (cu închiderea prematură a canalului arterial și hipertensiune pulmonară); - disfunctie renala, care poate evolua spre insuficienta renala cu oligo-hidramnios; \u003cb\u003e \u003cu\u003e La sfârșitul sarcinii, toți inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot expune mama și nou-născutul la:\u003c\/u\u003e \u003c\/b\u003e - posibilă prelungire a timpului de sângerare și efect antiagregant care poate apărea chiar și la doze foarte mici; - inhibarea contractiilor uterine rezultand travaliu intarziat sau prelungit. În consecință, Momentact este contraindicat în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină. \u003cu\u003eAlăptarea \u003c\/u\u003e Ibuprofenul este excretat în laptele matern, dar la doze terapeutice în timpul tratamentului de scurtă durată, riscul de a influența nou-născutul pare puțin probabil. Dacă, totuși, tratamentul este pe termen mai lung, trebuie luată în considerare înțărcarea timpurie. AINS trebuie evitate în timpul alăptării. \u003cu\u003eFertilitatea\u003c\/u\u003e Utilizarea ibuprofenului poate compromite fertilitatea feminină și nu este recomandată femeilor care încearcă să rămână însărcinate. Acest efect este reversibil la întreruperea tratamentului. La femeile care au dificultăți de a concepe sau care sunt supuse investigațiilor pentru infertilitate, trebuie luată în considerare întreruperea tratamentului cu ibuprofen.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eDe regulă, utilizarea ibuprofenului nu modifică capacitatea de a conduce vehicule și de a folosi utilaje. Cu toate acestea, pacienții a căror activitate necesită vigilență trebuie să fie precauți dacă observă somnolență, amețeli sau depresie în timpul tratamentului cu ibuprofen.\u003c\/p\u003e","brand":"Angelini Pharma","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":51131297661255,"sku":"035618077","price":10.23,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/files\/angelini-pharma-italia-spa-momentact-400mg-8-bustine-sospensione-orale-10ml-farmacia-dottor-tili-1213792184.jpg?v=1767127109"},{"product_id":"neooptalidon-200mg-125mg-25mg-8-compresse-rivestite","title":"NeoOptalidon 200mg + 125mg + 25mg 8 comprimate filmate","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINDICAȚII\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTratamentul simptomatic al stărilor dureroase acute (dureri de cap; dureri de dinți; nevralgie; dureri menstruale) și stărilor febrile.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINGREDIENTE ACTIVE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eUn comprimat acoperit conține ingrediente active: paracetamol 200 mg; propifenazonă 125 mg; cofeina 25 mg. Excipienți cu efecte cunoscute: zaharoză 60 mg; ulei de arahide hidrogenat 0,132 mg. Pentru lista completă a excipienților, vezi pct. 6.1.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEXCIPIENȚI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eHidroxipropil celuloză; ulei de dimetilsilicon; crospovidonă; ulei vegetal hidrogenat; stearat de magneziu; dioxid de titan; ulei de arahide hidrogenat; siliciu coloidal anhidru; macrogol 6000; povidonă; zaharoză; acid stearic; talc; celuloză microcristalină; alcool cetilic; eritrozină (E 127); gumă arabică.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e• Hipersensibilitate la ingredientele active sau alte substanțe strâns legate din punct de vedere chimic și\/sau la oricare dintre excipienții enumerați la punctul 6.1; • hemopatii precum granulocitopenia si porfirii intermitente; • pacienţi cu insuficienţă manifestă a glucozo-6-fosfat dehidrogenazei; • pacienţi care suferă de anemie hemolitică severă; • insuficienta hepatocelulara si renala severa; • din cauza prezenței cofeinei, produsul nu trebuie administrat copiilor sub 12 ani; • sarcina şi alăptarea (vezi pct. 4.6). • alergii la arahide sau soia.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eDOZAJE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eDozare\u003c\/u\u003e 1-2 comprimate filmate; până la 4 comprimate filmate în 24 de ore. \u003ci\u003ePopulații speciale\u003c\/i\u003e Pacienții vârstnici trebuie să respecte dozele minime indicate mai sus. Nu administrați produsul mai mult de 3 zile consecutive. Nu depășiți dozele recomandate. \u003cu\u003eMod de administrare\u003c\/u\u003e Luați NEO-OPTALIDON cu o înghițitură mare de apă sau alte lichide. Preparatele analgezice orale trebuie luate pe stomacul plin.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONSERVARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAcest medicament nu necesită condiții speciale de păstrare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eUtilizarea produsului nu este recomandată dacă pacientul este tratat cu antiinflamatoare. Dozele mari sau prelungite de produs pot provoca boli hepatice cu risc ridicat și chiar modificări grave ale rinichilor și sângelui. A se administra cu prudență la subiecții cu insuficiență renală sau hepatică sau disfuncție hematopoietică. În timpul tratamentului cu paracetamol, înainte de a lua orice alt medicament, verificați dacă acesta nu conține același ingredient activ, deoarece dacă paracetamolul este luat în doze mari, pot apărea reacții adverse grave. Dacă în timpul tratamentului apar febră, angină, modificări ale pielii sau ale mucoaselor, întrerupeți terapia și consultați medicul. Invitați pacientul să contacteze medicul înainte de a combina orice alt medicament (vezi pct. 4.5). În cazuri rare de reacții alergice, administrarea produsului trebuie suspendată. O atenție deosebită este necesară la pacienții cu astm bronșic, rinită cronică sau urticarie cronică. Au fost raportate cazuri izolate de crize de astm și șoc anafilactic asociate cu aportul de medicamente care conțin propilfenazonă și paracetamol la persoanele susceptibile. \u003cu\u003eSe recomandă prudență dacă acetaminofenul este administrat concomitent cu flucloxacilină, din cauza riscului crescut de acidoză metabolică cu decalaj anionic ridicat (HAGMA), în special la pacienții cu insuficiență renală severă, sepsis, malnutriție și alte surse de deficiență de glutation (de exemplu, alcoolism cronic), precum și la cei care utilizează doze zilnice maxime de acetaminofen. Se recomandă monitorizarea atentă, inclusiv măsurarea 5-oxoprolinei urinare.\u003c\/u\u003e \u003cu\u003eInformații importante despre unii excipienți\u003c\/u\u003e NEO-OPTALIDON conţine • zaharoză: pacienţii care suferă de probleme ereditare rare de intoleranţă la fructoză, malabsorbţie la glucoză-galactoză sau insuficienţă a zaharazei izomaltazei nu trebuie să ia acest medicament; • ulei de arahide hidrogenat: nu utilizati daca sunteti alergic la arahide sau soia.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINTERACȚIUNI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eProdusul poate interacționa cu alcoolul, unele hipoglicemice (acetohexamidă, clorpropamidă, tolbutamidă), anticoagulante (warfarină), fenitoină. În timpul terapiei cu anticoagulante orale se recomandă reducerea dozelor. Medicamentele care încetinesc golirea gastrică (de exemplu, propantelina) pot reduce viteza de absorbție a paracetamolului, întârziind efectul terapeutic al acestuia; dimpotrivă, medicamentele care măresc viteza de golire gastrică (de exemplu, metoclopramidă, domperidonă) duc la o creștere a vitezei de absorbție. Administrarea concomitentă de cloramfenicol poate induce o prelungire a timpului de înjumătățire al paracetamolului, cu riscul creșterii toxicității acestuia. Utilizați cu precauție extremă și sub control strict în timpul tratamentului cronic cu medicamente care pot determina inducerea monooxigenazelor hepatice sau în cazul expunerii la substanțe care pot avea un astfel de efect (de exemplu rifampicina, cimetidina, antiepileptice precum glutetimida, fenobarbitalul, carbamazepina). Administrarea paracetamolului poate interfera cu determinarea acidului uric (prin metoda acidului fosfotungstic) si cu cea a glicemiei (prin metoda glucozo-oxidaza-peroxidaza). Utilizarea concomitentă de paracetamol și AZT (zidovudină) crește tendința de reducere a numărului de leucocite (neutropenie). Prin urmare, NEO-OPTALIDON nu trebuie administrat în asociere cu AZT (zidovudină), decât pe bază de prescripție medicală. Administrarea concomitentă de AINS sau opioide determină o întărire reciprocă a efectului analgezic. Paracetamolul crește ASC a etinilestradiolului cu 22%. Paracetamolul poate reduce concentrația plasmatică a lamotriginei. Trebuie avută prudență atunci când paracetamolul este utilizat concomitent cu flucloxacilină, deoarece utilizarea concomitentă a fost asociată cu acidoză metabolică cu decalaj anionic ridicat, în special la pacienții cu factori de risc (vezi pct. 4.4).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE SECUNDARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAu fost observate următoarele reacții adverse: \u003ci\u003e \u003cu\u003eAlterări ale pielii și țesutului subcutanat\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Erupții cutanate alergice. Eritem multiform, foarte rar sindrom Stevens Johnson și necroliza epidermică au fost raportate rar la utilizarea paracetamolului. Au fost raportate reacții de hipersensibilitate precum angioedem, prurit, eritem, urticarie, dispnee, astm bronșic, edem laringian, șoc anafilactic. \u003ci\u003e \u003cu\u003eAlterări ale sistemului sanguin și limfatic\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Trombocitopenie, leucopenie, anemie, agranulocitoză. \u003ci\u003e \u003cu\u003eAlterări ale sistemului hepatobiliar\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Alterări ale funcției hepatice și hepatită. \u003ci\u003e \u003cu\u003eAlterări ale tractului renal și urinar\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Insuficiență renală acută, nefrită interstițială, hematurie, anurie. \u003ci\u003e \u003cu\u003eAlterări ale sistemului auditiv și vestibular\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Amețeli. \u003ci\u003e \u003cu\u003eAlterări ale sistemului gastrointestinal\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Tulburări gastrointestinale. \u003cb\u003eRaportarea reacțiilor adverse suspectate.\u003c\/b\u003e Raportarea reacțiilor adverse suspectate care apar după autorizarea medicamentului este importantă, deoarece permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu\/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare la https:\/\/www.aifa.gov.it\/content\/segnalazioni-reazioni-avverse.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSupradozaj\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAportul incorect de cantități mai mari decât cele recomandate poate provoca convulsii. În caz de supradozaj, paracetamolul poate provoca citoliză hepatică care poate evolua către necroză masivă și ireversibilă. Datorită prezenței cofeinei, din nou în doze mari, pot apărea hiperstimulare cu excitație, insomnie, tremor muscular, greață, vărsături, creșterea diurezei, tahicardie, extrasistolă, scotom.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSARCINA SI ALAPTATUL\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eUtilizarea NEO-OPTALIDON în caz de sarcină, chiar presupusă, și în special în primele 3 luni și în timpul alăptării este contraindicată. Începând cu a douăzecea săptămână de sarcină, utilizarea AINS poate provoca oligohidramnios rezultat din disfuncția renală fetală. Această afecțiune poate apărea la scurt timp după începerea tratamentului și este, în general, reversibilă la întreruperea tratamentului. În plus, au fost raportate cazuri de constricție a canalului arterial în urma tratamentului în al doilea trimestru, dintre care majoritatea s-au rezolvat după întreruperea tratamentului. În timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, toți inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot expune fătul la: • Toxicitate cardiopulmonară (constricție\/închidere prematură a canalului arterial și hipertensiune pulmonară); • Disfuncție renală (vezi mai sus); mama si nou-nascutul, la sfarsitul sarcinii, la: • Posibila prelungire a timpului de sangerare, si efect antiagregant care poate aparea chiar si la doze foarte mici; • Inhibarea contractiilor uterine care rezulta in travaliu intarziat sau prelungit. Prin urmare, NEO-OPTALIDON este contraindicat în timpul sarcinii (vezi pct. 4.3).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eDatorită posibilului declanșare a amețelii, produsul poate afecta capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.\u003c\/p\u003e","brand":"Perrigo","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":51131303264583,"sku":"025319043","price":6.97,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/files\/perrigo-italia-srl-neooptalidon-200mg-125mg-25mg-8-compresse-rivestite-farmacia-dottor-tili-1213792155.jpg?v=1767134608"},{"product_id":"paracetamolo-zentiva-500mg-20-compresse","title":"Paracetamol Zentiva 500 mg 20 comprimate","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINDICAȚII\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTratamentul simptomatic pe termen scurt al durerii și\/sau febrei ușoare până la moderate. Paracetamol Zentiva S.r.l. 500 mg este destinat adulților, adolescenților și copiilor cu o greutate mai mare de 21 kg (cu vârsta de 6 ani și peste). Paracetamol Zentiva S.r.l. 1000 mg este destinat adulților și adolescenților cu o greutate mai mare de 60 kg (cu vârsta de 15 ani și peste).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINGREDIENTE ACTIVE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eParacetamol Zentiva S.r.l. Comprimate de 500 mg: fiecare comprimat conține paracetamol 500 mg. Paracetamol Zentiva S.r.l.. Comprimate 1000 mg: fiecare comprimat contine 1000 mg paracetamol. Pentru lista completă a excipienților, vezi pct. 6.1.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEXCIPIENȚI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAmidon pregelatinizat, amidon de porumb, talc (E 553), acid stearic (E 570), povidonă (E 1201), sorbat de potasiu (E 202).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e- Hipersensibilitate la substanța activă sau la oricare dintre excipienții enumerați la punctul 6.1. - Insuficiență hepatică severă. - hepatită acută.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eDOZAJE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eDozare\u003c\/u\u003e Cea mai mică doză eficientă trebuie utilizată pentru cel mai scurt timp posibil. Doza zilnică maximă nu trebuie depășită. Paracetamolul se administrează în funcție de greutatea corporală și vârsta, de obicei 10 - 15 mg\/kg greutate corporală ca doză unică, până la o doză zilnică maximă de 60 mg\/kg greutate corporală. Pentru dozajul bazat pe greutatea corporală și vârsta, consultați tabelele. Paracetamol Zentiva S.r.l.500 mg comprimate Paracetamol Zentiva S.r.l. Comprimatele de 500 mg nu sunt destinate copiilor sub 6 ani cu greutate corporală mai mică de 21 kg.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eVarsta: 6 - 8 ani - Greutate corporala: 21 - 24 kg. Doză unică: 250 mg. Doza zilnica maxima: 1,25 g. Interval de dozare: minim 4 - 6 ore.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eVarsta: 9 - 10 ani - Greutate corporala: 25 - 32 kg. Doză unică: 250 mg. Doza zilnica maxima: 1,5 g. Interval de dozare: minim 4 - 6 ore.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eVarsta: 10 - 12 ani - Greutate corporala: \u003e 33 kg. Doză unică: 500 mg. Doza zilnica maxima: 2 g. Interval de dozare: minim 4 - 6 ore.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eVârsta: 12 - 15 ani - Greutate corporală: 34 ‒ 60 kg. Doză unică: 500 mg. Doza zilnica maxima: 3 g. Interval de dozare: minim 4 - 6 ore.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eVârsta: \u003e 15 ani - Greutate corporală: 34 ‒ 60 kg. Doză unică: 500 mg. Doza zilnica maxima: 3 g. Interval de dozare: minim 4 - 6 ore.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eVarsta: \u003e 15 ani - Greutate corporala: \u003e 60 kg. Doză unică: 500 - 1000 mg. Doza zilnica maxima: 3 g*. Interval de dozare: minim 4 - 6 ore.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e* Doar după consultarea medicului, doza maximă zilnică la pacienții cu greutate corporală \u003e 60 kg poate fi crescută la 4 g de paracetamol. Paracetamol Zentiva S.r.l. 1000 mg comprimate Paracetamol Zentiva S.r.l. Comprimatele de 1000 mg nu sunt destinate copiilor și adolescenților cu vârsta sub 15 ani și cu o greutate mai mică de 60 kg.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eVarsta: \u003e 15 ani - Greutate corporala: \u003e 60 kg. Doză unică: 1000 mg. Doza zilnica maxima: 3 g*. Interval de dozare: minim 4 - 6 ore.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e* Doar după consultarea medicului, doza maximă zilnică la pacienții cu greutate corporală \u003e 60 kg poate fi crescută la 4 g de paracetamol. \u003ci\u003eInsuficiență renală\u003c\/i\u003e Paracetamolul trebuie utilizat cu prudență la pacienții cu insuficiență renală, deoarece este necesară o doză redusă și\/sau un interval prelungit de administrare (vezi pct. 4.4). Doza unică maximă nu trebuie să depășească 500 mg. - Se recomanda un interval de dozare de 6 ore cu o rata de filtrare glomerulara de 50 ± 10 ml\/min. - Se recomanda un interval de administrare de 8 ore cu o rata de filtrare glomerulara mai mica de 10 ml\/min. \u003ci\u003eInsuficiență hepatică\u003c\/i\u003e Paracetamolul trebuie utilizat cu precauţie la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată sau cu sindrom Gilbert, deoarece doza trebuie redusă sau intervalul dintre administrări trebuie prelungit (vezi pct. 4.4). La aceşti pacienţi, doza zilnică nu trebuie să depăşească 60 mg\/kg (maximum 2 g\/zi). Utilizarea acestui medicament este contraindicată la pacienții cu insuficiență hepatică severă (vezi pct. 4.3). \u003ci\u003evârstnici\u003c\/i\u003e Experiența a indicat că doza normală de paracetamol pentru adulți este în general adecvată. Cu toate acestea, la subiecții vârstnici fragili și imobili sau la pacienții vârstnici cu insuficiență renală sau hepatică, poate fi adecvată o reducere a cantității sau frecvenței administrării (vezi pct. 4.4). \u003cu\u003eMod de administrare\u003c\/u\u003e Pentru uz oral. Comprimatele trebuie înghițite cu o cantitate suficientă de lichid.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONSERVARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAcest medicament nu necesită condiții speciale de păstrare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePacienții trebuie sfătuiți să nu utilizeze în același timp alte medicamente care conțin paracetamol. Cazuri de hepatotoxicitate indusă de acetaminofen, inclusiv cazuri fatale, au fost raportate la pacienții care iau acetaminofen la doze în intervalul terapeutic. Aceste cazuri au fost raportate la pacienți cu unul sau mai mulți factori de risc pentru hepatotoxicitate, inclusiv greutate corporală mică (\u003c50 kg), insuficiență renală și hepatică, alcoolism cronic, utilizarea concomitentă de medicamente hepatotoxice și în malnutriție acută și cronică (rezerve hepatice scăzute de glutation). Paracetamolul trebuie utilizat cu prudență la pacienții cu deficit de glucoză-6-fosfat dehidrogenază, anemie hemolitică, deficit de glutation, malnutriție cronică, alcoolism cronic, deshidratare, vârstnici și la pacienții cu insuficiență hepatică ușoară până la moderată și\/sau insuficiență renală (vezi pct. 4.2). Se recomandă monitorizarea regulată a testelor funcției hepatice la pacienții cu insuficiență hepatică și la cei care primesc doze mari de paracetamol pentru o perioadă lungă de timp. Riscul de efecte hepatotoxice grave crește semnificativ odată cu creșterea dozei și a duratei tratamentului. Boala hepatică de bază crește riscul sau leziunile hepatice legate de acetaminofen. Riscul de supradozaj este mai mare la pacienții cu leziuni hepatice non-cirotice cauzate de alcool. Consumul de alcool trebuie evitat în timpul tratamentului. Consumul de alcool pe termen lung crește semnificativ riscul de hepatotoxicitate cu paracetamol. Măsurarea timpului de protrombină este necesară în terapia concomitentă cu anticoagulante orale și aportul zilnic regulat pe termen lung de paracetamol. Posibilitatea de insuficiență renală nu poate fi exclusă în tratamentul de lungă durată. Se recomandă prudență dacă acetaminofenul este administrat concomitent cu flucloxacilină, din cauza riscului crescut de acidoză metabolică cu decalaj anionic ridicat (HAGMA), în special la pacienții cu insuficiență renală severă, sepsis, malnutriție și alte surse de deficiență de glutation (de exemplu, alcoolism cronic), precum și la cei care utilizează doze zilnice maxime de acetaminofen. Se recomandă monitorizarea atentă, inclusiv măsurarea 5-oxoprolinei urinare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINTERACȚIUNI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eRata de absorbție a paracetamolului poate fi crescută de metoclopramidă sau domperidonă. Cu toate acestea, utilizarea concomitentă nu trebuie evitată. Colestiramina reduce absorbția paracetamolului. Paracetamolul trebuie administrat cu cel puțin 1 oră înainte sau 4-6 ore după colestiramină. Administrarea concomitentă pe termen lung cu acid acetilsalicilic sau alte AINS poate provoca leziuni renale. Efectul anticoagulant al warfarinei sau al altor produse cumarinice poate fi crescut, împreună cu un risc crescut de sângerare, cu aportul zilnic regulat pe termen lung de paracetamol. Utilizarea ocazională nu are efecte semnificative. Substanțele hepatotoxice pot crește potențiala acumulare și supradozaj de acetaminofen. Paracetamolul poate influența farmacocinetica cloramfenicolului. Prin urmare, se recomandă o analiză a cloramfenicolului în plasmă în cazul tratamentului combinat cu cloramfenicol pentru injecție. Probenecidul reduce clearance-ul paracetamolului cu aproape 50%. Prin urmare, doza de paracetamol poate fi redusă la jumătate în timpul tratamentului concomitent. Inductorii enzimatici microzomali (de exemplu, rifampicina, fenobarbital, fenitoina, carbamazepina, sunătoare) reduc biodisponibilitatea paracetamolului prin creșterea glucuronidării și crește riscul de toxicitate hepatică. Astfel de combinații trebuie evitate. Utilizarea concomitentă de paracetamol și zidovudină poate duce la un risc crescut de neutropenie. Utilizarea concomitentă de paracetamol și izoniazidă poate duce la un risc crescut de hepatotoxicitate. Trebuie avută prudență atunci când paracetamolul este utilizat concomitent cu flucloxacilină, deoarece utilizarea concomitentă a fost asociată cu acidoză metabolică cu decalaj anionic ridicat, în special la pacienții cu factori de risc (vezi pct. 4.4).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE SECUNDARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAdministrarea paracetamolului poate provoca următoarele reacții adverse (clasificate în grupe conform terminologiei MedDRA cu indicarea frecvenței incidenței după cum urmează: foarte frecvente (≥1\/10); frecvente (de la: ≥1\/100 la: \u003c1\/10); mai puțin frecvente (de la: ≥1\/1.000 la: ≥1\/000 la: \u003c1\/1\/00; până la \u003c1\/1.000); rare (\u003c1\/10.000), necunoscută (frecvența nu poate fi estimată din datele disponibile).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sângelui și ale sistemului limfatic - Frecvență: Foarte rare. Efecte secundare: trombocitopenie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului imunitar - Frecvență: Rare. Efecte secundare: Reacție de hipersensibilitate a pielii incl. erupție cutanată și angioedem.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului imunitar - Frecvență: Foarte rare. Efecte secundare: anafilaxie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări respiratorii, toracice și mediastinale - Frecvență: Foarte rare. Efecte secundare: Bronhospasm*.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări hepatobiliare - Frecvență: Foarte rare. Efecte secundare: Funcție hepatică anormală.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale pielii și țesutului subcutanat - Frecvență: Foarte rare. Reacții adverse: Cazuri de reacții cutanate severe, cum ar fi necroliza epidermică toxică (TEN), sindromul Stevens-Johnson (SJS), pustuloza exantematoasă acută generalizată.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cb\u003e*\u003c\/b\u003e La pacienții sensibili la acid acetilsalicilic sau alte AINS. \u003cu\u003eRaportarea reacțiilor adverse suspectate\u003c\/u\u003e Raportarea reacțiilor adverse suspectate care apar după autorizarea medicamentului este importantă, deoarece permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu\/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare la https:\/\/www.aifa.gov.it\/content\/segnalazioni-reazioni-avverse.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSupradozaj\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eÎn caz de supradozaj de paracetamol, este necesară asistență medicală imediată, chiar dacă nu există simptome de supradozaj. \u003cu\u003eSimptome\u003c\/u\u003e Supradozajul chiar și cu doze relativ mici de paracetamol poate provoca leziuni hepatice grave și, uneori, necroză tubulară renală acută. Greață, vărsături, letargie, anorexie, paloare și transpirație pot apărea în decurs de 24 de ore sau pacienții pot fi asimptomatici. Durerea abdominală poate fi primul simptom al afectarii ficatului și apare în decurs de 1 până la 2 zile. Supradozajul cu paracetamol poate provoca necroză a celulelor hepatice care poate induce necroză completă și ireversibilă, ducând la insuficiență hepatocelulară, acidoză metabolică și encefalopatie care poate duce la comă și deces. Simultan, se observă niveluri crescute ale transaminazelor hepatice (AST, ALT), lactat dehidrogenazei și bilirubinei împreună cu timp prelungit de protrombină, care poate apărea la 12 până la 48 de ore după administrare. Prelungirea timpului de protrombină este unul dintre indicatorii funcției hepatice afectate și, prin urmare, se recomandă monitorizarea. Complicațiile insuficienței hepatice includ edem cerebral, sângerare, hipoglicemie, hipotensiune arterială, infecții și insuficiență renală. Afectarea ficatului este posibilă la pacienții care au luat mai mult decât cantitatea recomandată de acetaminofen. Se crede că cantități excesive de metabolit toxic se leagă ireversibil de țesutul hepatic. Unii pacienți pot prezenta un risc crescut de afectare a ficatului din cauza toxicității acetaminofenului. Factorii de risc includ: - Pacienții cu boală hepatică. - Pacienți vârstnici. - Copii mici. - Pacienți în tratament de lungă durată cu carbamazepină, fenobarbitonă, fenitoină, primidonă, rifampină, sunătoare sau alte medicamente care induc enzimele hepatice. - Pacienții care consumă în mod regulat alcool peste cantitățile recomandate. - Pacienți cu depleție de glutation, de ex. tulburări de alimentație, fibroză chistică, infecție HIV, înfometare, cașexie. Insuficiența renală acută poate apărea fără prezența insuficienței hepatice severe. Alte manifestări ale intoxicației sunt afectarea miocardului, aritmiile cardiace și pancreatita. \u003cu\u003emanagement\u003c\/u\u003e Este necesară spitalizarea. Trebuie efectuată prelevarea de sânge pentru a determina concentrația plasmatică inițială de paracetamol. În cazul unui singur supradozaj acut, concentrația plasmatică de paracetamol trebuie măsurată la 4 ore după ingestie. Inducerea vărsăturilor, lavaj gastric, mai ales dacă paracetamolul a fost ingerat cu mai puțin de 4 ore înainte, atunci trebuie pregătită administrarea de metionină (2,5 g pe cale orală) și sunt adecvate măsuri de susținere. Administrarea cărbunelui activat pentru a reduce absorbția gastrointestinală este controversată. Antidotul specific N-acetilcisteină trebuie administrat cât mai curând posibil, în decurs de 8 ± 15 ore de la otrăvire, dar s-au observat efecte benefice și la administrarea ulterioară de acetilcisteină. Acetilcisteina trebuie administrată în conformitate cu ghidurile terapeutice naționale, de obicei se administrează la adulți, adolescenți și copii IV în soluție de glucoză 5%, doza inițială trebuie să fie de 150 mg\/kg greutate corporală timp de 15 minute. În plus, 50 mg\/kg în perfuzie cu soluție de glucoză 5% pentru o perioadă de 4 ore, apoi 100 mg\/kg până la 16 ani.\u003csup\u003ea\u003c\/sup\u003e resp. 20\u003csup\u003ea\u003c\/sup\u003e oră de la începutul terapiei. Acetilcisteina poate fi administrată și pe cale orală în decurs de 10 ore de la ingestia unei doze toxice de paracetamol în doză de 70 - 140 mg\/kg de 3 ori pe zi. Hemodializa sau hemoperfuzia este în vigoare în caz de intoxicație foarte severă. Trebuie implementat un tratament simptomatic.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSARCINA SI ALAPTATUL\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eSarcina\u003c\/u\u003e O cantitate mare de date despre femeile gravide nu indică nici malformații, nici toxicitate fetală\/neonatală. Studii epidemiologice privind dezvoltarea neurologică la copiii expuși la paracetamol \u003ci\u003ein uter\u003c\/i\u003e arata rezultate neconcludente. Dacă este necesar din punct de vedere clinic, paracetamolul poate fi utilizat în timpul sarcinii, totuși trebuie utilizat la cea mai mică doză eficientă pentru cel mai scurt timp posibil și cu cea mai mică frecvență posibilă. \u003cu\u003eAlăptarea\u003c\/u\u003e Paracetamolul trece în laptele matern, dar este puțin probabil să afecteze copilul la doze terapeutice. Nu este necesară întreruperea alăptării în timpul tratamentului de scurtă durată cu dozele recomandate din acest medicament. \u003cu\u003eFertilitatea\u003c\/u\u003e Nu sunt disponibile date clinice.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eParacetamol Zentiva S.r.l. nu modifică capacitatea de a conduce vehicule și de a folosi utilaje.\u003c\/p\u003e","brand":"Zentiva","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":51131305165127,"sku":"049925035","price":4.19,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/files\/zentiva-italia-srl-paracetamolo-zentiva-500mg-20-compresse-farmacia-dottor-tili-1213792164.png?v=1767134849"},{"product_id":"nurofencaps-400mg-10-capsule-molli","title":"Nurofencaps 400 mg 10 capsule moi","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINDICAȚII\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAcest medicament este indicat la adulți, copii și adolescenți cu o greutate mai mare de 40 kg (începând cu vârsta de 12 ani) pentru tratamentul simptomatic pe termen scurt al durerilor ușoare până la moderate, cum ar fi dureri de cap, dureri menstruale, dureri de dinți și dureri asociate cu răceala obișnuită.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINGREDIENTE ACTIVE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFiecare capsulă conţine ibuprofen 400 mg Excipienţi cu efecte cunoscute: Sorbitol (E420) 36,6 mg\/capsulă; Ponceau 4R (E124) 0,79 mg\/capsula. Pentru lista completă a excipienților vezi pct. 6.1.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEXCIPIENȚI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eUmplere\u003c\/u\u003e: Macrogol 600, hidroxid de potasiu, apă purificată. \u003cu\u003eCarcasă din gelatină\u003c\/u\u003e: Jeleu, \u003cb\u003eSorbitol lichid (E420)\u003c\/b\u003e, \u003cb\u003ePonceau 4R (E124)\u003c\/b\u003e. \u003cu\u003eCerneală\u003c\/u\u003e: dioxid de titan (E171), propilenglicol, hipromeloză (E464). \u003cu\u003eAjutoare de proces\u003c\/u\u003e: Trigliceride (catenă medie), Lecitină (E322).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e• Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la punctul 6.1. • Pacienții care au prezentat reacții de hipersensibilitate (cum ar fi bronhospasm, astm, rinită, angioedem sau urticarie) asociate cu utilizarea acidului acetilsalicilic (AAS) sau a altor produse antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). • Antecedente de sângerare gastrointestinală sau perforație asociată tratamentului anterior cu AINS • Pacienți cu ulcer\/hemoragie peptică curentă sau antecedente de ulcer\/hemoragie peptică recurentă (două sau mai multe episoade distincte de ulcerație sau sângerare dovedită). • Pacienți cu insuficiență hepatică, renală sau cardiacă severă (Clasa IV NYHA). Vezi, de asemenea, pct. 4.4 • Pacienţi cu sângerare cerebrovasculară sau alte sângerări active. • Pacienți cu tulburări neclare ale hematopoiezei. • Pacienți cu deshidratare severă (cauzată de vărsături, diaree sau aport insuficient de lichide) • În timpul ultimului trimestru de sarcină (vezi pct. 4.6). • Adolescenți cu greutatea mai mică de 40 kg sau copii sub 12 ani.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eDOZAJE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eDozare\u003c\/u\u003e Doar pentru o perioadă scurtă de tratament. Reacțiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficiente pentru cea mai scurtă durată posibilă de tratament, necesară pentru controlul simptomelor (vezi pct. 4.4). \u003cu\u003eAdulți, copii și adolescenți cu o greutate mai mare de 40 kg (începând cu vârsta de 12 ani)\u003c\/u\u003e. Doza inițială este de o capsulă care trebuie luată cu apă. Apoi, dacă este necesar, o capsulă la fiecare 6 ore. Nu depășiți doza de 3 capsule (1200 mg) în 24 de ore. Dacă utilizarea medicamentului este necesară mai mult de 3 zile la adolescenți sau în cazul agravării simptomelor, trebuie consultat medicul. Daca la adulti este necesara administrarea produsului mai mult de 3 zile in caz de febra si 4 zile pentru tratamentul durerii, sau daca simptomele se agraveaza, consultati medicul. Debutul efectului Nurofencaps poate fi întârziat dacă medicamentul este luat la scurt timp după masă. Dacă se întâmplă acest lucru, nu luați o doză de Nurofencaps mai mare decât cea recomandată la pct. 4.2 (doză) sau așteptați să treacă timpul necesar între o administrare și alta. \u003cb\u003ePopulații speciale\u003c\/b\u003e \u003cu\u003evârstnici\u003c\/u\u003e: Nu este necesară ajustarea specială a dozei. Datorită posibilului profil de reacții adverse (vezi pct. 4.4), persoanele vârstnice trebuie monitorizate cu o atenție deosebită. \u003cu\u003eInsuficiență renală\u003c\/u\u003e Nu este necesară reducerea dozei la pacienţii cu insuficienţă renală uşoară până la moderată (pentru pacienţii cu insuficienţă renală severă vezi pct. 4.3). \u003cu\u003eInsuficiență hepatică (vezi pct. 5.2)\u003c\/u\u003e Nu este necesară reducerea dozei la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată (pentru pacienţii cu insuficienţă hepatică severă vezi pct. 4.3). \u003cu\u003eCopii si adolescenti\u003c\/u\u003e Pentru utilizare la copii și adolescenți, vezi pct. 4.3. \u003cu\u003eMod de administrare\u003c\/u\u003e Pentru uz oral. Capsulele nu trebuie mestecate. Se recomandă ca pacienții cu probleme de sensibilitate gastrică să ia Nurofencaps pe stomacul plin.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONSERVARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eA nu se păstra la temperaturi peste 25°C. A se păstra în ambalajul original pentru a proteja medicamentul de umiditate.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eEfectele secundare pot fi minimizate prin utilizarea celei mai mici doze eficiente pentru cea mai scurtă durată posibilă de tratament, necesară pentru a controla simptomele (vezi mai jos pentru riscurile gastrointestinale și cardiovasculare). Este necesară prudență la pacienții cu următoarele afecțiuni, care se pot agrava: • lupus eritematos sistemic și boală mixtă a țesutului conjunctiv - pentru risc crescut de meningită aseptică (vezi pct. 4.8) • tulburări congenitale ale metabolismului porfirinei (de exemplu, porfirie acută intermitentă) • tulburări gastro-intestinale și boală inflamatorie cronică a intestinului 4.8) • hipertensiune arterială și\/sau insuficiență cardiacă (vezi pct. 4.3 și 4.8) • insuficiență renală, deoarece funcția renală poate fi afectată (vezi pct. 4.3 și 4.8) • disfuncție hepatică (vezi pct. 4.3 și 4.8) • imediat după o intervenție chirurgicală majoră • La pacienții care prezintă un risc mai mare de hipersensibilitate la alte substanțe. Nurofencaps • La pacienții care suferă de febră a fânului, polipi nazali, tulburări respiratorii tulburări obstructive cronice, sau care au antecedente de boli alergice, deoarece există un risc crescut pentru acești pacienți de a dezvolta reacții alergice acestea se pot manifesta sub formă de crize de astm bronșic (așa-numitul „astm analgezic”), edeme de Quincke. \u003cu\u003eMascarea simptomelor infecțiilor de bază\u003c\/u\u003e Nurofencaps poate masca simptomele infecției, ceea ce ar putea întârzia inițierea tratamentului adecvat și, prin urmare, ar putea agrava rezultatul infecției. Acest lucru a fost observat în pneumonia bacteriană dobândită în comunitate și în complicațiile bacteriene ale varicelei. Când Nurofencaps este administrat pentru ameliorarea febrei sau a durerii legate de infecție, se recomandă monitorizarea infecției. În mediul extraspital, pacientul trebuie să solicite asistență medicală dacă simptomele persistă sau se agravează. \u003cu\u003eSiguranța gastrointestinală (GI).\u003c\/u\u003e: Utilizarea concomitentă a altor AINS, inclusiv inhibitori selectivi ai ciclooxigenazei-2, crește riscul de reacții adverse (vezi pct. 4.5) și trebuie evitată. \u003cu\u003evârstnici\u003c\/u\u003e: Pacienții vârstnici prezintă o frecvență crescută a reacțiilor adverse la AINS, în special sângerări și perforații gastro-intestinale, care pot fi letale (vezi pct. 4.2). \u003cu\u003eSângerări gastro-intestinale, ulcerații și perforații\u003c\/u\u003e: În timpul tratamentului cu toate AINS, au fost raportate în orice moment hemoragie gastrointestinală, ulcerații și perforații, care pot fi fatale, cu sau fără simptome de avertizare sau antecedente de evenimente gastrointestinale grave. Când apar sângerări sau ulcerații gastrointestinale după administrarea de ibuprofen, tratamentul trebuie întrerupt. La vârstnici și la pacienții cu antecedente de ulcer, mai ales dacă se complică cu hemoragie sau perforație (vezi pct. 4.3), riscul de hemoragie, ulcerație sau perforație gastrointestinală este mai mare cu dozele crescute de AINS. Acești pacienți trebuie să înceapă tratamentul cu cea mai mică doză disponibilă. Utilizarea concomitentă a agenților de protecție (de exemplu misoprostol sau inhibitori ai pompei de protoni) trebuie luată în considerare la acești pacienți și, de asemenea, la pacienții care iau doze mici de acid acetilsalicilic sau alte medicamente care pot crește riscul de evenimente gastrointestinale (vezi pct. 4.5). Pacienții cu antecedente de toxicitate gastrointestinală, în special vârstnicii, trebuie să raporteze orice simptome gastrointestinale neobișnuite (în special sângerare gastrointestinală), în special în etapele inițiale ale tratamentului. Se recomandă prudență la pacienții care iau concomitent medicamente care pot crește riscul de ulcerație sau sângerare, cum ar fi corticosteroizi orali, anticoagulante precum warfarina, inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) sau agenți antiplachetari, cum ar fi acidul acetilsalicilic (vezi pct. 4.5). AINS trebuie administrate cu prudență la pacienții cu antecedente de boli gastrointestinale (colită ulceroasă, boala Crohn), deoarece aceste afecțiuni pot fi exacerbate (vezi pct. 4.8). \u003cu\u003eReacții cutanate severe\u003c\/u\u003e: Foarte rar, în asociere cu utilizarea AINS, au fost raportate reacții cutanate grave, unele dintre ele letale, inclusiv dermatită exfoliativă, sindrom Stevens-Johnson și necroliză epidermică toxică (vezi pct. 4.8). Pacienții par să prezinte un risc mai mare în stadiile incipiente ale terapiei: debutul reacției are loc în majoritatea cazurilor în prima lună de tratament. A fost raportată pustuloză exantematoasă acută generalizată (PEAG) în legătură cu medicamentele care conțin ibuprofen. Nurofencaps trebuie întrerupt la prima apariție a semnelor și simptomelor reacțiilor cutanate severe, cum ar fi erupții cutanate, leziuni ale mucoasei sau orice alt semn de hipersensibilitate. Varicela poate provoca în mod excepțional complicații infecțioase grave ale pielii și țesuturilor moi. Este recomandabil să evitați utilizarea Nurofencaps în caz de varicela. \u003cu\u003eEfecte cardiovasculare și cerebrovasculare\u003c\/u\u003e: Înainte de a începe tratamentul la pacienții cu antecedente de hipertensiune arterială și\/sau insuficiență cardiacă, este necesară prudență (consultați medicul sau farmacistul), deoarece s-au raportat retenție de lichide, hipertensiune arterială și edem în asociere cu tratamentul cu AINS. Studiile clinice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari (2400 mg pe zi), poate fi asociată cu o creștere modestă a riscului de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral). În general, studiile epidemiologice nu sugerează că dozele mici de ibuprofen (de exemplu ≤1200 mg pe zi) sunt asociate cu un risc crescut de evenimente trombotice arteriale. Pacienții cu hipertensiune arterială necontrolată, insuficiență cardiacă congestivă (clasa NYHA II-III), boală cardiacă ischemică stabilită, boală arterială periferică și\/sau boală cerebrovasculară trebuie tratați cu ibuprofen numai după o atenție atentă și trebuie evitate dozele mari (2400 mg\/zi). De asemenea, trebuie avută o atenție atentă înainte de a începe tratamentul pe termen lung la pacienții cu factori de risc pentru evenimente cardiovasculare (de exemplu, hipertensiune arterială, hiperlipidemie, diabet zaharat, fumatul de țigară), mai ales dacă sunt necesare doze mari (2400 mg\/zi) de ibuprofen. \u003cu\u003eAlte considerații\u003c\/u\u003e Reacții severe de hipersensibilitate acută (de exemplu șoc anafilactic) sunt observate foarte rar. La primele semne de reacție de hipersensibilitate după administrarea\/administrarea Nurofencaps, tratamentul trebuie întrerupt. Măsurile de asistență medicală necesare în funcție de simptome trebuie întreprinse de personal specializat. Ibuprofenul, ingredientul activ din Nurofencaps, poate inhiba temporar funcția trombocitelor (agregarea trombocitelor), de aceea se recomandă monitorizarea atentă a pacienților cu tulburări de coagulare. În cazul administrării prelungite de Nurofencaps, este necesară monitorizarea regulată a valorilor hepatice, a funcției renale și a hemogramelor. Utilizarea prelungită a oricărui tip de analgezic pentru durerile de cap poate agrava simptomele. Dacă această situație apare sau este suspectată, trebuie consultat medicul și tratamentul trebuie suspendat. Diagnosticul de durere de cap din cauza abuzului de medicamente (\u003ci\u003ecefaleea prin consum excesiv de medicamente -MOH\u003c\/i\u003e) trebuie suspectată la pacienții care prezintă dureri de cap frecvente sau zilnice, în ciuda sau din cauza utilizării regulate a medicamentelor pentru cefalee. Utilizarea obișnuită a analgezicelor, în special a combinațiilor de diferite ingrediente active analgezice, poate duce la afectarea permanentă a rinichilor cu riscul de apariție a insuficienței renale (nefropatie analgezică). Acest risc poate fi crescut de pierderea de sare și deshidratare. Efectele secundare legate de ingredientul activ, în special cele legate de tractul gastrointestinal sau sistemul nervos central, pot fi crescute prin administrarea de AINS în combinație cu alcool. Există unele dovezi că medicamentele care inhibă sinteza ciclooxigenazei\/prostaglandinelor pot determina afectarea fertilităţii feminine prin efectul asupra ovulaţiei. Acest efect este reversibil după întreruperea tratamentului. (vezi pct. 4.6). La copiii și adolescenții deshidratați există riscul de afectare a funcției renale. Acest medicament conține \u003cb\u003esorbitol\u003c\/b\u003e: Pacienții care suferă de probleme ereditare rare de intoleranță la fructoză nu trebuie să ia acest medicament. Acest medicament conține \u003cb\u003ePonceau 4R (E124)\u003c\/b\u003e. Poate provoca reacții alergice.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINTERACȚIUNI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eAcid acetilsalicilic (doză mică)\u003c\/u\u003e. Administrarea concomitentă de ibuprofen și acid acetilsalicilic nu este, în general, recomandată din cauza potențialului de creștere a reacțiilor adverse. Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba competitiv efectele acidului acetilsalicilic în doze mici asupra agregării trombocitelor atunci când cele două medicamente sunt administrate simultan. Deși există incertitudini cu privire la extrapolarea acestor date la situația clinică, nu poate fi exclusă posibilitatea ca utilizarea regulată, pe termen lung, a ibuprofenului să reducă efectul cardioprotector al acidului acetilsalicilic la doze mici. Nu sunt considerate posibile efecte clinice relevante în urma utilizării ocazionale a ibuprofenului (vezi pct. 5.1). \u003cu\u003eAlte AINS, inclusiv inhibitori selectivi ai ciclooxigenazei-2\u003c\/u\u003e. Administrarea concomitentă a mai multor AINS poate crește riscul de ulcer gastro-intestinal și sângerare datorită efectului sinergic. Prin urmare, trebuie evitată utilizarea concomitentă a ibuprofenului cu alte AINS (vezi pct. 4.4). \u003cu\u003eDigoxină. Fenitoină, Litiu\u003c\/u\u003e. Utilizarea simultană a Nurofencaps cu digoxină, fenitoină sau litiu. poate crește concentrațiile serice ale acestor medicamente. În cazul utilizării corecte (maximum timp de 4 zile) nu este de obicei necesară controlul nivelurilor de litiu, dioxină, fenitoină din ser. \u003cu\u003eCorticosteroizi\u003c\/u\u003e. Corticosteroizii pot crește riscul de reacții adverse, în special la nivelul tractului gastrointestinal (ulcerații sau hemoragie gastro-intestinale) (vezi pct. 4.3) \u003cu\u003eAgenți antiplachetari și inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS)\u003c\/u\u003e: Risc crescut de sângerare gastrointestinală (vezi pct. 4.4). \u003cu\u003eAnticoagulante\u003c\/u\u003e. AINS pot crește efectele anticoagulantelor, cum ar fi warfarina (vezi pct. 4.4) \u003cu\u003eProbenecid și sulfinpirazonă\u003c\/u\u003e. Medicamentele care conțin probenecid sau sulfinpirazonă pot întârzia excreția ibuprofenului \u003cu\u003eDiuretice, inhibitori ai ECA și antagoniști ai angiotensinei II\u003c\/u\u003e. AINS pot reduce efectul diureticelor și altor medicamente antihipertensive. La unii pacienți cu funcție renală compromisă (de exemplu, pacienți deshidratați sau pacienți vârstnici cu funcție renală compromisă), administrarea concomitentă a unui inhibitor ECA, a unui beta-blocant sau a unui antagonist al angiotensinei II și a agenților care inhibă sistemul ciclooxigenazei poate duce la o deteriorare suplimentară a funcției renale, inclusiv o posibilă insuficiență renală acută, care este de obicei reversibilă. Prin urmare, combinația trebuie administrată cu precauție, în special la pacienții vârstnici. Pacienții trebuie să fie hidratați corespunzător și trebuie avută în vedere monitorizarea funcției renale după inițierea terapiei concomitente și periodic după aceea. \u003cu\u003eDiuretice care economisesc potasiu\u003c\/u\u003e. Administrarea concomitentă de Nurofencaps și diuretice care economisesc potasiu poate provoca hiperkaliemie. \u003cu\u003eMetotrexat\u003c\/u\u003e. Administrarea Nurofencaps în cele 24 de ore înainte și după administrarea de metotrexat poate duce la creșterea concentrațiilor plasmatice de metotrexat și la creșterea efectelor toxice ale acestuia. \u003cu\u003eCiclosporină\u003c\/u\u003e. Administrarea concomitentă cu unele medicamente antiinflamatoare nesteroidiene crește riscul de leziuni hepatice cauzate de ciclosporină. Acest efect nu poate fi exclus și pentru asocierea ciclosporinei cu ibuprofen. \u003cu\u003eTacrolimus\u003c\/u\u003e. riscul de nefrotoxicitate creste daca cele doua medicamente sunt administrate concomitent. \u003cu\u003eZidovudină\u003c\/u\u003e. Există dovezi ale unui risc crescut de hemartroză și hematom la pacienții cu hemofilie HIV-pozitivi dacă sunt tratați concomitent cu zidovudină și ibuprofen. Există un risc de toxicitate hematologică crescută atunci când AINS sunt administrate cu zidovudină. \u003cu\u003esulfoniluree\u003c\/u\u003e Investigațiile clinice au evidențiat interacțiuni între antiinflamatoarele nesteroidiene și antidiabetice (sulfoniluree). Deși nu au fost descrise până acum interacțiuni între antidiabetice și ibuprofen, se recomandă monitorizarea nivelurilor de glucoză plasmatică ca măsură de precauție în cazul administrării concomitente. \u003cu\u003eAntibioticele chinolone\u003c\/u\u003e Datele experimentale pe animale indică faptul că AINS pot crește riscul de convulsii asociate cu antibioticele chinolone. Pacienții care iau AINS și chinolone pot avea un risc crescut de a avea convulsii. \u003cu\u003eMifepristone\u003c\/u\u003e: AINS nu trebuie utilizate timp de 8-12 zile după administrarea Mifepristonei, deoarece AINS pot reduce efectul Mifepristonei. \u003cu\u003einhibitori ai CYP2C9\u003c\/u\u003e: Administrarea concomitentă de ibuprofen și inhibitori ai CYP2C9 poate potența expunerea la ibuprofen (substrat CYP2C9). Într-un studiu cu voriconazol și fluconazol (inhibitori CYP2C9), sa observat o expunere crescută la S(+)-ibuprofen cu aproximativ 80% până la 100%. Reducerea dozei de ibuprofen trebuie luată în considerare atunci când inhibitori puternici ai CYP2C9 sunt administrați concomitent, în special când ibuprofenul în doze mari este administrat împreună cu voriconazol și fluconazol.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE SECUNDARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eLista următoarelor reacții adverse include toate reacțiile adverse care au fost recunoscute în timpul tratamentului cu ibuprofen, chiar și cele observate în timpul terapiei prelungite cu doze mari la pacienții cu reumatism. Frecvențele raportate, care se extind dincolo de raportările de reacții adverse foarte rare, se referă la perioade scurte de tratament pentru doze zilnice de până la maximum 1200 mg de ibuprofen pentru formele farmaceutice orale și până la maximum 1800 mg pentru supozitoare. Trebuie avut în vedere faptul că următoarele reacții adverse sunt predominant dependente de doză și variază de la individ la individ. Cele mai frecvent observate reacții adverse sunt de natură gastrointestinală. Pot să apară ulcere peptice, perforaţii sau sângerări gastro-intestinale, uneori letale, în special la vârstnici (vezi pct. 4.4). După administrarea de ibuprofen au fost raportate greață, vărsături, diaree, flatulență, constipație, dispepsie, dureri abdominale, melenă, hematemeză, stomatită ulceroasă, exacerbare a colitei și boala Crohn (vezi pct. 4.4). Mai rar, a fost observată gastrită. În special, riscul de sângerare gastrointestinală depinde de doza și durata tratamentului. Au fost raportate edeme, hipertensiune arterială și insuficiență cardiacă în asociere cu tratamentul cu AINS. Studiile clinice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari (2400 mg\/zi), poate fi asociată cu o creștere modestă a riscului de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral) (vezi pct. 4.4). Au fost raportate reacții de hipersensibilitate și se pot manifesta ca: (a) reacții alergice nespecifice și anafilaxie; (b) reactivitatea tractului respirator, cum ar fi astmul, astmul agravat, bronhospasmul, dispneea; (c) diverse reacții ale pielii, cum ar fi prurit, urticarie, angioedem și mai rar dermatoze buloase și exfoliative (inclusiv necroliza epidermică și eritemul multiform). Pacientul trebuie informat să informeze imediat medicul și să întrerupă administrarea Nurofencaps dacă apare oricare dintre reacțiile adverse menționate mai sus. Vă rugăm să rețineți că pentru fiecare grup de frecvență, reacțiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravității:\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFoarte frecvente (≥1\/10).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFrecvente (≥1\/100, \u003c1\/10).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eMai puţin frecvente (≥1\/1000, \u003c1\/100).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eRare (≥1\/10000, \u003c1\/1000).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFoarte rare (\u003c1\/10.000).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eCu frecvență necunoscută (frecvența nu poate fi estimată din datele disponibile).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cb\u003eInfecții și infestări.\u003c\/b\u003e Foarte rare: a fost descrisă exacerbarea inflamației cauzate de infecție (de exemplu, dezvoltarea fasciitei necrozante) cu utilizarea medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene. Acest lucru este potențial asociat cu mecanismul de acțiune al medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene. Dacă semnele de infecție apar sau se agravează în timpul utilizării Nurofencaps, pacientului i se recomandă să contacteze imediat un medic. Trebuie evaluată eventuala indicație pentru terapie antiinfecțioasă\/antibiotică. În timpul tratamentului cu ibuprofen, au fost observate simptome de meningită aseptică, cum ar fi înţepenirea gâtului, dureri de cap, greaţă, vărsături, febră sau dezorientare. Pacienții cu tulburări autoimune (lupus eritematos sistemic, boală mixtă a țesutului conjunctiv) par a fi predispuși. \u003cb\u003ePatologii ale sistemului sanguin și limfatic\u003c\/b\u003e. Foarte rare: tulburări hematopoietice (anemie, leucopenie, trombocitopenie, pancitopenie, agranulocitoză). Primele manifestari pot fi: febra, dureri in gat, ulcere superficiale ale cavitatii bucale, simptome asemanatoare gripei, oboseala severa, sangerari nazale si cutanate. În aceste cazuri pacientul trebuie informat să suspende imediat terapia, să evite administrarea oricăror medicamente de automedicație analgezice sau antipiretice și să consulte medicul. Pentru terapie prelungită, hemograma trebuie verificată în mod regulat. \u003cb\u003eTulburări ale sistemului imunitar (hipersensibilitate)\u003c\/b\u003e. Mai puțin frecvente: reacții de hipersensibilitate cu urticarie și mâncărime, precum și crize de astm (posibil cu scăderea tensiunii arteriale). Foarte rare: reacții severe de hipersensibilitate generalizată. Simptomele pot fi: umflarea feței, limbii și laringelui, dispnee, tahicardie, hipotensiune arterială (anafilaxie, angioedem sau șoc sever). Exacerbarea astmului și bronhospasmului. \u003cb\u003eTulburări psihice\u003c\/b\u003e. Foarte rare: reacții psihotice, depresie. \u003cb\u003eTulburări ale sistemului nervos\u003c\/b\u003e. Mai puțin frecvente: tulburări ale sistemului nervos central, cum sunt dureri de cap, amețeli, somnolență, agitație, iritabilitate sau oboseală. \u003cb\u003ePatologii oculare\u003c\/b\u003e. Mai puțin frecvente: tulburări de vedere. \u003cb\u003eTulburări ale urechii și ale labirintului\u003c\/b\u003e. Rare: tinitus, tulburări de auz. \u003cb\u003eBoli cardiace\u003c\/b\u003e. Foarte rare: palpitații, insuficiență cardiacă, infarct miocardic. \u003cb\u003ePatologii vasculare\u003c\/b\u003e. Foarte rare: hipertensiune arterială, vasculită. \u003cb\u003eTulburări gastrointestinale\u003c\/b\u003e. Frecvente: tulburări gastrointestinale precum dispepsie, arsuri la stomac, dureri abdominale, greață, vărsături, flatulență, diaree, constipație și pierderi ușoare de sânge gastrointestinal care în cazuri excepționale pot provoca anemie; Mai puțin frecvente: ulcere gastro-intestinale, potențial cu perforație și sângerare gastro-intestinală. Stomatită ulcerativă, exacerbare a colitei și a bolii Crohn (vezi pct. 4.4), gastrită; Foarte rare: esofagită, pancreatită, formare de stricturi intestinale asemănătoare diafragmatice. Pacientul trebuie sfătuit să întrerupă administrarea medicamentului și să solicite imediat asistență medicală dacă apar dureri abdominale superioare severe, melenă sau hematemeză. \u003cb\u003eTulburări hepatobiliare\u003c\/b\u003e. Foarte rare: disfuncție hepatică, afectare hepatică, în special în urma tratamentului de lungă durată, insuficiență hepatică, hepatită acută. \u003cb\u003ePatologii ale pielii și țesutului subcutanat.\u003c\/b\u003e Mai puțin frecvente: diverse erupții cutanate; Foarte rare: reacții buloase inclusiv sindrom Stevens-Johnson și necroliză epidermică toxică (sindrom Lyell), alopecie. În cazuri excepționale, în timpul unei infecții cu varicela pot apărea infecții grave ale pielii și complicații ale țesuturilor moi (vezi și „Infecții și infestări”). Cu frecvență necunoscută: reacție medicamentoasă cu eozinofilie și simptome sistemice (sindrom DRESS). pustuloză exantematoasă acută generalizată (PEAG). Reacții de fotosensibilitate. \u003cb\u003eTulburări renale și urinare\u003c\/b\u003e. Rare: rareori pot apărea leziuni ale țesutului renal (necroză papilară) și concentrații mari de acid uric în sânge. Concentrații mari de uree în sânge; Foarte rare: formarea de edem, în special la pacienții cu hipertensiune arterială sau insuficiență renală, sindrom nefrotic, nefrită interstițială care poate fi însoțită de insuficiență renală acută. Prin urmare, funcția rinichilor trebuie verificată în mod regulat. \u003cu\u003eRaportarea reacțiilor adverse suspectate\u003c\/u\u003e Raportarea reacțiilor adverse suspectate care apar după autorizarea medicamentului este importantă, deoarece permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu\/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare la www.aifa.gov.it\/content\/segnalazioni-reazioni-avverse. \u003cu\u003eTeste diagnostice\u003c\/u\u003e. Rare: scăderea nivelului hemoglobinei.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSupradozaj\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eLa adulți și adolescenți nu există un efect evident doză-răspuns. Timpul de înjumătățire în caz de supradozaj este de 1,5-3 ore. \u003cu\u003eSimptome\u003c\/u\u003e Majoritatea pacienților care au ingerat cantități relevante clinic de AINS prezintă exclusiv greață, vărsături, dureri epigastrice sau, mai rar, diaree. Este posibil să aveți, de asemenea, tinitus, dureri de cap și sângerări gastro-intestinale. În cazurile mai severe de otrăvire se observă toxicitate la sistemul nervos central, manifestată prin amețeli, somnolență, ocazional excitare și dezorientare sau comă. Ocazional, pacienții dezvoltă convulsii. În cazurile severe de otrăvire, pot apărea acidoză metabolică și o prelungire a timpului de protrombină\/INR, cauzată probabil de interferența cu acțiunea factorilor de coagulare prezenți în circulație. Pot apărea, de asemenea, insuficiență renală acută și afectare hepatică. La subiecții astmatici poate apărea exacerbarea astmului. \u003cu\u003eTratament\u003c\/u\u003e Tratamentul trebuie să fie simptomatic și de susținere și ar trebui să includă menținerea căilor respiratorii permeabile și monitorizarea funcției cardiace și a semnelor vitale până când pacientul este stabilizat. Administrarea orală de cărbune activat trebuie luată în considerare dacă pacientul prezintă în decurs de 1 oră de la ingerarea unei cantități potențial toxice. Convulsiile trebuie tratate cu diazepam sau lorazepam intravenos dacă sunt frecvente sau prelungite. Administrați bronhodilatatoare în caz de astm. Nu există un antidot specific disponibil.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSARCINA SI ALAPTATUL\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eSarcina\u003c\/u\u003e Inhibarea sintezei de prostaglandine poate afecta negativ sarcina și\/sau dezvoltarea embrionului\/fetal. Datele obținute din studii epidemiologice sugerează un risc crescut de avort spontan, malformații cardiace și gastroschisis după utilizarea unui inhibitor al sintezei de prostaglandine în primele etape ale sarcinii. Riscul absolut de malformații cardiace a crescut de la mai puțin de 1% la aproximativ 1,5%. Se crede că riscul crește odată cu doza și durata terapiei. La animale, s-a demonstrat că administrarea de inhibitori ai sintezei prostaglandinelor provoacă o creștere a pierderilor pre și post-implantare și a mortalității embrio-fetale. Mai mult, a fost raportată o incidență crescută a diferitelor malformații, inclusiv malformații cardiovasculare, la animalele cărora li s-au administrat inhibitori ai sintezei prostaglandinelor în timpul perioadei organogenetice. În timpul primului și al doilea trimestru de sarcină, ibuprofenul nu trebuie administrat decât dacă este strict necesar. Atunci când este utilizat de către femeile care urmează să rămână însărcinată sau în timpul primului și al doilea trimestru de sarcină, doza și durata tratamentului trebuie să fie cât mai mici și, respectiv, cât mai scurte posibil. În timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, toți inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot expune fătul la: - toxicitate cardiopulmonară (cu închiderea prematură a canalului arterial și hipertensiune pulmonară); - disfuncție renală care poate evolua spre insuficiență renală cu oligohidramnioză; mama si nou-nascutul, la sfarsitul sarcinii, la: - posibila prelungire a timpului de sangerare, efect antiagregant care poate apare chiar si la doze foarte mici; - inhibarea contractiilor uterine rezultand travaliu intarziat sau prelungit. În consecință, ibuprofenul este contraindicat în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină. \u003cu\u003eAlăptarea\u003c\/u\u003e Ibuprofenul și metaboliții săi pot trece în concentrații mici în laptele matern. Până în prezent nu sunt cunoscute efecte periculoase pentru nou-născuți, prin urmare, pentru tratamente scurte cu doza recomandată pentru durere și febră, întreruperea alăptării nu este în general necesară. \u003cu\u003eFertilitatea\u003c\/u\u003e Există unele dovezi că medicamentele care inhibă sinteza ciclooxigenazei\/prostaglandinelor pot determina afectarea fertilităţii feminine cu efect asupra ovulaţiei. Aceasta este reversibilă la întreruperea tratamentului (vezi pct. 4.4).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePacienții care prezintă amețeli, somnolență, vertij sau tulburări de vedere în timpul tratamentului cu ibuprofen trebuie să evite conducerea vehiculelor sau folosirea utilajelor. Pentru o singură administrare sau perioade scurte de tratament, ibuprofenul nu necesită în mod normal adoptarea de precauții speciale. Aceste efecte sunt și mai sporite în cazul consumului concomitent de alcool.\u003c\/p\u003e","brand":"Reckitt Benckiser","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":51131308933447,"sku":"041860053","price":10.51,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/files\/reckitt-benckiser-h-it-spa-nurofencaps-400mg-10-capsule-molli-farmacia-dottor-tili-1213792149.jpg?v=1767135149"},{"product_id":"nurofen-200mg-24-compresse-rivestite","title":"Nurofen 200 mg 24 comprimate filmate","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINDICAȚII\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eDureri de diferite tipuri: cefalee, dureri de dinți, nevralgii, dureri musculare și osteoarticulare, dureri menstruale. Adjuvant în tratamentul simptomatic al stărilor febrile și gripale. Nurofen este indicat la adulți și adolescenți cu vârsta peste 12 ani\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINGREDIENTE ACTIVE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eComprimate filmate de 200 mg: fiecare comprimat conține 200 mg ibuprofen 400 mg comprimate filmate: fiecare comprimat conține 400 mg ibuprofen. Excipienți cu efecte cunoscute: Fiecare comprimat filmat de 200 mg conține: - 116,1 mg zaharoză, echivalent cu aproximativ 0,34 mmol - aproximativ 17,3 mg echivalent sodiu - 17,0,4 mmol, aproximativ. Comprimatul filmat de 400 mg conține: - 232,2 mg, echivalent cu aproximativ 0,68 mmol - 34,69 mg sodiu, echivalent cu aproximativ 1,51 mmol. Pentru lista completă a excipienților, vezi pct. 6.1.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEXCIPIENȚI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cb\u003eNurofen 200 mg comprimate filmate\u003c\/b\u003e Croscarmeloză de sodiu, \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e sulfat de lauril, \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e citrat, acid stearic, silice coloidal anhidru, carmeloză \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e, talc, gumă arabică atomizată uscată, \u003cb\u003ezaharoza\u003c\/b\u003e, dioxid de titan, macrogol 6000, cerneală (șelac, oxid de fier negru E172, propilenglicol E1520). \u003cb\u003eNurofen 400 mg comprimate filmate\u003c\/b\u003e Croscarmeloză \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e, \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e sulfat de lauril, \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e citrat, acid stearic, silice coloidal anhidru, carmeloză \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e, talc, gumă arabică atomizată uscată, \u003cb\u003ezaharoza\u003c\/b\u003e, dioxid de titan, macrogol 6000, cerneală (șelac, oxid roșu de fier (E 172), propilenglicol (E1520), hidroxid de amoniu (E527), simeticonă).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eHipersensibilitate la substanța activă sau la oricare dintre excipienții, enumerați la punctul 6.1. Pacienții care au prezentat anterior reacții de hipersensibilitate (de exemplu, bronhospasm, astm, rinită, angioedem sau urticarie) după utilizarea ibuprofenului, acidului acetilsalicilic sau a altor produse antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). Pacienţi cu insuficienţă hepatică sau renală severă (vezi pct. 4.4). Insuficiență cardiacă severă (clasa IV NYHA) Pacienți cu antecedente de sângerare gastrointestinală sau perforație, în legătură cu terapia anterioară cu AINS. Pacienți cu ulcere peptice\/hemoragii recurente curente sau anterioare (două sau mai multe episoade distincte de ulcerație sau sângerare dovedite). În timpul ultimului trimestru de sarcină (vezi pct. 4.6). Copii sub 12 ani. Înainte sau după operația cardiacă.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eDOZAJE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eDozare \u003c\/u\u003e Doar pentru o perioadă scurtă de tratament. Reacțiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficiente pentru cea mai scurtă durată posibilă de tratament, necesară pentru controlul simptomelor (vezi pct. 4.4). Dacă simptomele persistă sau se agravează după o perioadă scurtă de tratament, consultați medicul dumneavoastră. Dacă utilizarea medicamentului este necesară mai mult de 3 zile la adolescenți sau în cazul agravării simptomelor, trebuie consultat medicul. \u003cb\u003e \u003cu\u003eNUROFEN 200 mg comprimate filmate\u003c\/u\u003e \u003c\/b\u003e \u003cb\u003e Populatie pediatrica:\u003c\/b\u003e A nu se administra copiilor sub 12 ani.\u003cb\u003eAdulți și adolescenți peste 12 ani\u003c\/b\u003e: 1-2 comprimate, de 2-3 ori pe zi. Intervalul dintre doze nu trebuie să fie mai mic de 4 ore. Nu depășiți o doză de 1200 mg (6 comprimate) în 24 de ore. \u003cb\u003evârstnici\u003c\/b\u003e: Nu sunt necesare modificări ale programului de dozare. \u003cb\u003e \u003cu\u003eNUROFEN 400 mg comprimate filmate\u003c\/u\u003e \u003c\/b\u003e \u003cb\u003ePopulatie pediatrica:\u003c\/b\u003e A nu se administra copiilor sub 12 ani.\u003cb\u003eAdulți și adolescenți peste 12 ani\u003c\/b\u003e Un comprimat de 2-3 ori pe zi. Intervalul dintre doze nu trebuie să fie mai mic de 4 ore. Nu depășiți o doză de 1200 mg (3 comprimate) în 24 de ore. \u003cb\u003eVârstnici:\u003c\/b\u003e Nu sunt necesare modificări ale programului de dozare. \u003cu\u003eMod de administrare \u003c\/u\u003e Administrare orală Pacienții cu probleme de sensibilitate gastrică sunt sfătuiți să ia Nurofen pe stomacul plin.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONSERVARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eNurofen 400 mg comprimate filmate: se păstrează la o temperatură care nu depășește 30°C.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eEste necesară prudență la pacienții cu defecte de coagulare. Efectele secundare pot fi minimizate prin utilizarea celei mai mici doze eficiente pentru cea mai scurtă durată posibilă de tratament, necesară pentru a controla simptomele (vezi mai jos riscurile gastrointestinale și cardiovasculare). \u003cb\u003evârstnici\u003c\/b\u003e: Pacienții vârstnici prezintă o frecvență crescută a reacțiilor adverse la AINS, în special sângerări și perforații gastro-intestinale, care pot fi letale (vezi pct. 4.2). \u003cb\u003ePopulatie pediatrica\u003c\/b\u003e: la adolescentii deshidratati exista riscul de afectare a functiei renale. \u003cb\u003eTulburări respiratorii\u003c\/b\u003e: bronhospasmul poate apărea la pacienţii cu astm bronşic sau cu boli alergice curente sau anterioare. \u003cb\u003eAlte AINS\u003c\/b\u003e: Utilizarea Nurofen trebuie evitată concomitent cu alte AINS, inclusiv cu inhibitori selectivi ai ciclooxigenazei-2. (vezi paragraful 4.5) \u003cb\u003eLES și boala mixtă a țesutului conjunctiv\u003c\/b\u003e lupus eritematos sistemic și cu boală mixtă a țesutului conjunctiv din cauza riscului crescut de meningită aseptică (vezi pct. 4.8); \u003cb\u003eEfecte cardiovasculare și cerebrovasculare\u003c\/b\u003e: este necesară prudență (discutați cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul) înainte de a începe tratamentul la pacienții cu antecedente pozitive de hipertensiune arterială și\/sau insuficiență cardiacă, deoarece s-au raportat retenție de lichide, hipertensiune arterială și edem în asociere cu tratamentul cu AINS. Studiile clinice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari (2400 mg\/zi), poate fi asociată cu o creștere modestă a riscului de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral). În general, studiile epidemiologice nu sugerează că dozele mici de ibuprofen (de exemplu ≤ 1200 mg\/zi) sunt asociate cu un risc crescut de evenimente trombotice arteriale. Pacienții cu hipertensiune arterială necontrolată, insuficiență cardiacă congestivă (clasa NYHA II-III), boală cardiacă ischemică stabilită, boală arterială periferică și\/sau boală cerebrovasculară trebuie tratați cu ibuprofen numai după o atenție atentă și trebuie evitate dozele mari (2400 mg\/zi). De asemenea, trebuie avută o atenție atentă înainte de începerea tratamentului pe termen lung pentru pacienții cu factori de risc pentru evenimente cardiovasculare (de exemplu, hipertensiune arterială, hiperlipidemie, diabet zaharat, obiceiul de fumat), mai ales dacă sunt necesare doze mari (2400 mg\/zi) de ibuprofen. \u003cb\u003eFuncția ficatului sau a rinichilor:\u003c\/b\u003e • insuficienţă renală, deoarece funcţia renală poate fi compromisă (vezi pct. 4.3 şi 4.8). În general, utilizarea obișnuită a analgezicelor, în special a combinațiilor de diferite ingrediente active analgezice, poate duce la afectarea permanentă a rinichilor cu riscul declanșării insuficienței renale (nefropatie analgezică). • disfuncţie hepatică (vezi pct. 4.3 şi 4.8). O atenție deosebită trebuie luată atunci când se tratează pacienții cu funcție hepatică sau renală redusă. La astfel de pacienti este indicat sa se recurga la monitorizarea periodica a parametrilor clinici si de laborator, mai ales in cazul tratamentului prelungit. \u003cb\u003eFertilitatea feminină compromisă\u003c\/b\u003e: Administrarea Nurofen trebuie evitată la femeile care planifică o sarcină (vezi pct. 4.6). \u003cb\u003eSiguranța gastrointestinală\u003c\/b\u003e: AINS trebuie administrate cu prudență la pacienții cu antecedente de boli gastrointestinale (colită ulceroasă, boala Crohn), deoarece aceste afecțiuni pot fi exacerbate (vezi pct. 4.8). În timpul tratamentului cu toate AINS au fost raportate în orice moment, cu sau fără simptome de avertizare sau antecedente de evenimente gastrointestinale grave, hemoragie gastrointestinală, ulcerație și perforație, care pot fi fatale. La vârstnici și la pacienții cu antecedente de ulcer, mai ales dacă se complică cu hemoragie sau perforație (vezi pct. 4.3), riscul de hemoragie, ulcerație sau perforație gastrointestinală este mai mare cu dozele crescute de AINS. Acești pacienți trebuie să înceapă tratamentul cu cea mai mică doză disponibilă. Utilizarea concomitentă a agenților de protecție (de exemplu, misoprostol sau inhibitori ai pompei de protoni) trebuie luată în considerare la acești pacienți și, de asemenea, la pacienții care iau doze mici de acid acetilsalicilic sau alte medicamente care pot crește riscul de evenimente gastrointestinale (vezi pct. 4.5). Pacienții cu antecedente de toxicitate gastrointestinală, în special vârstnicii, trebuie să raporteze orice simptome gastrointestinale neobișnuite (în special hemoragie gastrointestinală), în special în etapele inițiale ale tratamentului. Trebuie avută prudență la pacienții care iau concomitent medicamente care pot crește riscul de ulcerație sau sângerare, cum ar fi corticosteroizi orali, anticoagulante precum warfarina, inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei sau agenți antiplachetari precum acidul acetilsalicilic (vezi pct. 4.5). Când apar sângerări sau ulcerații gastrointestinale la pacienții care iau Nurofen, tratamentul trebuie întrerupt. \u003cb\u003eReacții cutanate severe:\u003c\/b\u003e Reacții cutanate grave, unele dintre ele fatale, inclusiv dermatită exfoliativă, sindrom Stevens-Johnson și necroliză epidermică toxică au fost raportate rar în asociere cu utilizarea AINS (vezi pct. 4.8). Pacienții par să prezinte un risc mai mare în stadiile incipiente ale terapiei: debutul reacției are loc în majoritatea cazurilor în prima lună de tratament. A fost raportată pustuloză exantematoasă acută generalizată (PEAG) în legătură cu medicamentele care conțin ibuprofen. Ibuprofenul trebuie întrerupt la prima apariție a semnelor și simptomelor reacțiilor cutanate severe, cum ar fi erupții cutanate, leziuni ale mucoasei sau orice alt semn de hipersensibilitate. \u003cb\u003eMascarea simptomelor infecțiilor de bază\u003c\/b\u003e: Nurofen poate masca simptomele infecției, ceea ce poate întârzia inițierea tratamentului adecvat și, prin urmare, poate agrava rezultatul infecției. Acest lucru a fost observat în pneumonia bacteriană dobândită în comunitate și în complicațiile bacteriene ale varicelei. Când Nurofen este administrat pentru ameliorarea febrei sau a durerii legate de infecție, se recomandă monitorizarea infecției. În mediul extraspital, pacientul trebuie să solicite asistență medicală dacă simptomele persistă sau se agravează. \u003cb\u003eAltele:\u003c\/b\u003e în timpul tratamentelor prelungite cu medicamente analgezice în doze mai mari decât cele indicate pot apărea dureri de cap care nu trebuie tratate cu doze mai mari de produs. Consumul de alcool trebuie evitat deoarece poate intensifica efectele secundare ale AINS, în special cele care afectează tractul gastrointestinal sau sistemul nervos central. La primele semne de reacție de hipersensibilitate după administrarea de ibuprofen, tratamentul trebuie întrerupt. Măsurile asistate medical trebuie inițiate de personal medical specializat, în concordanță cu simptomele. Ibuprofenul acid poate determina o prelungire a timpului de sângerare prin inhibarea reversibilă a agregării trombocitelor. \u003cb\u003eInformații importante despre unii excipienți\u003c\/b\u003e \u003cu\u003eNurofen\u003c\/u\u003e conţine zaharoză: pacienţii care suferă de probleme ereditare rare de intoleranţă la fructoză, malabsorbţie la glucoză-galactoză sau insuficienţă a zaharazei izomaltazei nu trebuie să ia acest medicament. \u003cu\u003eNurofen 200 mg comprimate filmate\u003c\/u\u003e conține sodiu: acest medicament conține mai puțin de 1 mmol (23 mg) sodiu per comprimat (17,34 mg), adică practic „fără sodiu” și puțin peste 1 mmol (23 mg) sodiu la 2 comprimate (34,68 mg), echivalent cu 1,73% din doza zilnică maximă recomandată de OMS, care corespunde la 2 g de sodiu pentru un adult. \u003cu\u003eNurofen 400 mg comprimatele filmate conțin sodiu\u003c\/u\u003e: Acest medicament conține 34,69 mg de sodiu pe comprimat, echivalent cu 1,73% din doza zilnică maximă recomandată de OMS de 2 g de sodiu pentru un adult.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINTERACȚIUNI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eIbuprofenul trebuie evitat în asociere cu: - Acid acetilsalicilic: în general, administrarea concomitentă de ibuprofen și acid acetilsalicilic nu este recomandată din cauza potențialului de creștere a reacțiilor adverse (vezi pct. 4.4). Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba competitiv efectul acidului acetilsalicilic în doze mici asupra agregării plachetare atunci când cele două medicamente sunt administrate simultan. Deși există incertitudini cu privire la extrapolarea acestor date la situația clinică, nu poate fi exclusă posibilitatea ca utilizarea regulată, pe termen lung, a ibuprofenului să reducă efectul cardioprotector al acidului acetilsalicilic la doze mici. Nu sunt considerate posibile efecte clinice relevante în urma utilizării ocazionale a ibuprofenului (vezi pct. 5.1). - Alte AINS, inclusiv inhibitori selectivi ai ciclooxigenazei-2: trebuie evitată utilizarea concomitentă a două sau mai multe AINS, deoarece acestea pot crește riscul de reacții adverse care afectează tractul gastrointestinal (vezi pct. 4.4). Ibuprofenul (ca și alte AINS) trebuie utilizat cu prudență în asociere cu: - Corticosteroizi: risc crescut de ulcerație sau hemoragie gastrointestinală (vezi pct. 4.4) - Anticoagulante: AINS pot crește efectele anticoagulantelor, cum ar fi warfarina (vezi pct. 4.4) - Creșterea riscului de inhibitori ai serotoninei (IRS) și a reactivarii plachetare. de hemoragie gastrointestinală (vezi pct. 4.4). - Antihipertensive (inhibitori ECA și antagoniști ai angiotensinei II), diuretice și beta-blocante: AINS pot reduce efectul diureticelor și altor medicamente antihipertensive. La unii pacienți cu funcție renală compromisă (de exemplu, pacienți deshidratați sau pacienți vârstnici cu funcție renală compromisă), administrarea concomitentă a unui inhibitor ECA sau a unui antagonist al angiotensinei II și a agenților care inhibă sistemul ciclo-oxigenazei poate duce la o deteriorare suplimentară a funcției renale, inclusiv o posibilă insuficiență renală acută, care este de obicei reversibilă. Aceste interacțiuni trebuie luate în considerare la pacienții care iau un coxib (cum este Nurofen) concomitent cu inhibitori ai ECA sau antagonişti ai angiotensinei II. Prin urmare, combinația trebuie administrată cu precauție, în special la pacienții vârstnici. Pacienții trebuie să fie hidratați adecvat și trebuie luată în considerare monitorizarea funcției renale după inițierea terapiei concomitente și la intervale regulate ulterior. Diureticele pot crește riscul de nefrotoxicitate AINS. - Glicozide cardiace: AINS pot agrava insuficiența cardiacă, pot reduce RFG (rata de filtrare glomerulară) și pot crește nivelurile plasmatice ale glicozidelor. - Litiu. Există demonstrații ale posibilității unei creșteri potențiale a nivelului de litiu din sânge, cu posibilitatea atingerii pragului toxic. Dacă această combinație este necesară, monitorizați nivelurile de litiu pentru a adapta doza de litiu în timpul tratamentului simultan cu ibuprofen. - Metotrexat. Există dovezi ale posibilității unei creșteri a nivelurilor plasmatice de metotrexat. - Ciclosporine: cresc riscul de nefrotoxicitate. - Mifepristonă: AINS nu trebuie luate timp de 8-12 zile după administrarea Mifepristonei, deoarece AINS pot reduce efectele Mifepristonei. - Tacrolimus: posibil risc crescut de nefrotoxicitate atunci când AINS sunt administrate împreună cu Tacrolimus. - Zidovudină: risc crescut de toxicitate hematologică atunci când AINS sunt administrate împreună cu Zidovudină. Există dovezi ale unui risc crescut de hemartroză și hematom la pacienții cu hemofilie HIV-pozitivi dacă sunt tratați concomitent cu zidovudină și ibuprofen. - Antibiotice chinolone: ​​Datele din studiile pe animale indică faptul că AINS pot crește riscul de convulsii asociate cu antibioticele chinolone. Pacienții care iau AINS și chinolone pot avea un risc crescut de a dezvolta convulsii. - Alcool, bifosfonați și pentoxifilină: pot potența efectele secundare gastrointestinale și riscul de sângerare și ulcere. - Baclofen: toxicitate ridicată a baclofenului.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE SECUNDARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eLista următoarelor reacții adverse include reacții adverse care au fost observate în timpul tratamentului cu ibuprofen în doze de automedicație (până la maximum 1200 mg pe zi). În cazul afecțiunilor cronice, pot apărea reacții adverse suplimentare în timpul tratamentului pe termen lung. Reacțiile adverse asociate cu administrarea de ibuprofen sunt enumerate mai jos, în funcție de clasificarea și frecvența sistemelor și organelor. \u003ci\u003ePentru frecvența de apariție a reacțiilor adverse, se folosesc următoarele expresii:\u003c\/i\u003e \u003ci\u003eFoarte frecvente (\u003c\/i\u003e≥ \u003ci\u003e1\/10)\u003c\/i\u003e; \u003ci\u003eMunicipiul (\u003c\/i\u003e≥ \u003ci\u003e1\/100, \u0026lt;1\/10)\u003c\/i\u003e; \u003ci\u003eMai puțin frecvente (\u003c\/i\u003e≥ \u003ci\u003e1\/1000, \u0026lt;1\/100)\u003c\/i\u003e; \u003ci\u003eRar (\u003c\/i\u003e≥ \u003ci\u003e1\/10.000, \u0026lt;1\/1000)\u003c\/i\u003e; \u003ci\u003eFoarte rare (\u003c1\/10.000)\u003c\/i\u003e; \u003ci\u003eCu frecvență necunoscută (frecvența nu poate fi estimată din datele disponibile)\u003c\/i\u003e. \u003ci\u003eÎn cadrul fiecărei grupe de frecvență, reacțiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravității.\u003c\/i\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sângelui și ale sistemului limfatic - Frecvență: Foarte rare. Reacție adversă: tulburări hematopoietice¹\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului imunitar - Frecvență: Mai puțin frecvente. Reacții adverse: reacții de hipersensibilitate, inclusiv urticarie și prurit²\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului imunitar - Frecvență: Foarte rare. Reacții adverse: reacții severe de hipersensibilitate, inclusiv umflarea feței, limbii și gâtului, dispnee, tahicardie, hipotensiune arterială (anafilaxie, angioedem sau șoc sever)²\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului nervos - Frecvenţă: Mai puţin frecvente. Reacții adverse: cefalee, amețeli.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului nervos - Frecvență: Rare. Reacție adversă: accident cerebral9.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului nervos - Frecvență: Foarte rare. Reacție adversă: meningită aseptică³\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări oculare - Frecvență: Foarte rare. Reacție adversă: Tulburări vizuale.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări cardiace - Frecvență: Foarte rare. Reacție adversă: insuficiență cardiacă și edem4.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări vasculare - Frecvență: Foarte rare. Reacție adversă: hipertensiune arterială4.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări respiratorii, toracice și mediastinale - Frecvență: necunoscută. Reacție adversă: reactivitatea tractului respirator, inclusiv astm bronșic, agravarea astmului, bronhospasm sau dispnee.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale - Frecvenţă: Mai puţin frecvente. Reacții adverse: Dispepsie, dureri abdominale și greață5.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale - Frecvență: Rare. Reacții adverse: diaree, flatulență, constipație și vărsături.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale - Frecvență: Foarte rare. Reacții adverse: ulcere peptice, perforație sau hemoragie gastrointestinală, melenă, hematemeză6, stomatită ulceroasă, gastrită.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale - Frecvenţă: necunoscută. Reacție adversă: Exacerbarea colitei și a bolii Crohn7, pancreatită.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări hepatobiliare - Frecvență: Rare. Reacție adversă: hepatotoxicitate\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări hepatobiliare - Frecvență: Foarte rare. Reacții adverse: Tulburări hepatice, în special în urma tratamentului de lungă durată, hepatită, icter.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale pielii și țesutului subcutanat - Frecvență: Mai puțin frecvente. Reacție adversă: erupții cutanate².\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale pielii și țesutului subcutanat - Frecvență: Foarte rare. Reacție adversă: eritem multiform, reacții buloase inclusiv sindrom Stevens-Johnson și necroliză epidermică toxică.²\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale pielii și țesutului subcutanat - Frecvență: necunoscută. Reacție adversă: reacție medicamentoasă cu eozinofilie și simptome sistemice (sindrom DRESS), pustuloză exantematoasă acută generalizată (PEAG), reacții de fotosensibilitate\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări renale și urinare - Frecvență: Foarte rare. Reacție adversă: insuficiență renală acută8, hematurie, nefrită, sindrom nefrotic9.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTeste diagnostice - Frecvență: Rar. Reacții adverse: creșterea transaminazelor, creșterea fosfatazei alcaline, scăderea hematocritului, prelungirea timpului de sângerare, scăderea calciului din sânge, creșterea acidului uric.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTeste diagnostice - Frecvență: Foarte rar. Reacție adversă: scăderea nivelului de hemoglobină în sânge.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cb\u003eDescrierea unor efecte secundare\u003c\/b\u003e \u003csup\u003e1\u003c\/sup\u003e Exemplele includ anemie, leucopenie, trombocitopenie, pancitopenie, agranulocitoză). Primele manifestări sunt: ​​febră, dureri în gât, ulcere superficiale ale cavității bucale, simptome asemănătoare gripei, oboseală severă, vânătăi și sângerări inexplicabile. ² Reacții de hipersensibilitate: aceste reacții pot include a) reacții alergice nespecifice și anafilaxie, b) reactivitate a tractului respirator, inclusiv astm, agravarea astmului bronșic, bronhospasm sau dispnee sau c) diverse afecțiuni ale pielii, cum ar fi diverse erupții cutanate, prurit, urticarie, purpură și dermatită foarte rar toxică și exfoliativă. necroliza epidermică, sindromul Stevens-Johnson și eritem multiform. ³ Patogenia meningitei aseptice induse de medicamente nu este complet înțeleasă. Cu toate acestea, datele disponibile despre meningita aseptică legată de administrarea de AINS ne determină să ne gândim la o reacție de hipersensibilitate imună (datorită unei relații temporare cu administrarea medicamentului și dispariția simptomelor după întreruperea tratamentului). De remarcat, în timpul tratamentului cu ibuprofen, la pacienții cu tulburări autoimune (cum ar fi lupus eritematos sistemic, boală mixtă a țesutului conjunctiv), au fost observate cazuri individuale de simptome de meningită aseptică (cum ar fi îndoitura gâtului, dureri de cap, greață, vărsături, febră și dezorientare). \u003csup\u003e4\u003c\/sup\u003e Studiile clinice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari (2400 mg\/zi) poate fi asociată cu o creștere modestă a riscului de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral) (vezi pct. 4.4). \u003csup\u003e5\u003c\/sup\u003e Cele mai frecvent observate reacții adverse sunt de natură gastrointestinală. \u003csup\u003e6\u003c\/sup\u003e uneori fatal, în special la vârstnici \u003csup\u003e7\u003c\/sup\u003e vezi paragraful 4.4 \u003csup\u003e8\u003c\/sup\u003e în special după un tratament de lungă durată, asociat cu concentrații serice crescute de uree. Scăderea excreției de uree și edem. Include, de asemenea, necroza papilară \u003csup\u003e9\u003c\/sup\u003e raportat ca efect al clasei AINS \u003cb\u003eRaportarea reacțiilor adverse suspectate\u003c\/b\u003e Raportarea reacțiilor adverse suspectate care apar după autorizarea medicamentului este importantă, deoarece permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu\/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare la: https:\/\/www.aifa.gov.it\/content\/segnalazioni-reazioniavverse.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSupradozaj\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eToxicitate \u003c\/u\u003e Semnele și simptomele de toxicitate nu au fost în general observate la doze sub 100 mg\/kg la copii sau adulți. Cu toate acestea, în unele cazuri poate fi necesar un tratament de susținere. S-a observat că copiii prezintă semne și simptome de toxicitate după ingerarea ibuprofenului în doze de 400 mg\/kg sau mai mari. \u003cu\u003eSimptome \u003c\/u\u003e Majoritatea pacienților care au ingerat cantități semnificative de ibuprofen vor prezenta simptome în decurs de 4 până la 6 ore. Cele mai frecvent raportate simptome de supradozaj includ: greață, vărsături, dureri abdominale, letargie și somnolență. Efectele sistemului nervos central (SNC) includ dureri de cap, tinitus, amețeli, convulsii și pierderea conștienței. Rareori au fost raportate nistagmus, acidoză metabolică, hipotermie, efecte renale, sângerare gastrointestinală, comă, apnee, diaree și depresie a SNC și a sistemului respirator, încețoșarea vederii. Au fost raportate dezorientare, excitare, leșin și toxicitate cardiovasculară, inclusiv hipotensiune arterială, bradicardie și tahicardie. În cazurile de supradozaj semnificativ, este posibilă insuficiența renală și afectarea ficatului. În cazurile de otrăvire severă pot apărea acidoză metabolică și o prelungire a timpului de protrombină\/INR, cauzată probabil de interferența cu acțiunea factorilor de coagulare prezenți în circulație. La subiecții astmatici poate apărea exacerbarea astmului. \u003cu\u003eTratament \u003c\/u\u003e Nu există un antidot specific pentru supradozajul cu ibuprofen. Prin urmare, în caz de supradozaj, este indicat un tratament simptomatic și de susținere și trebuie să includă menținerea căilor respiratorii permeabile și monitorizarea funcției cardiace și a semnelor vitale până la stabilizarea pacientului. O atenție deosebită se datorează controlului tensiunii arteriale, echilibrului acido-bazic și oricărei hemoragii gastrointestinale. Administrarea cărbunelui activat trebuie luată în considerare în decurs de o oră de la ingerarea unei cantități potențial toxice. Alternativ, la adulți, lavajul gastric trebuie luat în considerare în decurs de o oră de la ingestia unei supradoze care poate pune viața în pericol. Trebuie asigurată o diureză adecvată și trebuie monitorizate îndeaproape funcțiile renale și hepatice. Pacientul trebuie să rămână sub observație timp de cel puțin patru ore după ingerarea unei cantități potențial toxice de medicament. Orice apariție a convulsiilor frecvente sau prelungite trebuie tratată cu diazepam intravenos. Dacă ibuprofenul a fost deja absorbit, trebuie administrate substanțe alcaline pentru a favoriza excreția ibuprofenului acid în urină. Administrați bronhodilatatoare în caz de astm. În funcție de starea clinică a pacientului, pot fi necesare alte măsuri de sprijin. Pentru mai multe informații, contactați centrul local de control al otrăvirilor.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSARCINA SI ALAPTATUL\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eSarcina\u003c\/u\u003e Inhibarea sintezei de prostaglandine poate afecta negativ femeia însărcinată și\/sau dezvoltarea embrionului\/fetal. Datele obținute din studii epidemiologice sugerează un risc crescut de avort spontan, malformații cardiace și gastroschisis după utilizarea unui inhibitor al sintezei de prostaglandine în timpul sarcinii timpurii. Riscul absolut de malformații cardiace a crescut de la mai puțin de 1% la aproximativ 1,5%. Se crede că riscul crește odată cu doza și durata terapiei. La animale, s-a demonstrat că administrarea de inhibitori ai sintezei prostaglandinelor provoacă o creștere a pierderii pre și post-implantare și a mortalității embrio-fetale. Mai mult, a fost raportată o incidență crescută a diferitelor malformații, inclusiv malformații cardiovasculare, la animalele cărora li s-au administrat inhibitori ai sintezei prostaglandinelor în timpul perioadei organogenetice. Din 20\u003csup\u003ea\u003c\/sup\u003e începând cu săptămâna de sarcină, utilizarea ibuprofenului poate provoca oligohidramnios rezultat din disfuncția renală fetală. Această afecțiune poate apărea la scurt timp după începerea tratamentului și este de obicei reversibilă la întreruperea tratamentului. În plus, au fost raportate cazuri de constricție a canalului arterial în urma tratamentului în al doilea trimestru, dintre care majoritatea s-au rezolvat după întreruperea tratamentului. Prin urmare, în timpul primului și al doilea trimestru de sarcină ibuprofenul nu trebuie administrat decât dacă este strict necesar. Dacă ibuprofenul este utilizat de o femeie care planifică o sarcină sau în timpul primului și al doilea trimestru de sarcină, trebuie utilizată cea mai mică doză posibilă pentru cel mai scurt timp posibil. În urma expunerii la ibuprofen timp de câteva zile începând cu data de 20\u003csup\u003ea\u003c\/sup\u003e începând cu săptămâna de gestație, trebuie luată în considerare monitorizarea prenatală pentru oligohidramnios și constricția canalului arterios. În caz de oligohidramnios sau constricție a canalului arterial, tratamentul cu ibuprofen trebuie întrerupt. În timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, toți inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot expune fătul la: - toxicitate cardiopulmonară (constricția\/închiderea prematură a canalului arterios și hipertensiune pulmonară); - disfuncție renală (vezi mai sus); mama si nou-nascutul, la sfarsitul sarcinii, la: - posibila prelungire a timpului de sangerare, efect antiagregant care poate apare chiar si la doze foarte mici; - inhibarea contractiilor uterine rezultand travaliu intarziat sau prelungit. În consecinţă, Nurofen este contraindicat în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină (vezi pct. 4.3 şi 5.3). \u003cu\u003eAlăptarea \u003c\/u\u003e Ibuprofenul și metaboliții săi pot trece în concentrații mici în laptele matern. Până în prezent nu sunt cunoscute efecte periculoase pentru nou-născuți, prin urmare, pentru tratamente scurte cu doza recomandată pentru durere și febră, întreruperea alăptării nu este în general necesară. \u003cu\u003eFertilitatea \u003c\/u\u003e Există dovezi că medicamentele care inhibă sinteza ciclooxigenazei\/prostaglandinelor pot provoca o slăbire a fertilităţii feminine prin afectarea ovulaţiei. Acest efect este reversibil după întreruperea tratamentului. Administrarea Nurofen trebuie suspendată la femeile care au probleme de fertilitate sau care sunt supuse investigațiilor de fertilitate.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePentru perioade scurte de tratament, Nurofen nu are nicio influență sau are o influență neglijabilă asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje.\u003c\/p\u003e","brand":"Reckitt Benckiser","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":51131311653191,"sku":"025634041","price":11.53,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/files\/reckitt-benckiser-h-it-spa-nurofen-200mg-24-compresse-rivestite-farmacia-dottor-tili-1213792139.jpg?v=1767135310"},{"product_id":"ketodol-25mg-200mg-20-compresse","title":"Ketodol 25 mg + 200 mg 20 comprimate","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINDICAȚII\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cb\u003eDureri de diverse origini si natura (dureri de cap, dureri de dinti, nevralgii, dureri osteo-articulare si musculare, dureri menstruale).\u003c\/b\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINGREDIENTE ACTIVE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eO tabletă conține: \u003ci\u003eIngrediente active:\u003c\/i\u003e \u003ci\u003e Miez:\u003c\/i\u003e ketoprofen 25 mg \u003ci\u003e Acoperire:\u003c\/i\u003e sucralfat 200 mg Excipienți cu efecte cunoscute: conține lactoză. Pentru lista completă a excipienților, vezi pct. 6.1.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEXCIPIENȚI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003ci\u003eMiez\u003c\/i\u003e: lactoză monohidrat, carboximetil amidon de sodiu (tip A), povidonă, stearat de magneziu. \u003ci\u003eAcoperire\u003c\/i\u003e: amidon de porumb, carboximetil amidon de sodiu (tip A), povidonă, talc, stearat de magneziu, roșu coșenilă (E120).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eKETODOL este contraindicat la pacienții cu antecedente de reacții de hipersensibilitate, cum ar fi bronhospasm, crize de astm, rinită, urticarie sau alte reacții alergice, la ketoprofen, acid acetilsalicilic (AAS) sau alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). La aceşti pacienţi au fost raportate reacţii anafilactice severe, rareori letale (vezi pct. 4.8). KETODOL este, de asemenea, contraindicat în următoarele cazuri: - hipersensibilitate la ingredientele active sau la oricare dintre excipienții enumerați la punctul 6.1; - în timpul terapiei diuretice intensive; - dispepsie cronică; - gastrită; - insuficienta renala severa; - forme severe de insuficienta hepatica (ciroza hepatica, hepatita severa); - porfirie, leucopenie și trombocitopenie; - subiecţi cu sângerare continuă; - diateză hemoragică; - subiecti cu tulburari hemostatice; - insuficienta cardiaca severa; - ulcer peptic activ sau antecedente de sângerare gastrointestinală, ulcerație sau perforație; - antecedente de sângerare gastro-intestinală sau perforație în urma tratamentului anterior cu AINS; - nu se administrează antibiotice în timpul tratamentelor cu tetracicline pentru a evita formarea de săruri complexe cu inactivarea antibioticului propriu-zis în contact cu sucralfatul. KETODOL este, de asemenea, contraindicat în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, în timpul alăptării (vezi pct. 4.6) și la vârsta copiilor.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eDOZAJE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAdulți și copii peste 15 ani: 1 comprimat în doză unică sau repetată de 2 - 3 ori pe zi, în cele mai intense forme de durere. Este de preferat să luați produsul pe stomacul plin (cu un pahar cu apă). Nu depășiți dozele recomandate: în special pacienții vârstnici trebuie să respecte dozele minime indicate mai sus. Durata terapiei trebuie limitată la depășirea episodului dureros. Cea mai mică doză eficientă trebuie utilizată pentru cea mai scurtă perioadă necesară pentru ameliorarea simptomelor. Reacţiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficiente pentru cea mai scurtă durată posibilă de tratament, necesară pentru controlul simptomelor (vezi pct. 4.4). \u003cb\u003ePopulații particulare\u003c\/b\u003e \u003ci\u003e \u003cu\u003ePacienții cu insuficiență renală și vârstnici\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Este recomandabil să reduceți doza inițială și să practicați terapia de întreținere cu doza minimă eficientă. Ajustările individualizate pot fi luate în considerare numai după stabilirea tolerabilității bune a medicamentului (vezi pct. 5.2). \u003ci\u003e \u003cu\u003ePacienți cu insuficiență hepatică\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Pacienții cu insuficiență hepatică ușoară sau moderată trebuie urmăriți îndeaproape și tratați cu cea mai mică doză zilnică eficientă (vezi pct. 4.3, 4.4 și 5.2). \u003ci\u003e \u003cu\u003ePopulatie pediatrica\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Siguranța și eficacitatea ketoprofenului nu au fost studiate la copii.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONSERVARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAcest medicament nu necesită condiții speciale de păstrare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003ci\u003e \u003cu\u003eAvertismente\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Reacțiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficiente pentru cea mai scurtă durată posibilă de tratament, necesară pentru controlul simptomelor (vezi pct. 4.2 și următoarele secțiuni). Trebuie evitată utilizarea concomitentă a KETODOL cu alte AINS, inclusiv inhibitori selectivi ai ciclooxigenazei-2. \u003ci\u003eSângerări gastro-intestinale, ulcerații și perforații\u003c\/i\u003e În timpul tratamentului cu toate AINS au fost raportate în orice moment, cu sau fără simptome de avertizare sau antecedente de evenimente gastrointestinale grave, hemoragie gastrointestinală, ulcerație și perforație, care pot fi fatale. La vârstnici și la pacienții cu antecedente de ulcer, mai ales dacă se complică cu hemoragie sau perforație (vezi pct. 4.3), riscul de hemoragie, ulcerație sau perforație gastrointestinală este mai mare cu dozele crescute de AINS. Acești pacienți trebuie să înceapă tratamentul cu cea mai mică doză disponibilă. Utilizarea concomitentă a agenților de protecție (misoprostol sau inhibitori ai pompei de protoni) trebuie luată în considerare la acești pacienți și, de asemenea, la pacienții care iau doze mici de aspirină sau alte medicamente care pot crește riscul de evenimente gastrointestinale (vezi mai jos și pct. 4.5). Pacienții cu antecedente de toxicitate gastrointestinală, în special vârstnicii, trebuie să raporteze orice simptome abdominale (în special sângerare gastrointestinală), în special în etapele inițiale ale tratamentului. Trebuie avută prudență la pacienții care iau concomitent medicamente care pot crește riscul de ulcerație sau hemoragie, cum ar fi corticosteroizi orali, anticoagulante precum warfarina, inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei sau agenți antiplachetari precum aspirina (vezi pct. 4.5). Când apar sângerări sau ulcerații gastrointestinale la pacienții care iau KETODOL, tratamentul trebuie întrerupt imediat. AINS trebuie administrate cu prudență la pacienții cu antecedente de boli gastrointestinale (colită ulceroasă, boala Crohn), deoarece aceste afecțiuni pot fi exacerbate (vezi pct. 4.8). Unele dovezi epidemiologice sugerează că ketoprofenul poate fi asociat cu un risc crescut de toxicitate gastrointestinală gravă, în comparație cu alte AINS, în special la doze mari (vezi pct. 4.2 și 4.3). \u003ci\u003evârstnici \u003c\/i\u003e Pacienții vârstnici prezintă o frecvență crescută a reacțiilor adverse la AINS, în special hemoragii și perforații gastrointestinale, care pot fi letale (vezi pct. 4.2). \u003ci\u003eReacții ale pielii \u003c\/i\u003e Reacții cutanate grave, unele dintre ele fatale, inclusiv dermatită exfoliativă, sindrom Stevens-Johnson și necroliză epidermică toxică, au fost raportate foarte rar în asociere cu utilizarea AINS (vezi pct. 4.8). În stadiile incipiente ale terapiei, pacienții par să aibă un risc mai mare: debutul reacției are loc în majoritatea cazurilor în prima lună de tratament. KETODOL trebuie întrerupt la prima apariție a erupțiilor cutanate, leziunilor mucoasei sau orice alt semn de hipersensibilitate. Pentru a evita orice fenomene de hipersensibilitate sau fotosensibilizare este indicat sa nu va expuneti la soare in timpul utilizarii. \u003ci\u003e \u003cu\u003ePrecauții\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e \u003ci\u003eDisfuncții cardiovasculare, renale și hepatice \u003c\/i\u003e Funcția renală trebuie monitorizată cu atenție la începutul tratamentului la pacienții cu insuficiență cardiacă, cu ciroză și nefroză, la pacienții cu terapie diuretică, cu insuficiență renală cronică, în special la vârstnici. La astfel de pacienţi, administrarea de ketoprofen poate determina o reducere a fluxului sanguin renal, cauzată de inhibarea prostaglandinelor şi poate duce la decompensarea renală (vezi pct. 4.3 Contraindicaţii). La pacienții cu insuficiență a testelor funcției hepatice sau afecțiuni hepatice anterioare, transaminazele trebuie evaluate în mod regulat, în special în timpul terapiei de lungă durată. Au fost raportate cazuri de icter și hepatită cu ketoprofen. Produsul, ca toate medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene, interferează cu sinteza prostaglandinelor și a intermediarilor lor importanți care sunt implicați în funcțiile fiziologice. Prin urmare, medicamentul necesită precauții speciale sau este necesară excluderea lui de la utilizare atunci când la pacient sunt prezente următoarele condiții: stări de hipoperfuzie ale rinichilor, boală renală, insuficiență cardiacă, insuficiență hepatică ușoară până la moderată, vârstă înaintată. \u003ci\u003eEfecte cardiovasculare și cerebrovasculare\u003c\/i\u003e Este necesară prudență la pacienții cu antecedente de hipertensiune arterială și\/sau insuficiență cardiacă congestivă ușoară până la moderată, deoarece retenția de lichide și edem au fost raportate în asociere cu tratamentul cu AINS. Studiile clinice și datele epidemiologice sugerează că utilizarea unor AINS (în special în doze mari și pentru tratamente pe termen lung) poate fi asociată cu un risc crescut de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral). Nu există date suficiente pentru a exclude un risc similar pentru ketoprofen. Pacienții cu hipertensiune arterială necontrolată, insuficiență cardiacă congestivă, boală cardiacă ischemică stabilită, boală arterială periferică și\/sau boală cerebrovasculară trebuie tratați cu ketoprofen numai după o analiză atentă. Considerații similare trebuie făcute înainte de a începe tratamentul pe termen lung la pacienții cu factori de risc pentru boli cardiovasculare (de exemplu, hipertensiune arterială, hiperlipidemie, diabet zaharat, fumat). A fost raportat un risc crescut de fibrilație atrială asociat cu utilizarea AINS. Poate să apară hiperkaliemie, în special la pacienții cu diabet zaharat subiacent, insuficiență renală și\/sau care primesc tratament concomitent cu agenți care promovează hiperkaliemia (vezi pct. 4.5). În aceste circumstanțe, nivelurile de potasiu trebuie monitorizate. \u003ci\u003eMascarea simptomelor infecțiilor de bază \u003c\/i\u003e KETODOL poate masca simptomele infecției, ceea ce ar putea întârzia inițierea unui tratament adecvat și, prin urmare, ar putea agrava rezultatul infecției. Acest lucru a fost observat în pneumonia bacteriană dobândită în comunitate și în complicațiile bacteriene ale varicelei. Când KETODOL este administrat pentru ameliorarea febrei sau a durerii legate de infecție, se recomandă monitorizarea infecției. În mediul extraspital, pacientul trebuie să solicite asistență medicală dacă simptomele persistă sau se agravează. \u003ci\u003eTulburări respiratorii \u003c\/i\u003e Pacienții cu astm asociat cu rinită cronică, sinuzită cronică și\/sau polipi nazali prezintă un risc mai mare de alergii la aspirină și\/sau AINS decât restul populației. Administrarea acestui medicament poate provoca crize de astm sau bronhospasm, în special la subiecții alergici la aspirină sau AINS (vezi pct. 4.3). Datorită interacțiunii medicamentului cu metabolismul acidului arahidonic, la astmatici și la subiecții predispuși pot apărea crize de bronhospasm și posibil șoc și alte fenomene alergice. \u003ci\u003eTulburări vizuale\u003c\/i\u003e Dacă apar tulburări de vedere, cum ar fi vederea încețoșată, tratamentul trebuie întrerupt. Utilizarea ketoprofenului, ca orice medicament care inhibă sinteza prostaglandinelor și ciclooxigenazei, nu este recomandată femeilor care intenționează să rămână gravide. Administrarea ketoprofenului trebuie suspendată la femeile care au probleme de fertilitate sau care fac investigații de fertilitate. Prezenta sucralfatului poate altera biodisponibilitatea altor medicamente, de aceea trebuie interpus un interval de cel putin doua ore intre aportul de produs si cel al altui medicament. Din aceste motive, pacienții care urmează orice alt tratament trebuie să-și consulte medicul înainte de a lua produsul. Au fost raportate cazuri de formare de bezoar asociate cu administrarea de sucralfat. Majoritatea acestora erau pacienți aflați la terapie intensivă. Prin urmare, trebuie avută o prudență extremă atunci când se tratează pacienții aflați la terapie intensivă, în special dacă aceștia primesc nutriție enterală sau la pacienții care au factori predispozanți, cum ar fi golirea gastrică întârziată. După trei zile de tratament fără rezultate apreciabile, consultați medicul. \u003cb\u003eInformații importante despre unii excipienți\u003c\/b\u003e Acest medicament conține lactoză: pacienții care suferă de probleme ereditare rare de intoleranță la galactoză, deficit de lactază Lapp sau malabsorbție la glucoză-galactoză nu trebuie să ia acest medicament. Acest medicament conține mai puțin de 1 mmol sodiu (23 mg) per comprimat, adică practic „fără sodiu”.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINTERACȚIUNI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eASOCIAȚII NERECOMANDATE \u003cb\u003eAlte antiinflamatoare nesteroidiene (inclusiv inhibitori selectivi de ciclooxigenază-2) și salicilați în doze mari\u003c\/b\u003e: este indicat sa nu se asocieze KETODOL cu acid acetilsalicilic sau alte antiinflamatoare nesteroidiene (inclusiv inhibitori selectivi de ciclooxigenaza-2): risc crescut de ulcere gastrointestinale si sangerari. \u003cb\u003eAnticoagulante (heparină și warfarină) și agenți antiplachetari (de exemplu ticlopidină, clopidogrel):\u003c\/b\u003e risc crescut de sângerare (vezi pct. 4.4). AINS pot amplifica efectele anticoagulantelor precum warfarina. Dacă administrarea concomitentă nu poate fi evitată, pacienții trebuie monitorizați cu atenție. \u003cb\u003eLitiu\u003c\/b\u003e: risc de creștere a nivelului plasmatic de litiu, care uneori poate atinge niveluri toxice din cauza reducerii excreției renale a litiului. Acolo unde este necesar, nivelurile plasmatice de litiu trebuie monitorizate cu o posibilă ajustare a dozei în timpul și după tratamentul cu AINS. \u003cb\u003eMetotrexat în doze mai mari de 15 mg\/săptămână\u003c\/b\u003e: Risc crescut de toxicitate hematologică la metotrexat, în special atunci când este administrat în doze mari (\u003e15 mg\/săptămână), posibil din cauza deplasării metotrexatului de la legarea de proteine și a clearance-ului renal redus. La pacienții care sunt deja tratați cu ketoprofen este necesară întreruperea terapiei cu cel puțin 12 ore înainte de administrarea metotrexatului. Dacă ketoprofenul urmează să fie administrat la sfârșitul terapiei cu metotrexat, este necesar să așteptați 12 ore înainte de administrare. ASOCIAȚII CARE NECESITĂ ATENȚIE \u003cb\u003eMedicamente sau categorii terapeutice care pot favoriza hiperkaliemia (\u003c\/b\u003ede ex. săruri de potasiu, diuretice care economisesc potasiu, inhibitori ai ECA și antagoniști ai angiotensinei II, AINS, heparine (cu greutate moleculară mică sau nefracționate), ciclosporină, tacrolimus, trimetoprim): apariția hiperkaliemiei poate depinde de prezența cofactorilor. Riscul de hiperkaliemie este crescut atunci când medicamentele menționate mai sus sunt administrate concomitent (vezi pct. 4.5). \u003cb\u003eCorticosteroizi\u003c\/b\u003e: risc crescut de ulceraţie gastrointestinală sau sângerare (vezi pct. 4.4). \u003cb\u003eDiuretice\u003c\/b\u003e: pacienții care iau diuretice și, printre aceștia, în special pacienții deshidratați au un risc mare de a dezvolta insuficiență renală rezultată din scăderea fluxului sanguin renal cauzată de inhibarea prostaglandinelor. Acești pacienți trebuie rehidratați înainte de începerea administrării concomitente și funcția lor renală trebuie monitorizată la începerea tratamentului (vezi pct. 4.4). AINS pot reduce efectul diureticelor. \u003cb\u003eInhibitori ai ECA și antagoniști ai angiotensinei II\u003c\/b\u003e: La pacienții cu insuficiență renală (de exemplu, pacienți deshidratați sau pacienți vârstnici), administrarea concomitentă a unui inhibitor ECA sau a unui antagonist al angiotensinei II și a agenților care inhibă sistemul ciclo-oxigenazei poate duce la o deteriorare suplimentară a funcției renale, inclusiv o posibilă insuficiență renală acută. Aceste interacțiuni trebuie luate în considerare la pacienții care iau KETODOL concomitent cu inhibitori ai ECA sau antagonişti ai angiotensinei II. Prin urmare, combinația trebuie administrată cu precauție, în special la pacienții vârstnici. Pacienţii trebuie să fie hidrataţi corespunzător şi trebuie luată în considerare monitorizarea funcţiei renale după iniţierea tratamentului concomitent (vezi pct. 4.4). \u003cb\u003eMetotrexat în doze mai mici de 15 mg\/săptămână\u003c\/b\u003e: În primele săptămâni de terapie combinată, trebuie efectuată o hemoleucogramă completă în fiecare săptămână. În prezența unor modificări chiar ușoare ale funcției renale sau la pacienții vârstnici, monitorizarea trebuie să fie mai frecventă. \u003cb\u003esulfoniluree\u003c\/b\u003e: în plus, trebuie avute în vedere orice interacțiune cu hipoglicemiante orale. \u003cb\u003ePentoxifilina\u003c\/b\u003e: există un risc crescut de sângerare. Este necesară o monitorizare clinică mai atentă și monitorizarea timpului de sângerare. \u003cb\u003etenofovir\u003c\/b\u003e: Administrarea concomitentă de fumarat de tenofovir disoproxil și AINS poate crește riscul de insuficiență renală. \u003cb\u003eGlicozide cardioactive\u003c\/b\u003e: AINS pot exacerba insuficiența cardiacă, pot reduce rata de filtrare glomerulară și pot crește nivelul glicozidelor cardiace; cu toate acestea, interacțiunea farmacocinetică dintre ketoprofen și glicozide cardiace nu a fost demonstrată. ASOCIAȚII DE ȚINUT ÎN VEDERE \u003cb\u003eAntihipertensive (beta-blocante, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, diuretice):\u003c\/b\u003e risc de scădere a activității antihipertensive (inhibarea vasodilatației prostaglandinelor cauzată de AINS). \u003cb\u003eTrombolitice\u003c\/b\u003e: risc crescut de sângerare. Mai multe substanțe sunt implicate în interacțiuni datorită efectului lor antiagregant: Tirofiban, eptifibatidă, abciximab și iloprost. Utilizarea mai multor medicamente antiplachetare crește riscul de sângerare. \u003cb\u003eProbenecid\u003c\/b\u003e: Administrarea concomitentă de probenecid poate reduce semnificativ clearance-ul plasmatic al ketoprofenului. \u003cb\u003eInhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS)\u003c\/b\u003e: risc crescut de sângerare gastrointestinală (vezi pct. 4.4). \u003cb\u003eGemeprost\u003c\/b\u003e: eficacitate redusă a gemeprost. \u003cb\u003eDispozitive contraceptive intrauterine (DIU)\u003c\/b\u003e: eficacitatea dispozitivului poate fi redusă, ducând la sarcină. \u003cb\u003eMifepristona:\u003c\/b\u003e eficacitatea metodei poate fi, teoretic, redusă datorită proprietăților antiprostaglandine ale medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), inclusiv aspirina (acid acetilsalicilic). Există unele dovezi care sugerează că administrarea concomitentă de AINS în ziua administrării dozei de prostaglandine nu influențează în mod nefavorabil efectele mifepristonei și prostaglandinei asupra maturării cervicale sau contractilității uterine și nu reduce eficacitatea clinică a întreruperii medicale a sarcinii. \u003cb\u003eCiclosporină și tacrolimus\u003c\/b\u003e: tratamentul contemporan cu AINS poate implica riscul unei nefrotoxicitate mai mare, mai ales la subiectii in varsta. \u003cb\u003eAntibioticele chinolone\u003c\/b\u003e: Datele pe animale indică faptul că AINS pot crește riscul de convulsii asociate cu antibioticele chinolone. Pacienții care iau AINS și chinolone pot avea un risc crescut de a dezvolta convulsii. \u003cb\u003eDifenilhidantoină și sulfonamide:\u003c\/b\u003e deoarece legarea ketoprofenului de proteine este mare, poate fi necesar să se reducă doza de difenilhidantoină sau sulfonamide care sunt administrate simultan.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE SECUNDARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eCa toate medicamentele, KETODOL poate provoca reacții adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele. Cele mai frecvent observate evenimente adverse sunt de natură gastrointestinală. Pot să apară ulcer peptic, perforaţie sau hemoragie gastrointestinală, uneori letale, în special la vârstnici (vezi pct. 4.4). Clasificarea frecventelor asteptate: foarte frecvente (≥ 1\/10); frecvente (≥ 1\/100 până la \u003c 1\/10); mai puţin frecvente (≥ 1\/1000 până la \u003c 1\/100); rare (≥ 1\/10.000 până la \u003c 1\/1.000); foarte rare (\u003c 1\/10.000); necunoscut (frecvența nu poate fi estimată din datele disponibile). \u003cu\u003ePatologii ale sistemului sanguin și limfatic \u003c\/u\u003e Rare: anemie datorată sângerării, leucopenie; Cu frecvență necunoscută: agranulocitoză, trombocitopenie, aplazie medulară, anemie hemolitică. \u003cu\u003eTulburări ale sistemului imunitar\u003c\/u\u003e. Cu frecvență necunoscută: reacții anafilactice (inclusiv șoc). \u003cu\u003eTulburări de metabolism și nutriție\u003c\/u\u003e. Cu frecvenţă necunoscută: hiponatremie, hiperkaliemie (vezi pct. 4.4 şi 4.5). \u003cu\u003eTulburări psihice\u003c\/u\u003e. Cu frecvență necunoscută: depresie, halucinații, confuzie, modificări ale dispoziției, insomnie. \u003cu\u003eTulburări ale sistemului nervos \u003c\/u\u003e Mai puțin frecvente: cefalee, amețeli, somnolență; Rare: parestezie, diskinezie; Cu frecvență necunoscută: meningită aseptică, convulsii, disgeuzie. \u003cu\u003ePatologii oculare. \u003c\/u\u003e Rare: vedere încețoșată (vezi pct. 4.4). \u003cu\u003eTulburări ale urechii și ale labirintului\u003c\/u\u003e. Rare: tinitus, amețeli. \u003cu\u003eBoli cardiace\u003c\/u\u003e. Cu frecvență necunoscută: insuficiență cardiacă, fibrilație atrială, palpitații și tahicardie. \u003cu\u003ePatologii vasculare\u003c\/u\u003e. Cu frecvență necunoscută: hipertensiune arterială, vasodilatație, vasculită (inclusiv vasculită leucocitoclastică). \u003cu\u003eTulburări respiratorii, toracice și mediastinale. \u003c\/u\u003e Rare: crize de astm, edem laringian; Cu frecvență necunoscută: bronhospasm (în special la pacienții cu hipersensibilitate cunoscută la acid acetilsalicilic și alte AINS), rinită, dispnee. \u003cu\u003eTulburări gastrointestinale. \u003c\/u\u003e Cele mai frecvent observate evenimente adverse sunt de natură gastrointestinală. Frecvente: dispepsie, greață, dureri abdominale, vărsături, gastralgie, arsuri la stomac; Mai puțin frecvente: constipație, diaree, flatulență, gastrită; Rare: stomatită ulcerativă, ulcer peptic, colită; Cu frecvenţă necunoscută: exacerbarea colitei şi a bolii Crohn, perforaţie sau hemoragie gastrointestinală, uneori letale, în special la vârstnici (vezi pct. 4.4), pancreatită, melenă, hematemeză. Frecvența și amploarea acestor efecte sunt reduse semnificativ prin administrarea medicamentului pe stomacul plin (în timpul meselor sau cu lapte). \u003cu\u003eTulburări hepatobiliare. \u003c\/u\u003e Rare: hepatită, niveluri crescute ale transaminazelor, creșterea bilirubinei serice din cauza bolii hepatice, icter. \u003cu\u003ePatologii ale pielii și țesutului subcutanat.\u003c\/u\u003e Mai puțin frecvente: erupții cutanate, prurit. Cu frecvență necunoscută: fotosensibilizare, alopecie, urticarie, angioedem, eritem, reacții buloase, inclusiv sindrom Stevens-Johnson, necroliză epidermică toxică, pustuloză exantematoasă acută generalizată, dermatită, eczemă. \u003cu\u003eTulburări renale și urinare. \u003c\/u\u003e Cu frecvență necunoscută: anomalii ale testelor funcției renale, insuficiență renală acută, nefrită interstițială tubulară, sindrom nefrotic, disurie. \u003cu\u003ePatologii sistemice și afecțiuni legate de locul de administrare.\u003c\/u\u003e Mai puțin frecvente: edem, oboseală; Rare: astenie. \u003cu\u003eTeste diagnostice\u003c\/u\u003e. Rare: creștere în greutate. Studiile clinice și datele epidemiologice sugerează că utilizarea AINS (în special în doze mari și pentru tratamente pe termen lung) poate fi asociată cu o creștere modestă a riscului de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic și accident vascular cerebral) (vezi pct. 4.4). Au fost raportate cazuri foarte rare de formare de bezoar asociate cu administrarea de sucralfat. \u003cu\u003eRaportarea reacțiilor adverse suspectate \u003c\/u\u003e Raportarea reacțiilor adverse suspectate care apar după autorizarea medicamentului este importantă, deoarece permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu\/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare la https:\/\/www.aifa.gov.it\/content\/segnalazioni-reazioni-avverse.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSupradozaj\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSimptomele supradozajului pot include: tulburări ale sistemului nervos central, cum ar fi dureri de cap, amețeli, vertij, somnolență, confuzie și pierderea cunoștinței, precum și dureri abdominale, greață și vărsături, diaree. În caz de supradozaj sever, s-au observat hipotensiune arterială, depresie respiratorie, cianoză și sângerare gastrointestinală. Au fost raportate cazuri de supradozaj cu doze de până la 2,5 g de ketoprofen. În majoritatea cazurilor, simptomele observate au fost de natură benignă și limitate la letargie, somnolență, greață, vărsături și dureri epigastrice. Nu există antidoturi specifice pentru supradozajul cu ketoprofen. Dacă se suspectează supradozaj sever, se recomandă lavajul gastric și instituirea unor terapii de susținere și simptomatice și pentru a compensa deshidratarea, pentru a monitoriza funcția renală și pentru a corecta acidoza, dacă este prezentă. În caz de insuficiență renală, hemodializa poate fi utilă pentru a elimina medicamentul din circulație.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSARCINA SI ALAPTATUL\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eSarcina \u003c\/u\u003e Trebuie evitată utilizarea ketoprofenului în primul și al doilea trimestru de sarcină. Inhibarea sintezei de prostaglandine poate afecta negativ sarcina și\/sau dezvoltarea embrionului\/fetal. Rezultatele studiilor epidemiologice sugerează un risc crescut de avort spontan și malformații cardiace și gastroschisis după utilizarea unui inhibitor al sintezei prostaglandinelor în stadiile incipiente ale sarcinii. Riscul absolut de malformații cardiace a crescut de la mai puțin de 1% la aproximativ 1,5%. S-a estimat că riscul crește odată cu doza și durata terapiei. La animale, s-a demonstrat că administrarea de inhibitori ai sintezei prostaglandinelor provoacă o creștere a pierderii pre și post-implantare și a mortalității embrio-fetale. Mai mult, a fost raportată o incidență crescută a diferitelor malformații, inclusiv malformații cardiovasculare, la animalele cărora li s-au administrat inhibitori ai sintezei prostaglandinelor în timpul perioadei organogenetice. Din 20\u003csup\u003ea\u003c\/sup\u003e începând cu săptămâna de sarcină, utilizarea KETODOL poate provoca oligohidramnios rezultat din disfuncția renală fetală. Această afecțiune poate apărea la scurt timp după începerea tratamentului și este de obicei reversibilă la întreruperea tratamentului. În plus, au fost raportate cazuri de constricție a canalului arterial în urma tratamentului în al doilea trimestru, dintre care majoritatea s-au rezolvat după întreruperea tratamentului. Prin urmare, în timpul primului și al doilea trimestru de sarcină, KETODOL nu trebuie administrat decât dacă este strict necesar. Dacă KETODOL este utilizat de către o femeie care planifică o sarcină sau în timpul primului și al doilea trimestru de sarcină, trebuie utilizată cea mai mică doză posibilă pentru cel mai scurt timp posibil. În urma expunerii la KETODOL timp de câteva zile începând cu data de 20\u003csup\u003ea\u003c\/sup\u003e începând cu săptămâna de gestație, trebuie luată în considerare monitorizarea prenatală pentru oligohidramnios și constricția canalului arterios. În caz de oligohidramnios sau constricție a canalului arterial, tratamentul cu KETODOL trebuie întrerupt. În timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, toți inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot expune fătul la: - toxicitate cardiopulmonară (constricția\/închiderea prematură a canalului arterios și hipertensiune pulmonară); - disfuncție renală (vezi mai sus); mama si nou-nascutul, la sfarsitul sarcinii, la: - posibila prelungire a timpului de sangerare, efect antiagregant care poate apare chiar si la doze foarte mici; - inhibarea contractiilor uterine care duce la intarzierea sau prelungirea travaliului. Utilizarea medicamentului în apropierea nașterii poate provoca modificări ale hemodinamicii circulației mici a copilului nenăscut cu consecințe grave asupra respirației. În consecinţă, KETODOL este contraindicat în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină (vezi pct. 4.3 şi 5.3). \u003cu\u003eAlăptarea \u003c\/u\u003e Nu există informații disponibile cu privire la excreția ketoprofenului în laptele uman. Ketoprofenul nu este recomandat în timpul alăptării. \u003cu\u003eFertilitatea\u003c\/u\u003e Utilizarea AINS poate compromite fertilitatea feminină și nu este recomandată femeilor care intenționează să rămână însărcinate. Întreruperea tratamentului trebuie luată în considerare la femeile care au probleme de fertilitate sau care sunt supuse investigațiilor de fertilitate.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePacienții trebuie informați cu privire la potențialul de somnolență, amețeli, vertij, convulsii sau tulburări de vedere și, dacă apar aceste simptome, trebuie să evite conducerea vehiculelor, folosirea utilajelor sau desfășurarea activităților care necesită o atenție deosebită.\u003c\/p\u003e","brand":"Eg","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":51131318927687,"sku":"028561037","price":10.42,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/files\/eg-spa-ketodol-25mg-200mg-20-compresse-farmacia-dottor-tili-1213792104.jpg?v=1767136229"},{"product_id":"voltadvancego-25mg-20-capsule-molli","title":"VoltadvanceGo 25mg 20 capsule moi","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINDICAȚII\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePentru tratamentul simptomatic pe termen scurt al: - dureri ușoare până la moderate (cum sunt dureri de cap, dureri de dinți, dureri menstruale, dureri reumatice și dureri musculare)\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINGREDIENTE ACTIVE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003ci\u003ePentru VoltadvanceGo 12,5 mg \u003c\/i\u003e Fiecare capsulă moale conține diclofenac sub formă de 15,38 mg diclofenac epolamină echivalent cu 12,5 mg diclofenac potasic. \u003ci\u003ePentru VoltadvanceGo 25 mg\u003c\/i\u003e Fiecare capsulă moale conține diclofenac sub formă de 30,76 mg diclofenac epolamină echivalent cu 25 mg diclofenac potasic. \u003cu\u003eExcipient(i) cu efecte cunoscute: \u003c\/u\u003e \u003ci\u003ePentru VoltadvanceGo 12,5 mg\u003c\/i\u003e Sorbitol (E420) maxim 8,02 mg \u003ci\u003ePentru VoltadvanceGo 25 mg\u003c\/i\u003e Sorbitol (E420) maxim 10,07 mg Pentru lista completă a excipienților, vezi pct. 6.1.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEXCIPIENȚI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eConținutul capsulei: \u003c\/u\u003e Macrogol 600, glicerol anhidru, apă purificată. \u003cu\u003eCapsula:\u003c\/u\u003e Gelatină, glicerol anhidru, sorbitol lichid, parțial deshidratat (E420), apă purificată, hidroxipropilbetadex, hidroxid de sodiu.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e• Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la punctul 6.1; • Ulcer gastric sau intestinal activ, sângerare sau perforație; • Alterări de origine necunoscută în hematopoieza; • Antecedente de sângerare sau perforație gastrointestinală, legate de terapia anterioară cu AINS; • Antecedente de ulcer peptic\/hemoragie recurentă (două sau mai multe episoade distincte de ulcerație sau sângerare stabilită); • Insuficiență cardiacă congestivă evidentă (clasa II-IV NYHA), cardiopatie ischemică, boală arterială periferică și\/sau vasculopatie cerebrală; • Ultimul trimestru de sarcină (vezi pct. 4.6); • Insuficienţă hepatică, renală sau cardiacă severă (vezi pct. 4.4); • Ca și alte antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), diclofenacul este contraindicat și la pacienții la care acidul acetilsalicilic sau alte AINS declanșează crize de bronhospasm, astm, urticarie sau rinită acută.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eDOZAJE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eDozare\u003c\/u\u003e Reacțiile adverse pot fi reduse la minimum prin administrarea dozei minime eficace pe durata minimă necesară controlului simptomelor (vezi pct. 4.4 Atenționări și precauții speciale pentru utilizare). \u003ci\u003ePentru VoltadvanceGo 12,5 mg\u003c\/i\u003e Dacă nu este prescris altfel, adulții și adolescenții cu vârsta peste 14 ani trebuie să înceapă cu 1 sau 2 capsule moi și apoi să continue cu 1 sau 2 capsule moi la fiecare 4 până la 6 ore, după cum este necesar. În orice caz, nu trebuie luate mai mult de 6 capsule moi (echivalent cu 75 mg diclofenac potasic) într-o perioadă de 24 de ore. \u003ci\u003ePentru VoltadvanceGo 25 mg \u003c\/i\u003e Dacă nu este prescris altfel, adulții și adolescenții cu vârsta peste 14 ani trebuie să înceapă cu 1 capsulă moale și, ulterior, să continue cu 1 capsulă moale la fiecare 4 până la 6 ore, după cum este necesar. În orice caz, nu trebuie luate mai mult de 3 capsule moi (echivalent cu 75 mg diclofenac potasic) în decurs de 24 de ore. VoltadvanceGo este destinat să fie luat pentru o perioadă scurtă de timp. Durata tratamentului trebuie să fie de 3 zile. Dacă simptomele persistă sau se agravează, consultați un medic. \u003ci\u003e \u003cu\u003ePopulatie pediatrica\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Utilizarea VoltadvanceGo nu este recomandată la copii și adolescenți cu vârsta sub 14 ani. \u003ci\u003e \u003cu\u003evârstnici\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Nu este necesară o ajustare specială a dozei. Având în vedere posibilul profil al reacțiilor adverse, persoanele vârstnice trebuie monitorizate cu o atenție deosebită (vezi pct. 4.4). \u003ci\u003e \u003cu\u003eLeziuni renale\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Diclofenacul este contraindicat la pacienţii cu insuficienţă renală severă (vezi pct. 4.3). Nu este necesară reducerea dozei la pacienţii cu funcţie renală redusă uşoară până la moderată. Se recomandă prudență atunci când se administrează diclofenac la pacienții cu insuficiență renală ușoară până la moderată (vezi pct. 4.4). \u003ci\u003e \u003cu\u003eInsuficiență hepatică\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Diclofenacul este contraindicat la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă (vezi pct. 4.3). Nu este necesară reducerea dozei la pacienții cu funcție hepatică ușoară până la moderată. Se recomandă prudență atunci când se administrează diclofenac la pacienții cu insuficiență hepatică ușoară până la moderată (vezi pct. 4.4). \u003cu\u003eMod de administrare\u003c\/u\u003e Capsulele moi trebuie înghițite întregi cu o băutură de apă. Rata de absorbție a diclofenacului este redusă atunci când VoltadvanceGo este luat cu alimente. Prin urmare, se recomandă să nu luați capsulele moi în timpul mesei sau imediat după masă.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONSERVARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eA se pastra la temperaturi sub 25°C. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină și umiditate.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cb\u003egeneral\u003c\/b\u003e Reacțiile adverse pot fi reduse la minimum prin administrarea dozei minime eficace pe durata minimă necesară pentru controlul simptomelor (vezi pct. 4.2 și secțiunile de mai jos despre efectele gastrointestinale și cardiovasculare). Utilizarea concomitentă a VoltadvanceGo cu alte AINS, inclusiv inhibitorii selectivi ai ciclooxigenazei-2 (COX-2), trebuie evitată, având în vedere lipsa oricăror dovezi care să demonstreze beneficii sinergice și posibilitatea apariției reacțiilor adverse suplimentare (vezi pct. 4.5). La nivel medical de bază, se impune prudență la vârstnici. În special, la pacienții vârstnici fragili sau la cei cu greutate corporală mică, se recomandă utilizarea dozei minime eficiente. Ca și în cazul altor AINS, cu diclofenac, în cazuri rare, pot apărea reacții alergice, inclusiv reacții anafilactice\/anafilactoide, chiar și fără expunere anterioară la medicament. Reacțiile de hipersensibilitate pot evolua și spre sindromul Kounis, o reacție alergică severă care poate provoca un infarct miocardic. Simptomele actuale ale unor astfel de reacții pot include durere în piept care apare în asociere cu o reacție alergică la diclofenac. Ca și alte AINS, diclofenacul poate masca semnele și simptomele infecției datorită proprietăților sale farmacodinamice. \u003cb\u003eEfecte gastrointestinale\u003c\/b\u003e Au fost raportate sângerări, ulcerații sau perforații gastrointestinale, care pot fi fatale, și pot apărea în orice moment în timpul tratamentului cu toate AINS, inclusiv diclofenac, cu sau fără simptome de avertizare sau antecedente de evenimente gastrointestinale grave. Ele au, în general, consecințe mai grave la vârstnici. Dacă apar sângerări sau ulcerații gastrointestinale la pacienții care iau diclofenac, administrarea medicamentului trebuie întreruptă. Ca și în cazul tuturor AINS, inclusiv diclofenacul, supravegherea medicală atentă este obligatorie și trebuie acordată o atenție deosebită atunci când se prescrie diclofenac la pacienții cu simptome care sugerează tulburări gastro-intestinale (GI) sau cu antecedente care sugerează ulcerații gastrice sau intestinale, sângerări sau perforații (vezi pct. 4.8). Riscul de sângerare gastrointestinală este mai mare cu dozele crescute de AINS și la pacienții cu antecedente de ulcer, mai ales dacă este complicat de hemoragie sau perforație. Persoanele în vârstă au o frecvență mai mare a reacțiilor adverse la AINS, în special sângerări gastro-intestinale și perforații care pot fi fatale. Pentru a reduce riscul de toxicitate gastrointestinală la pacienții cu antecedente de ulcer, în special dacă este complicat de hemoragie sau perforație, și la vârstnici, tratamentul trebuie inițiat și menținut la cea mai mică doză eficientă. Utilizarea concomitentă a agenților de protecție (de exemplu, inhibitori ai pompei de protoni sau misoprostol) trebuie luată în considerare la acești pacienți și, de asemenea, la pacienții care necesită utilizarea concomitentă de medicamente care conțin doze mici de acid acetilsalicilic (AAS) sau alte medicamente care pot crește riscul gastrointestinal (vezi pct. 4.5). Pacienții cu antecedente de toxicitate gastrointestinală, în special adulții în vârstă, trebuie să raporteze orice simptome abdominale neobișnuite (în special sângerare gastrointestinală). Se recomandă prudență la pacienții care iau concomitent medicamente care pot crește riscul de ulcerație sau sângerare, cum ar fi corticosteroizi sistemici, anticoagulante, agenți antiplachetari sau inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (vezi pct. 4.5). De asemenea, trebuie exercitată supraveghere medicală atentă și prudență la pacienții cu colită ulceroasă sau boala Crohn, deoarece aceste afecțiuni pot fi exacerbate (vezi pct. 4.8). AINS, inclusiv diclofenacul, pot fi asociate cu un risc crescut de scurgere anastomotică gastrointestinală. Se recomandă supraveghere medicală atentă și prudență atunci când se utilizează diclofenac după o intervenție chirurgicală gastrointestinală. \u003cb\u003eEfecte hepatice\u003c\/b\u003e Când se prescrie diclofenac pacienților cu insuficiență hepatică, este necesară o supraveghere medicală atentă, deoarece starea acestora poate fi exacerbată. Ca și în cazul altor AINS, inclusiv diclofenacul, acestea pot crește valorile uneia sau mai multor enzime hepatice. În timpul tratamentului prelungit cu diclofenac, ca măsură de precauție sunt indicate verificări regulate ale funcției hepatice. Dacă parametrii anormali ai funcției hepatice persistă sau se agravează, dacă apar semne sau simptome clinice în concordanță cu boala hepatică sau dacă apar alte manifestări (de exemplu eozinofilie, erupție cutanată), tratamentul cu diclofenac trebuie întrerupt. Hepatita cu utilizarea diclofenacului poate apărea fără simptome prodromale. O atenție deosebită trebuie exercitată atunci când se utilizează diclofenac la pacienții cu porfirie hepatică, deoarece ar putea declanșa un atac. \u003cb\u003eEfecte renale\u003c\/b\u003e Deoarece retenția de lichide și edem au fost raportate în asociere cu terapia cu AINS, inclusiv diclofenac, se impune o atenție deosebită în cazurile de insuficiență cardiacă sau renală, antecedente de hipertensiune arterială, la vârstnici, la pacienții care primesc tratament concomitent cu diuretice sau medicamente care pot afecta semnificativ funcția renală și la acei pacienți cu depleție substanțială a volumului extracelular, de exemplu din orice cauză. înainte sau după o intervenție chirurgicală majoră (vezi pct. 4.3). În astfel de cazuri, se recomandă monitorizarea funcției renale ca măsură de precauție la administrarea diclofenacului. Întreruperea terapiei este în mod normal urmată de revenirea la condițiile pre-tratament. \u003cb\u003eEfecte asupra pielii\u003c\/b\u003e Reacții cutanate grave, unele dintre ele fatale, inclusiv dermatită exfoliativă, sindrom Stevens-Johnson și necroliză epidermică toxică, au fost raportate foarte rar în asociere cu utilizarea AINS (vezi pct. 4.8). În stadiile incipiente ale terapiei, pacienții par să aibă un risc mai mare pentru aceste reacții; debutul reacției are loc în majoritatea cazurilor în prima lună de tratament. VoltadvanceGo trebuie întrerupt la prima apariție a unei erupții cutanate, leziuni ale mucoasei sau orice alt semn de hipersensibilitate. \u003cb\u003eLES și boala mixtă a țesutului conjunctiv\u003c\/b\u003e Poate exista un risc crescut de meningită aseptică la pacienții cu lupus eritematos sistemic (LES) și tulburări mixte ale țesutului conjunctiv (vezi pct. 4.8). \u003cb\u003eEfecte cardiovasculare și cerebrovasculare\u003c\/b\u003e Monitorizarea adecvată și instrucțiuni adecvate sunt necesare la pacienții cu antecedente de hipertensiune arterială și\/sau insuficiență cardiacă congestivă ușoară (clasa I NYHA), deoarece retenția de lichide și edem au fost găsite în asociere cu tratamentul cu AINS. Studiile clinice și datele epidemiologice indică în mod constant o ușoară creștere a riscului de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral) asociat cu utilizarea diclofenacului, în special la doze mari (150 mg\/zi) și tratament pe termen lung. Pacienții cu factori de risc semnificativi pentru evenimente cardiovasculare (de exemplu, hipertensiune arterială, hiperlipidemie, diabet zaharat, fumat) trebuie tratați cu diclofenac numai după o analiză atentă. Deoarece riscurile cardiovasculare ale diclofenacului pot crește odată cu doza și durata expunerii, cea mai mică doză eficientă zilnică trebuie utilizată pe o durată cât mai scurtă posibilă. Răspunsul la terapie și nevoia de ameliorare a simptomelor trebuie reevaluate periodic. \u003cb\u003eAstm preexistent\u003c\/b\u003e La pacienții cu astm bronșic, rinită alergică sezonieră, umflarea mucoasei nazale (adică polipi nazali), boală pulmonară obstructivă cronică sau infecții cronice ale tractului respirator (mai ales dacă sunt legate de simptome similare rinitei alergice), reacții la AINS, cum ar fi exacerbări ale astmului bronșic (așa-numitele analgezice\/intolerance). edem sau urticarie, sunt mai frecvente decât la alți pacienți. Prin urmare, se recomandă precauții speciale la astfel de pacienți (pregătiți-vă pentru o urgență). Acest lucru se aplică și pacienților alergici la alte substanțe, de ex. cu reacții cutanate, mâncărime sau urticarie. Ca și alte medicamente care inhibă activitatea prostaglandinei sintetazei, diclofenac epolamina și alte AINS pot precipita bronhospasmul dacă sunt administrate la pacienții care suferă de acesta sau cu antecedente de astm bronșic. \u003cb\u003eEfecte hematologice\u003c\/b\u003e VoltadvanceGo este destinat utilizării pe termen scurt. În timpul tratamentului prelungit cu diclofenac, ca și în cazul altor AINS, se recomandă monitorizarea hemogramelor. Ca și alte AINS, diclofenacul poate inhiba temporar agregarea trombocitelor. Pacienții cu defecte ale hemostazei, diateză hemoragică sau anomalii hematologice trebuie monitorizați cu atenție (vezi pct. 4.5). \u003cb\u003eMai multe informații\u003c\/b\u003e Acest medicament conține maximum 8,02 mg și 10,07 mg sorbitol în fiecare capsulă de 12,5 mg și, respectiv, 25 mg. Sorbitolul este o sursă de fructoză. Pacienții cu probleme ereditare rare de intoleranță la fructoză nu trebuie să ia acest medicament. Acest medicament conține mai puțin de 1 mmol (23 mg) sodiu per unitate de dozare, adică practic „fără sodiu”.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINTERACȚIUNI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eUrmătoarele interacțiuni le includ pe cele observate cu alte forme farmaceutice de diclofenac. \u003cb\u003eDigoxină, fenitoină, litiu: \u003c\/b\u003eutilizarea concomitentă de VoltadvanceGo și digoxină, fenitoină sau litiu poate crește concentrația acestor medicamente în sânge. Concentrația serică de litiu trebuie monitorizată. Se recomandă monitorizarea concentrațiilor serice de digoxină și fenitoină. \u003cb\u003eDiuretice și antihipertensive: \u003c\/b\u003eca și în cazul altor AINS, utilizarea concomitentă a diclofenacului cu diuretice sau antihipertensive (de exemplu, beta-blocante, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei [ECA]) poate determina o reducere a efectului lor antihipertensiv. Prin urmare, combinația trebuie administrată cu precauție și tensiunea arterială trebuie monitorizată periodic la pacienți, în special la vârstnici. Pacienții trebuie să fie hidratați adecvat și trebuie luată în considerare monitorizarea funcției renale după inițierea terapiei concomitente și periodic ulterior, în special pentru diuretice și inhibitori ai ECA, din cauza riscului crescut de nefrotoxicitate (vezi pct. 4.4). Tratamentul concomitent cu medicamente care economisesc potasiul poate fi asociat cu valori crescute ale potasiului seric, care, prin urmare, trebuie monitorizate frecvent. \u003cb\u003eAlte AINS, inclusiv inhibitori selectivi ai ciclooxigenazei-2 și corticosteroizi: \u003c\/b\u003eadministrarea concomitentă de diclofenac și alte AINS sistemice sau corticosteroizi poate crește frecvența reacțiilor adverse gastrointestinale, cum ar fi ulcerul gastrointestinal sau sângerările (vezi pct. 4.4). \u003cb\u003eAnticoagulante și agenți antiplachetari: \u003c\/b\u003eSe recomandă prudență deoarece administrarea concomitentă poate crește riscul de sângerare (vezi pct. 4.4). Deși investigațiile clinice nu par să indice că diclofenacul afectează acțiunea anticoagulantelor, există raportări privind un risc crescut de hemoragie la pacienții tratați cu diclofenac concomitent cu anticoagulante. Prin urmare, se recomandă monitorizarea atentă a acestor pacienți. \u003cb\u003eInhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS): \u003c\/b\u003eadministrarea concomitentă de AINS sistemice, inclusiv diclofenac, și ISRS poate crește riscul de sângerare gastrointestinală (vezi pct. 4.4). \u003cb\u003eAntidiabetice: \u003c\/b\u003eStudiile clinice au arătat că diclofenacul poate fi administrat împreună cu antidiabetice orale fără a influența efectul clinic al acestora. Cu toate acestea, au fost raportate cazuri izolate de efecte hipoglicemiante și hiperglicemiante care au făcut necesară modificarea dozei de antidiabetice în timpul tratamentului cu diclofenac. Din acest motiv, monitorizarea glicemiei este recomandată ca măsură de precauție în timpul tratamentului concomitent. \u003cb\u003eMetotrexat: \u003c\/b\u003ediclofenacul poate inhiba clearance-ul tubular renal al metotrexatului, crescând astfel nivelurile acestuia din urmă. Se recomandă prudență atunci când AINS, inclusiv diclofenacul, sunt administrate cu mai puțin de 24 de ore înainte sau după tratamentul cu metotrexat, deoarece concentrațiile sanguine de metotrexat și toxicitatea acestei substanțe pot crește. \u003cb\u003eTacrolimus:\u003c\/b\u003e Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (cum ar fi diclofenacul) pot crește toxicitatea renală a tacrolimusului. \u003cb\u003eCiclosporină: \u003c\/b\u003ediclofenacul, ca și alte AINS, poate crește nefrotoxicitatea ciclosporinei datorită efectului asupra prostaglandinelor renale. Prin urmare, trebuie administrat în doze mai mici decât ar fi utilizat la pacienții netratați cu ciclosporină. \u003cb\u003eAntibacteriene chinolone: \u003c\/b\u003eAu fost raportate cazuri izolate de convulsii, care s-ar putea datora utilizării concomitente de chinolone și AINS. \u003cb\u003eColestipol și colestiramină\u003c\/b\u003e: aceste medicamente pot induce o întârziere sau scădere a absorbției diclofenacului. De aceea, se recomanda administrarea diclofenacului cu cel putin o ora inainte sau la 4-6 ore dupa administrarea de colestipol\/colestiramina. \u003cb\u003eGlicozide cardiace:\u003c\/b\u003e Utilizarea concomitentă a glicozidelor cardiace și a AINS la pacienți poate exacerba insuficiența cardiacă, poate reduce rata de filtrare glomerulară renală și poate crește concentrațiile plasmatice ale glicozidelor. \u003cb\u003eMifepristona:\u003c\/b\u003e AINS nu trebuie utilizate timp de 8-12 zile după administrarea mifepristonei, deoarece acestea pot reduce efectul acesteia. \u003cb\u003eInhibitori potenți ai CYP2C9: \u003c\/b\u003eSe recomandă prudență atunci când se prescrie diclofenac concomitent cu inhibitori puternici ai CYP2C9 (cum ar fi probenecid, sulfinpirazonă și voriconazol), care ar putea duce la o creștere semnificativă a concentrației plasmatice maxime și a expunerii la diclofenac, datorită inhibării metabolizării acestuia.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE SECUNDARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eCele mai frecvente evenimente adverse observate se referă la tractul gastro-intestinal. Pot să apară ulcer peptic, perforaţie sau sângerare gastrointestinală, uneori letale, în special la vârstnici (vezi pct. 4.4). Reacțiile adverse (Tabelul 1) sunt raportate în ordinea frecvenței, primele cele mai frecvente, folosind următoarea convenție: foarte frecvente: (≥1\/10); frecvente (≥1\/100, \u003c1\/10); mai puţin frecvente (≥1\/1000, \u003c1\/100); rare (≥1\/10000, \u003c1\/1000); foarte rare (\u003c1\/10.000); necunoscută: frecvența nu poate fi estimată din datele disponibile. \u003cb\u003eTabelul 1. Lista tabelară a reacțiilor adverse\u003c\/b\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePatologii ale sistemului sanguin și limfatic.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFoarte rare: trombocitopenie, leucopenie, pancitopenie, anemie (inclusiv anemie hemolitică și aplastică), agranulocitoză.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului imunitar.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eRare: reacții de hipersensibilitate, anafilactice și anafilactoide (inclusiv hipotensiune arterială și șoc) Edem angioneurotic (inclusiv edem facial).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări psihice.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFoarte rare: dezorientare, depresie, insomnie, coșmaruri, iritabilitate, reacții psihotice.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului nervos.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFrecvente: cefalee, amețeli.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eRare: somnolență.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFoarte rare: parestezie, tulburări de memorie, convulsii, anxietate, tremor, meningită aseptică, tulburări ale gustului, accidente cerebrovasculare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePatologii oculare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFoarte rare: tulburări de vedere, vedere încețoșată, diplopie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale urechii și ale labirintului.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFrecvente: amețeli.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFoarte rare: Tinitus, agravare a auzului.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eBoli cardiace.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFoarte rare: palpitații, dureri în piept, insuficiență cardiacă, infarct miocardic.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eNecunoscut: sindrom Kounis.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePatologii vasculare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFoarte rare: hipertensiune arterială, vasculită.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări respiratorii, toracice și mediastinale.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eRare: astm (inclusiv dispnee).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFoarte rare: Pneumonie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFrecvente: greață, vărsături, diaree, dispepsie, dureri abdominale, flatulență, anorexie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eRare: gastrită, hemoragie gastrointestinală, hematemeză, diaree hemoragică, melenă, ulcer gastrointestinal (cu sau fără sângerare sau perforație).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFoarte rare: Colită (inclusiv colită hemoragică și exacerbarea colitei ulcerative sau a bolii Crohn), constipație, stomatită (inclusiv stomatită ulceroasă), glosită, tulburări esofagiene, strictura intestinală asemănătoare diafragmei, pancreatită.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eCu frecvență necunoscută: colită ischemică.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări hepatobiliare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eMai puțin frecvente: creșterea transaminazelor.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eRare: hepatită, icter.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFoarte rare: Insuficiență hepatică.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePatologii ale pielii și țesutului subcutanat.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFrecvente: erupții cutanate, prurit.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eRare: Urticarie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFoarte rare: erupții buloase, eczeme, eritem, eritem multiform, sindrom Stevens-Johnson, necroliză epidermică toxică (sindrom Lyell), dermatită exfoliativă, alopecie, reacție de fotosensibilitate, purpură, purpură alergică.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări renale și urinare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFoarte rare: insuficiență renală acută, hematurie, proteinurie, sindrom nefrotic, nefrită interstițială, necroză papilară renală.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePatologii sistemice și afecțiuni legate de locul de administrare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eRare: edem.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eStudiile clinice și datele epidemiologice indică în mod constant un risc crescut de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral) asociat cu utilizarea diclofenacului, în special în doze mari (150 mg\/zi) și tratament pe termen lung (pentru contraindicații și avertismente și precauții speciale pentru utilizare, vezi pct. 4.3 și 4).\u003cu\u003eRaportarea reacțiilor adverse suspectate\u003c\/u\u003e Raportarea reacțiilor adverse suspectate care apar după autorizarea medicamentului este importantă, deoarece permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu\/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare la https:\/\/www.aifa.gov.it\/content\/segnalazioni-reazioni-avverse.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSupradozaj\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cb\u003eSimptome\u003c\/b\u003e Nu există un tablou clinic tipic care rezultă din supradozajul cu diclofenac. Supradozajul poate provoca simptome precum greață, vărsături, sângerare gastrointestinală, diaree, cefalee, amețeli, somnolență, tinitus, inconștiență sau convulsii. În caz de otrăvire semnificativă, este posibilă insuficiența renală acută și afectarea ficatului. Pot apărea, de asemenea, hipotensiune arterială, depresie respiratorie și cianoză. \u003cb\u003eMăsuri terapeutice\u003c\/b\u003e Managementul intoxicației acute cu AINS, inclusiv diclofenac, constă în principal în măsuri de susținere și tratament simptomatic, care ar trebui adoptat pentru complicații precum hipotensiune arterială, insuficiență renală, convulsii, tulburări gastrointestinale și depresie respiratorie. Terapiile specifice, cum ar fi diureza forțată, dializa sau hemoperfuzia probabil nu sunt utile în eliminarea AINS, inclusiv diclofenacul, datorită legării lor puternice de proteinele plasmatice și metabolismului lor ridicat. După ingestia unei supradoze cu potențial toxicitate, poate fi luată în considerare utilizarea cărbunelui activat, în timp ce după ingestia unei supradoze care poate pune viața în pericol, poate fi luată în considerare golirea gastrică (de exemplu, vărsături, lavaj gastric).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSARCINA SI ALAPTATUL\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eSarcina\u003c\/u\u003e Inhibarea sintezei de prostaglandine poate provoca efecte negative asupra sarcinii și\/sau dezvoltării embrionare\/fetale. Datele din studiile epidemiologice sugerează un risc crescut de avort spontan și malformații cardiace și gastroschisis după utilizarea unui inhibitor al sintezei de prostaglandine la începutul sarcinii. Riscul absolut de malformație cardiovasculară a crescut de la mai puțin de 1% la maxim aproximativ 1,5%. Se crede că riscul crește odată cu doza și durata terapiei. La animale, administrarea unui inhibitor al sintezei prostaglandinelor s-a dovedit că provoacă o creștere a pierderilor pre și post-implantare și a mortalității embrio-fetale. În plus, a fost raportată o incidență crescută a diferitelor malformații, inclusiv malformații cardiovasculare, la animalele tratate cu un inhibitor al sintezei prostaglandinelor în timpul perioadei de organogeneză. Din 20\u003csup\u003ea\u003c\/sup\u003e începând cu săptămâna de sarcină, utilizarea diclofenacului poate provoca oligohidramnios rezultat din disfuncția renală fetală. Această afecțiune poate apărea la scurt timp după începerea tratamentului și este de obicei reversibilă la întreruperea tratamentului. Mai mult, au fost raportate cazuri de constricție a canalului arterial în urma tratamentului în al doilea trimestru de sarcină, dintre care majoritatea au dispărut după întreruperea tratamentului. Prin urmare, în timpul primului și al doilea trimestru de sarcină, diclofenacul nu trebuie administrat decât dacă este absolut necesar. Dacă diclofenacul este utilizat de o femeie care încearcă să rămână însărcinată sau în timpul primului și al doilea trimestru de sarcină, doza trebuie să fie cât mai mică posibil și durata tratamentului trebuie să fie cât mai scurtă posibil. În urma expunerii la diclofenac timp de câteva zile începând cu data de 20\u003csup\u003ea\u003c\/sup\u003e începând cu săptămâna de gestație, trebuie luată în considerare monitorizarea prenatală pentru oligohidramnios și constricția canalului arterios. În caz de oligohidramnios sau constricție a canalului arterial, tratamentul cu diclofenac trebuie întrerupt. În timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, toți inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot expune: \u003cu\u003efăt\u003c\/u\u003e a: • toxicitate cardiopulmonară (constricție\/închiderea prematură a canalului arterial și hipertensiune pulmonară), • disfuncție renală, care poate evolua spre insuficiență renală cu oligo-hidramnios (vezi mai sus); cel \u003cu\u003emama si nou-nascutul\u003c\/u\u003e, la sfârşitul sarcinii, la: • posibilă prelungire a timpului de sângerare şi un efect antiagregant care poate apărea chiar şi la doze foarte mici, • inhibarea contracţiilor uterine având ca rezultat travaliul întârziat sau prelungit. În consecință, VoltadvanceGo este contraindicat în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină (vezi pct. 4.3 și 5.3). \u003cu\u003eAlăptarea\u003c\/u\u003e Ca și alte AINS, diclofenacul trece în cantități mici în laptele matern. Prin urmare, diclofenacul nu trebuie administrat în timpul alăptării pentru a evita efectele secundare la nou-născut. \u003cu\u003eFertilitatea\u003c\/u\u003e Ca și în cazul altor AINS, utilizarea diclofenacului poate afecta fertilitatea femeilor și nu este recomandată femeilor care încearcă să rămână însărcinate. La femeile care au dificultăți de a concepe sau care sunt supuse unor teste de diagnostic pentru infertilitate, trebuie luată în considerare întreruperea tratamentului cu diclofenac.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eÎn general, nu există efecte asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje cu doza mică recomandată și durata scurtă a tratamentului. Pacienții care prezintă tulburări de vedere, amețeli, vertij, somnolență sau alte tulburări ale sistemului nervos central în timpul utilizării diclofenac trebuie să se abțină de la conducerea vehiculelor sau folosirea utilajelor.\u003c\/p\u003e","brand":"Haleon","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":51131332591943,"sku":"047665068","price":13.76,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/files\/haleon-italy-srl-voltadvancego-25mg-20-capsule-molli-farmacia-dottor-tili-1213792059.jpg?v=1767137128"},{"product_id":"efferalgan-500mg-16-compresse-effervescenti","title":"Efferalgan 500 mg 16 comprimate efervescente","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINDICAȚII\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTratamentul simptomatic al durerii ușoare până la moderate și al stărilor febrile la adulți și copii.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINGREDIENTE ACTIVE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eUn comprimat efervescent contine \u003ci\u003eIngredient activ\u003c\/i\u003e: paracetamol 500 mg. \u003ci\u003eExcipienți cu efecte cunoscute\u003c\/i\u003e: sodiu 412,27 mg; sorbitol (E420) 300 mg; benzoat de sodiu (E211) 60,606 mg. Pentru lista completă a excipienților, vezi pct. 6.1.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEXCIPIENȚI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAcid citric, \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e carbonat hidrogen, \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e carbonat,\u003cb\u003e sorbitol (E420)\u003c\/b\u003e, \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e docusate, povidonă, \u003cb\u003esodiu\u003c\/b\u003e zaharinat, \u003cb\u003ebenzoat de sodiu (E211)\u003c\/b\u003e.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eHipersensibilitate la paracetamol sau clorhidrat de propacetamol (precursor al paracetamolului) sau la oricare dintre excipienții enumerați la pct. 6.1.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eDOZAJE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePentru a evita riscul de supradozaj, verificați dacă alte medicamente administrate (cu sau fără prescripție medicală) nu conțin paracetamol (vezi pct. 4.4 și 4.5). Supradozajul accidental de paracetamol poate provoca leziuni hepatice grave și deces (vezi pct. 4.9). \u003cu\u003eDozare\u003c\/u\u003e Comprimatele efervescente Efferalgan 500 mg sunt rezervate adulților și copiilor cu o greutate mai mare de 13 kg (aproximativ 2 ani). La copii trebuie respectate schemele de dozare bazate pe greutatea corporala si de aceea este necesar sa se aleaga formula potrivita. Corespondența dintre vârstă și greutate este doar orientativă. \u003ci\u003eAdulti\u003c\/i\u003e Doza este de 1 comprimat efervescent la fiecare administrare, care se repeta, daca este necesar, dupa un interval de minim 4 ore fara a depasi 6 comprimate pe zi. In caz de durere mai intensa se pot lua cate 2 comprimate efervescente la fiecare administrare de maxim 3 ori pe zi, respectand intotdeauna un interval de minim 4 ore intre administrari. \u003ci\u003ePopulatie pediatrica\u003c\/i\u003e \u003ci\u003eCopii cu o greutate corporală între 13 kg și 20 kg (cu vârsta cuprinsă între aproximativ 2 și 7 ani):\u003c\/i\u003e doza este de o jumatate de comprimat efervescent fiecare administrare care se repeta, daca este necesar, dupa un interval de minim 6 ore, fara a depasi 3 jumatate de comprimate efervescente pe zi pentru copiii cu greutatea mai mica de 15 kg si 4 jumatate de comprimate efervescente pe zi pentru copiii cu greutatea egala sau mai mare de 15 kg. \u003ci\u003eCopii cu o greutate cuprinsă între 21 kg și 25 kg (cu vârsta aproximativă între 6 și 10 ani):\u003c\/i\u003e doza este de o jumatate de comprimat efervescent fiecare administrare care se repeta, daca este necesar, dupa un interval de minim 6 ore, fara a depasi 5 jumatate de comprimate efervescente pe zi pentru copiii cu greutatea mai mica de 25 kg si 6 jumatate de comprimate efervescente pe zi pentru copiii cu greutatea egala sau mai mare de 25 kg. \u003ci\u003eCopii cu o greutate cuprinsă între 26 kg și 40 kg (cu vârsta aproximativă între 8 și 13 ani):\u003c\/i\u003e doza este de 1 comprimat efervescent la fiecare administrare care se repeta, daca este necesar, dupa un interval de minim 6 ore, fara a depasi 4 comprimate efervescente pe zi. \u003ci\u003eAdolescenți cu o greutate mai mare de 40 kg\u003c\/i\u003e (\u003ci\u003eaproximativ 12 ani sau mai mult\u003c\/i\u003e): doza este de 1 comprimat efervescent la fiecare administrare care se repeta, daca este necesar, dupa un interval de minim 4 ore fara a depasi 6 comprimate efervescente pe zi. \u003cu\u003eFrecvența administrării\u003c\/u\u003e Administrarile regulate evita fluctuatiile durerii sau ale febrei. • La copii intervalul dintre administrări trebuie să fie regulat, atât ziua, cât și noaptea, și de preferință să fie de cel puțin 6 ore. • La adulti si adolescenti trebuie respectat intotdeauna un interval de minim 4 ore intre administrari. \u003cu\u003eDoza maxima recomandata \u003c\/u\u003e La adulți și adolescenți cu o greutate mai mare de 40 kg, doza totală de paracetamol nu trebuie să depășească 3 g pe zi. \u003ci\u003eInsuficiență renală\u003c\/i\u003e În caz de insuficiență renală severă (clearance-ul creatininei mai mic de 10 ml\/min), intervalul dintre administrări trebuie să fie de cel puțin 8 ore. \u003ci\u003eInsuficiență hepatică\u003c\/i\u003e La pacienţii cu insuficienţă hepatică, doza trebuie redusă sau intervalul dintre administrări trebuie prelungit. Doza zilnică maximă de paracetamol nu trebuie să depăşească 2 g în următoarele cazuri: • adulţi cu greutatea mai mică de 50 kg; • boală hepatică activă cronică sau compensată, în special cele cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată; • sindromul Gilbert (hiperbilirubinemie familială); • alcoolism cronic; • malnutriție cronică (rezerve hepatice scăzute de glutation); • deshidratare. \u003cu\u003eDurata tratamentului\u003c\/u\u003e După 3 zile consecutive de tratament este necesară evaluarea medicală. \u003cu\u003eMod de administrare\u003c\/u\u003e Utilizare orală. Se dizolvă complet comprimatul efervescent într-un pahar cu apă. Nu mestecați și nu înghițiți comprimatul întreg.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONSERVARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAcest medicament nu necesită condiții speciale de păstrare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eÎn timpul tratamentului cu paracetamol, înainte de a prescrie orice alt medicament, verificați dacă acesta nu conține același ingredient activ, deoarece dacă paracetamolul este luat în doze mari, pot apărea reacții adverse grave. Invitați pacientul să contacteze medicul înainte de a combina orice alt medicament (cu sau fără prescripție medicală) (vezi pct. 4.5). În cazul tratamentului cronic cu medicamente care pot determina inducerea monooxigenazelor hepatice sau expunerea la substanţe care pot avea acest efect, vezi pct. 4.5. Dozele mari sau prelungite de produs pot provoca boli hepatice cu risc crescut si alterari, chiar grave, ale rinichilor si sangelui. În cazul utilizării prelungite, se recomandă monitorizarea funcției hepatice și renale și a hemogramei. Paracetamolul trebuie administrat cu prudenţă în următoarele cazuri: • pacienţi cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată (inclusiv sindromul Gilbert), insuficienţă hepatică severă (Child-Pugh \u003e9), hepatită acută, în tratamentul concomitent cu medicamente care alterează funcţia hepatică, deficit de glucozo-6-fosfat anhidrogenază, hemogenază; • pacienţi cu insuficienţă renală; • alcoolism cronic, anorexie, bulimie sau caşexie, malnutriţie cronică (rezerve hepatice scăzute de glutation), deshidratare, hipovolemie. Nu se recomandă consumul de alcool în timpul tratamentului. Utilizarea prelungită (continuată sau repetată) a analgezicelor (\u003e3 luni) la pacienții cu cefalee cronică poate crește sau agrava cefaleea. Cefaleea prin utilizare excesivă a medicamentelor (MOH) nu trebuie tratată prin creșterea dozei. În aceste cazuri, este necesară evaluarea medicală. Paracetamolul poate provoca reacții grave ale pielii, cum ar fi pustuloza exantematoasă acută generalizată, sindromul Stevens-Johnson și necroliza epidermică toxică, care poate fi fatală. Pacienții trebuie informați cu privire la semnele reacțiilor cutanate grave și utilizarea medicamentului trebuie întreruptă la prima apariție a unei erupții cutanate sau a oricărui alt semn de hipersensibilitate. În caz de reacții alergice, administrarea trebuie suspendată. \u003cb\u003eInformații importante despre unii excipienți\u003c\/b\u003e Acest medicament conţine: • 412,27 mg sodiu pe comprimat, echivalent cu aproximativ 20% din doza zilnică maximă recomandată de OMS, ceea ce corespunde la 2 g sodiu pentru un adult. Prin urmare, acest medicament este considerat a fi bogat în sodiu. De luat în considerare la pacienții care urmează o dietă săracă în sodiu; • 300 mg sorbitol (E420) per comprimat echivalent cu 300 mg\/3257 mg: pacienţilor cu intoleranţă ereditară la fructoză nu trebuie să li se administreze acest medicament; • 60,606 mg benzoat de sodiu (E211) per comprimat, echivalent cu 60,606 mg\/3257 mg.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINTERACȚIUNI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eParacetamolul poate crește șansa de reacții adverse dacă este administrat în același timp cu alte medicamente. \u003ci\u003eTeste diagnostice\u003c\/i\u003e Administrarea paracetamolului poate interfera cu determinarea acidului uric (prin metoda acidului fosfotungstic) si cu cea a glicemiei (prin metoda glucozo-oxidaza-peroxidaza). \u003ci\u003eAnticoagulante\u003c\/i\u003e Utilizarea concomitentă de paracetamol cu cumarine, inclusiv warfarină, poate duce la modificări ale valorilor INR. În astfel de cazuri, trebuie efectuată o monitorizare mai atentă a valorilor INR în timpul utilizării concomitente și după întreruperea tratamentului cu paracetamol. \u003ci\u003eMedicamente inductoare de monooxigenază\u003c\/i\u003e Utilizați cu precauție extremă și sub control strict în timpul tratamentului cronic cu medicamente care pot determina inducerea monooxigenazelor hepatice sau în cazul expunerii la substanțe care pot avea acest efect (de exemplu rifampicina, cimetidina, antiepileptice precum glutetimida, fenobarbitalul, carbamazepina). \u003ci\u003eFenitoină\u003c\/i\u003e Administrarea concomitentă de fenitoină poate duce la scăderea eficacității paracetamolului și la creșterea riscului de hepatotoxicitate. Pacienții tratați cu fenitoină ar trebui să evite să ia doze mari și\/sau cronice de paracetamol. Pacienții trebuie monitorizați pentru dovezi de hepatotoxicitate. \u003ci\u003eProbenecid\u003c\/i\u003e Probenecidul determină o reducere de cel puțin două ori a clearance-ului paracetamolului prin inhibarea conjugării acestuia cu acidul glucuronic. O reducere a dozei de paracetamol trebuie luată în considerare dacă este administrat concomitent cu probenecid. \u003ci\u003esalicilamidă\u003c\/i\u003e Salicilamida poate prelungi timpul de înjumătățire prin eliminare (t\u003csub\u003e1\/2\u003c\/sub\u003e) de paracetamol. \u003ci\u003eFlucloxacilină\u003c\/i\u003e Este necesară prudență atunci când paracetamolul este administrat concomitent cu flucloxacilină, din cauza riscului crescut de acidoză metabolică cu decalaj anionic ridicat (HAGMA), în special la pacienții cu un factor de risc pentru deficit de glutation, cum ar fi insuficiență renală severă, sepsis, malnutriție și alcoolism cronic. Se recomandă monitorizarea atentă a apariției tulburărilor acido-bazice, în special HAGMA, inclusiv testarea pentru 5-oxoprolină urinară. Administrarea concomitentă cu cloramfenicol poate induce o creștere a timpului de înjumătățire al paracetamolului, cu riscul creșterii toxicității acestuia. Medicamentele care încetinesc golirea gastrică (de exemplu, anticolinergicele) pot provoca stază antrală, întârziend absorbția paracetamolului și, prin urmare, apariția efectului analgezic. Utilizați cu precauție extremă la pacienții tratați cu zidovudină.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE SECUNDARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTabelul de mai jos enumeră reacțiile adverse asociate cu administrarea de paracetamol, rezultate în urma supravegherii după punerea pe piață. Reacțiile adverse sunt enumerate în funcție de clasificarea sistemelor și organelor, folosind terminologia MedDRA (inclusiv PT). Frecvența reacțiilor adverse enumerate mai jos nu este cunoscută.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sângelui și ale sistemului limfatic - Termeni MedDRA: Trombocitopenie, Neutropenie, Agranulocitoză, Leucopenie, Anemie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale - termeni MedDRA: Diaree, Dureri abdominale, Reacții gastrointestinale.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări hepatobiliare - termeni MedDRA: Insuficiență hepatică, Necroză hepatică, Hepatită, Insuficiență hepatică.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului imunitar - Termeni MedDRA: reacție anafilactică, șoc anafilactic, angioedem, hipersensibilitate, edem laringian.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eInvestigații - Termeni MedDRA: INR anormal (vezi pct. 4.5), Creșterea enzimelor hepatice.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale pielii și țesutului subcutanat - Termeni MedDRA: Urticarie, Eritem, Eritem multiform, Erupție cutanată, Pustuloză acută generalizată exantematoasă, Necroliză epidermică toxică, Sindrom Stevens-Johnson, Purpură.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului nervos - termeni MedDRA: cefalee.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale urechii și ale labirintului - Termeni MedDRA: Vertij.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări vasculare - termeni MedDRA: Hipotensiune arterială (în special după anafilaxie).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări renale și urinare - Termeni MedDRA: Insuficiență renală acută, Nefrită interstițială, Hematurie, Anurie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cb\u003eRaportarea reacțiilor adverse suspectate\u003c\/b\u003e Raportarea reacțiilor adverse suspectate care apar după autorizarea medicamentului este importantă, deoarece permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu\/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare la „https:\/\/www.aifa.gov.it\/content\/segnalazioni-reazioni-avverse”.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSupradozaj\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eExista riscul de intoxicatie, in special la pacientii cu afectiuni hepatice, in cazurile de alcoolism cronic, la pacientii care sufera de malnutritie cronica si la pacientii care primesc inductori enzimatici. În aceste cazuri, supradozajul poate fi fatal. Simptomele apar în general în primele 24 de ore și includ: greață, vărsături, anorexie, paloare, stare de rău și diaforeză. Supradozajul cu ingestia acută de 7,5 g sau mai mult de paracetamol la adulți și 140 mg\/kg greutate corporală la copii determină citoliză hepatică care poate evolua către necroză completă și ireversibilă, ducând la insuficiență hepatocelulară, acidoză metabolică și encefalopatie, care poate duce la comă și deces. În același timp, se observă creșterea nivelului transaminazelor hepatice (AST, ALT), lactat dehidrogenazei și bilirubinei, împreună cu o scădere a valorii protrombinei, care poate apărea la 12 până la 48 de ore după administrare. Simptomele clinice ale afectarii ficatului apar de obicei dupa una sau doua zile si ajung la maxim dupa 3-4 zile. Au fost observate cazuri rare de pancreatită acută. \u003ci\u003eMăsuri de urgență\u003c\/i\u003e • Spitalizarea imediată; • Înainte de începerea tratamentului se prelevează o probă de sânge pentru determinarea nivelului plasmatic de paracetamol, cât mai curând posibil, dar nu mai devreme de 4 ore de la supradozaj; • Eliminarea rapidă a paracetamolului prin lavaj gastric; • Tratamentul după supradozaj include administrarea antidotului N-acetilcisteină (NAC), intravenos sau oral, dacă este posibil, în decurs de 8 ore de la ingestie. NAC poate, totuși, să ofere un anumit grad de protecție chiar și după 16 ore; • Tratament simptomatic. Testele hepatice trebuie efectuate la începutul tratamentului și vor fi repetate la fiecare 24 de ore. În cele mai multe cazuri, transaminazele hepatice revin la normal în decurs de una până la două săptămâni, cu recuperarea completă a funcției hepatice. În cazuri foarte severe, totuși, poate fi necesar un transplant de ficat.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSARCINA SI ALAPTATUL\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eExperiența clinică cu utilizarea paracetamolului în timpul sarcinii și alăptării este limitată. \u003cu\u003eSarcina\u003c\/u\u003e O cantitate mare de date despre femeile gravide nu indică nici malformații, nici toxicitate fetală\/neonatală. Studiile epidemiologice privind neurodezvoltarea la copiii expuși la paracetamol in utero arată rezultate neconcludente. Dacă este necesar din punct de vedere clinic, paracetamolul poate fi utilizat în timpul sarcinii, totuși trebuie utilizat la cea mai mică doză eficientă pentru cel mai scurt timp posibil și cu cea mai mică frecvență posibilă. \u003cu\u003eAlăptarea\u003c\/u\u003e Paracetamolul se excretă în cantități mici în laptele matern. Au fost raportate erupții cutanate la sugarii alăptați. Cu toate acestea, administrarea de paracetamol este considerată compatibilă cu alăptarea. Cu toate acestea, trebuie avută grijă atunci când se administrează paracetamol femeilor care alăptează.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eMedicamentul nu modifică capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.\u003c\/p\u003e","brand":"Upsa","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":51131334885703,"sku":"026608036","price":7.35,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/files\/upsa-italy-srl-efferalgan-500mg-16-compresse-effervescenti-farmacia-dottor-tili-1213792048.jpg?v=1767137370"},{"product_id":"zerinolflu-12-compresse-effervescenti","title":"ZerinolFlu 12 comprimate efervescente","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINDICAȚII\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTratamentul simptomelor gripei și răcelii la adulți.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINGREDIENTE ACTIVE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eUn comprimat efervescent conține: paracetamol 300 mg, maleat de clorfenamină 2 mg, ascorbat de sodiu 280 mg corespunzător acidului ascorbic (vitamina C) 250 mg. Excipienți cu efecte cunoscute: aspartam, sodiu, sorbitol. Pentru lista completă a excipienților, vezi pct. 6.1.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEXCIPIENȚI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAcid citric anhidru, bicarbonat de sodiu, carbonat de sodiu, sorbitol, povidonă, dimeticonă, aspartam, aromă de portocale, aromă de lămâie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eZerinolflu este contraindicat în următoarele cazuri: - hipersensibilitate la paracetamol, clorfenamină sau acid ascorbic, la oricare dintre excipienții enumerați la paragraful 6.1 sau la alte substanțe strâns înrudite din punct de vedere chimic, în special antihistaminice cu structură chimică similară clorfenaminei; - sarcina si alaptarea; - pacientii cu insuficienta evidenta a glucozo-6-fosfat dehidrogenazei si pacientii care sufera de anemie hemolitica severa; - insuficienta hepatocelulara severa (Child-Pugh C); - glaucom, hipertrofie de prostată, obstrucție a colului vezical, stenoză pilorică și duodenală sau alte căi ale sistemului gastrointestinal și urogenital, datorită efectelor anticolinergice; - pacienţi trataţi cu inhibitori de monoaminooxidază (IMAO) sau în cele două săptămâni după un astfel de tratament (vezi pct. 4.5).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eDOZAJE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eDozare\u003c\/u\u003e \u003cb\u003eAdulti:\u003c\/b\u003e 1 comprimat efervescent de două ori pe zi. \u003cb\u003ePopulatie pediatrica: \u003c\/b\u003eSiguranța și eficacitatea Zerinolflu la pacienții cu vârsta sub 18 ani nu au fost stabilite. \u003cu\u003eMod de administrare\u003c\/u\u003e Utilizare orală. Comprimatul efervescent trebuie dizolvat în aproximativ jumătate de pahar cu apă. Medicamentul trebuie luat după masă. \u003cu\u003eDurata tratamentului\u003c\/u\u003e Pacienții trebuie sfătuiți să-și contacteze medicul dacă febra persistă sau simptomele nu se ameliorează după 3 zile de tratament (vezi pct. 4.4).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONSERVARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eA nu se păstra la temperaturi peste 25°C.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eA nu se administra mai mult de 3 zile consecutive fara a consulta medicul. Dacă febra persistă mai mult de trei zile sau dacă simptomele nu se ameliorează și altele apar în decurs de trei zile sau sunt însoțite de febră mare, erupții cutanate, cantitate excesivă de mucus și tuse persistentă, consultați medicul înainte de a continua administrarea. \u003cu\u003eParacetamol\u003c\/u\u003e În timpul tratamentului cu Zerinolflu, verificați să nu se ia în același timp niciun alt medicament care conține paracetamol, deoarece dacă paracetamolul este luat în doze mari, pot apărea reacții adverse grave. Invitați pacientul să contacteze medicul înainte de a combina orice alt medicament. A se vedea, de asemenea, punctul 4.5. Dozele mari sau prelungite de produs pot provoca boli hepatice cu risc crescut (vezi, de asemenea, pct. 4.9) și chiar modificări grave ale rinichilor și sângelui. În cazul reacțiilor acute de hipersensibilitate la paracetamol (de exemplu, șoc anafilactic), tratamentul cu Zerinolflu trebuie întrerupt și trebuie luate măsurile medicale necesare pe baza semnelor și simptomelor. \u003cu\u003eMaleat de clorfenamină\u003c\/u\u003e La dozele terapeutice comune, antihistaminicele prezintă reacții secundare care variază foarte mult de la subiect la subiect și de la compus la compus. Cel mai frecvent efect secundar este sedarea care se poate manifesta prin somnolență; Cei care pot conduce autovehicule sau pot efectua operațiuni care necesită integritate a nivelului de supraveghere trebuie avertizați despre acest lucru (a se vedea paragraful 4.7). \u003cu\u003eAcid ascorbic\u003c\/u\u003e Acidul ascorbic (vitamina C) trebuie utilizat cu prudență de către subiecții care suferă sau au suferit în trecut de nefrolitiază (pietre la rinichi) și de către cei care suferă de deficit de G6PD (glucoză-6-fosfat dehidrogenază), hemocromatoză, talasemie sau anemie sideroblastică. \u003cu\u003ePacienți cu insuficiență renală sau hepatică\u003c\/u\u003e A se administra cu prudență la subiecții cu insuficiență renală sau hepatică. \u003cu\u003evârstnici\u003c\/u\u003e O atenție deosebită trebuie acordată la determinarea dozei la vârstnici, datorită sensibilității lor mai mari față de medicament. La pacienții vârstnici tratați cu antihistaminice, este mai probabil să apară efecte precum amețeli, sedare, confuzie și hipotensiune arterială. Pacienții vârstnici sunt deosebit de sensibili la efectele secundare anticolinergice ale antihistaminicelor, cum ar fi uscăciunea gurii și retenția urinară (în special la bărbați). \u003cu\u003eZerinolflu comprimate efervescente contine\u003c\/u\u003e: \u003cu\u003eAspartam\u003c\/u\u003e Acest medicament conține o sursă de fenilalanină. Poate fi dăunător dacă este afectat de fenilcetonurie (lipsa enzimei fenilalaninhidroxilazei). \u003cu\u003eSorbitol\u003c\/u\u003e Pacienții cu probleme ereditare rare de intoleranță la fructoză nu trebuie să ia acest medicament. \u003cu\u003esodiu\u003c\/u\u003e Un comprimat efervescent conține 14,83 mmol de sodiu. A se lua în considerare la pacienții cu funcție renală redusă sau care urmează o dietă săracă în sodiu.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINTERACȚIUNI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eParacetamol\u003c\/u\u003e Utilizați cu precauție extremă și sub control strict în timpul tratamentului cronic cu medicamente care pot determina inducerea monooxigenazelor hepatice sau în cazul expunerii la substanțe care pot avea acest efect (de exemplu rifampicina, cimetidina, antiepileptice precum glutetimida, fenobarbitalul, carbamazepina). În mod normal, dozele inofensive de acetaminofen pot provoca leziuni hepatice dacă sunt luate împreună cu aceste medicamente. Același lucru este valabil și pentru substanțele potențial hepatotoxice și în caz de abuz de alcool. Ingestia obișnuită de medicamente anticonvulsivante sau contraceptive orale poate, printr-un mecanism de inducție enzimatică, să accelereze metabolismul paracetamolului. Utilizarea produsului nu este recomandată dacă pacientul este tratat cu antiinflamatoare. Administrarea probenecidului inhibă legarea paracetamolului de acidul glucuronic, reducând astfel clearance-ul paracetamolului cu un factor de aproximativ 2. Prin urmare, doza de paracetamol trebuie redusă dacă este administrată în asociere cu probenecid. Colestiramina reduce absorbția paracetamolului dacă este administrată în decurs de 1 oră de la administrarea paracetamolului. Nu este încă posibil să se stabilească relevanța clinică a interacțiunilor dintre paracetamol și anticoagulantele orale. Prin urmare, utilizarea prelungită a paracetamolului la pacienții tratați cu anticoagulante orale este recomandată numai sub supraveghere medicală. Combinarea acetaminofenului cu cloramfenicol poate prelungi timpul de înjumătățire al cloramfenicolului, crescând riscul de toxicitate. Utilizarea concomitentă de paracetamol și zidovudină crește tendința acesteia din urmă de a reduce numărul de leucocite (neutropenie). Prin urmare, trebuie să luați Zerinolflu împreună cu zidovudină numai sub supravegherea medicului dumneavoastră. Medicamentele care încetinesc golirea gastrică, cum ar fi propantelina, reduc viteza de absorbție a paracetamolului și întârzie apariția efectului acestuia. Cu toate acestea, medicamentele care accelerează golirea gastrică, cum ar fi metoclopramida, duc la o creștere a vitezei de absorbție. \u003cu\u003eInterferență cu testele de laborator\u003c\/u\u003e Administrarea paracetamolului poate interfera cu determinarea acidului uric (prin metoda acidului fosfotungstic) si cu cea a glicemiei (prin metoda glucozo-oxidaza-peroxidaza). \u003cu\u003eMaleat de clorfenamină\u003c\/u\u003e Alte substanțe cu acțiune anticolinergică nu trebuie luate în același timp cu Zerinolflu, deoarece acestea pot provoca interacțiuni semnificative. Produsul este contraindicat la pacienții tratați cu inhibitori de monoaminooxidază (IMAO) sau în cele două săptămâni după un astfel de tratament (vezi pct. 4.3), deoarece aceștia pot prelungi și intensifica efectele anticolinergice și depresive ale sistemului nervos central (SNC) ale maleatului de clorfenamină. Produsul poate interacționa cu alcoolul, antidepresivele triciclice, neurolepticele sau alte medicamente cu acțiune depresivă asupra sistemului nervos central precum barbiturice, sedative, tranchilizante, hipnotice. Aceste produse nu trebuie luate în timpul terapiei cu Zerinolflu, deoarece pot determina o creștere a efectului sedativ. Ca toate preparatele care contin antihistaminice, Zerinolflu poate masca primele semne de ototoxicitate ale anumitor antibiotice. Clorfenamina inhibă metabolismul fenitoinei și poate provoca toxicitatea fenitoinei. \u003cu\u003eAcid ascorbic\u003c\/u\u003e Acidul ascorbic (vitamina C) reduce nivelul de amfetamine prin inhibarea absorbției gastrointestinale. Vitamina C crește biodisponibilitatea fierului prin chelare cu deferoxamină. Estrogenii pot crește eliminarea vitaminei C.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE SECUNDARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eÎn urma utilizării Zerinolflu, pot apărea reacțiile adverse indicate mai jos. Frecvența acestor reacții adverse nu poate fi estimată din datele disponibile. \u003cu\u003ePatologii ale sistemului sanguin și limfatic\u003c\/u\u003e: - trombocitopenie, leucopenie, anemie, agranulocitoză, pancitopenie. \u003cu\u003eTulburări ale sistemului imunitar\u003c\/u\u003e: - reactii de hipersensibilitate precum angioedem, edem laringian, soc anafilactic. \u003cu\u003eTulburări ale sistemului nervos\u003c\/u\u003e: - somnolență, astenie, amețeli, cefalee, incapacitate de concentrare. \u003cu\u003ePatologii oculare\u003c\/u\u003e: - vedere încețoșată. \u003cu\u003eTulburări respiratorii, toracice și mediastinale\u003c\/u\u003e: - îngroşarea secreţiilor bronşice. \u003cu\u003eTulburări gastrointestinale\u003c\/u\u003e: - gura uscata, greata. \u003cu\u003eTulburări hepatobiliare\u003c\/u\u003e: - alterari ale functiei hepatice si hepatite. \u003cu\u003ePatologii ale pielii și țesutului subcutanat\u003c\/u\u003e: - au fost raportate reacții cutanate de diferite tipuri și severitate la utilizarea paracetamolului, inclusiv cazuri de urticarie, eritem multiform, cazuri foarte rare de reacții cutanate grave, cum ar fi sindromul Stevens-Johnson (SJS), necroliză epidermică toxică (TEN) și pustuloză exantematoasă acută generalizată (AGEP). Fotosensibilizare. \u003cu\u003eTulburări renale și urinare\u003c\/u\u003e: - alterari renale (insuficienta renala acuta, nefrita interstitiala, hematurie, anurie), retentie urinara. \u003cb\u003eRaportarea reacțiilor adverse suspectate\u003c\/b\u003e Raportarea reacțiilor adverse suspectate care apar după autorizarea medicamentului este importantă, deoarece permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu\/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare la: www.agenziafarmaco.gov.it\/it\/responsabili.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSupradozaj\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eSimptome\u003c\/u\u003e În caz de supradozaj, se observă în general efecte depresive sau stimulatoare marcate asupra sistemului nervos central, somnolență, letargie, depresie respiratorie. În caz de supradozaj, paracetamolul conținut de Zerinolflu poate provoca citoliză hepatică care ar putea evolua spre necroză masivă. \u003cu\u003eTerapie\u003c\/u\u003e N-acetilcisteina, administrată în orele imediat următoare ingerării paracetamolului, este eficientă în limitarea leziunilor hepatice. Se recomandă utilizarea măsurilor obișnuite pentru îndepărtarea materialului neabsorbit din tractul gastrointestinal prin inducerea vărsăturilor sau eventual prin lavaj gastric; menține pacientul sub observație prin practicarea terapiei de susținere. Măsurile suplimentare vor depinde de severitatea, natura și cursul simptomelor clinice și ar trebui să urmeze protocoalele standard de terapie intensivă.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSARCINA SI ALAPTATUL\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eSarcina și alăptarea\u003c\/u\u003e Zerinolflu este contraindicat în timpul sarcinii și alăptării. \u003cu\u003eFertilitatea\u003c\/u\u003e Nu au fost efectuate studii cu Zerinolflu pentru a evalua efectele asupra fertilităţii la om.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePacienții trebuie avertizați că Zerinolflu poate provoca somnolență. Cei care conduc vehicule sau efectuează operațiuni care necesită integritatea stării de vigilență trebuie să fie conștienți de acest lucru.\u003c\/p\u003e","brand":"Zentiva","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":51131338064199,"sku":"035191028","price":10.64,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/files\/zentiva-italia-srl-zerinolflu-12-compresse-effervescenti-farmacia-dottor-tili-1213792017.jpg?v=1767148650"},{"product_id":"momenxsin-200mg-30mg-12-compresse-rivestite","title":"Momenxsin 200mg\/30mg 12 comprimate filmate","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINDICAȚII\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTratamentul simptomatic al congestiei nazale asociate cu rinosinuzita acuta de origine virala suspectata cu cefalee si\/sau febra. Momenxsin este indicat la adulți și adolescenți cu vârsta de 15 ani și peste.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINGREDIENTE ACTIVE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFiecare comprimat filmat conține ibuprofen 200 mg și clorhidrat de pseudoefedrină 30 mg. \u003cu\u003eExcipient cu efecte cunoscute:\u003c\/u\u003e sodiu. Pentru lista completă a excipienților, vezi pct. 6.1.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEXCIPIENȚI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eMiezul tabletei:\u003c\/u\u003e Celuloză microcristalină; Fosfat acid de calciu anhidru; Croscarmeloză de sodiu\u003cb\u003e;\u003c\/b\u003e Amidon de porumb; Silice coloidal anhidru; Stearat de magneziu. \u003cu\u003eAcoperirea tabletei:\u003c\/u\u003e Hipromeloză; Macrogol 400; Talc; dioxid de titan (E171); Oxid de fier galben (E172).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e• Hipersensibilitate la ibuprofen, clorhidrat de pseudoefedrină sau la oricare dintre excipienții enumerați la punctul 6.1; • Pacienți cu vârsta sub 15 ani; • Femei aflate în al treilea trimestru de sarcină (vezi pct. 4.6); • Femei care alăptează (vezi pct. 4.6); • Pacienți cu antecedente de reacții de hipersensibilitate (de exemplu bronhospasm, astm, rinită, angioedem sau urticarie) asociate cu acid acetilsalicilic sau alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS); • Antecedente de sângerare gastrointestinală sau perforație asociată cu terapia anterioară cu AINS; • Hemoragie\/ulcer peptic recurent curent sau trecut (cel puţin două episoade distincte de ulceraţie sau sângerare demonstrată); • Sângerări cerebrale sau alte sângerări; • Anomalii hematopoietice de origine necunoscută; • Insuficiență hepatică severă; • Insuficiență renală severă; • Insuficiență cardiacă severă; • Tulburări cardiovasculare severe, boli coronariene (boli de inimă, hipertensiune arterială, angină pectorală), tahicardie, hipertiroidism, diabet, feocromocitom; • Antecedente de AVC sau prezența factorilor de risc pentru AVC (datorită activității α-–simpatomimetice a clorhidratului de pseudoefedrine); • Risc de glaucom cu unghi închis; • Risc de retenție urinară legat de tulburările uretroprostatice; • Antecedente de infarct miocardic; • Istoric de convulsii; • Lupus eritematos sistemic; • Utilizarea concomitentă a altor vasoconstrictoare, cum ar fi decongestionantele nazale, administrate pe cale orală sau nazală (de exemplu, fenilpropanolamină, fenilefrină şi efedrina) şi metilfenidat (vezi pct. 4.5); • Utilizarea concomitentă de inhibitori neselectivi de monoaminooxidază (IMAO) (iproniazidă) (vezi pct. 4.5) sau utilizarea de inhibitori de monoaminooxidază în ultimele două săptămâni.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eDOZAJE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eDozare.\u003c\/u\u003e \u003ci\u003eAdulți și adolescenți cu vârsta de 15 ani și peste\u003c\/i\u003e: 1 comprimat (echivalent cu 200 mg ibuprofen si 30 mg clorhidrat de pseudoefedrina) la fiecare 6 ore daca este necesar. În caz de simptome mai intense, 2 comprimate (echivalent cu 400 mg ibuprofen și 60 mg pseudoefedrin clorhidrat) la fiecare 6 ore dacă este necesar, până la o doză zilnică totală maximă de 6 comprimate (echivalent cu 1200 mg ibuprofen și 180 mg pseudoefedrin clorhidrat). Nu depășiți doza zilnică maximă totală de 6 comprimate (echivalent cu 1200 mg ibuprofen și 180 mg clorhidrat de pseudoefedrină). Pentru utilizare pe termen scurt. \u003cb\u003eDacă simptomele se agravează, consultați un medic. Durata maximă a tratamentului este de 4 zile pentru adulți și de 3 zile pentru adolescenții cu vârsta de 15 ani și peste.\u003c\/b\u003e În cazurile în care simptomele constau în principal din durere\/febră sau congestie nazală, este de preferată administrarea unui produs care conține un singur ingredient activ. \u003ci\u003eReacţiile adverse pot fi limitate prin utilizarea celei mai mici doze eficiente pentru cel mai scurt timp necesar pentru controlul simptomelor (vezi pct. 4.4).\u003c\/i\u003e\u003ci\u003ePopulatie pediatrica\u003c\/i\u003e: Momenxsin este contraindicat la copii și adolescenți cu vârsta sub 15 ani (vezi pct. 4.3). \u003cu\u003eMod de administrare:\u003c\/u\u003e Pentru uz oral. Comprimatele trebuie înghițite întregi și nu mestecate, cu un pahar cu apă, de preferință în timpul meselor.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONSERVARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eA nu se păstra la temperaturi peste 30°C.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eUtilizarea concomitentă a Momenxsin și a altor AINS, inclusiv inhibitorii selectivi ai ciclooxigenazei (COX)-2, trebuie evitată. Efectele secundare pot fi reduse prin utilizarea pentru cel mai scurt timp posibil a dozei minime eficiente necesare pentru controlul simptomelor (vezi paragrafele „Efecte gastrointestinale” și „Efecte cardiovasculare și cerebrovasculare” de mai jos). Dacă simptomele persistă peste durata maximă recomandată de tratament cu acest medicament (4 zile pentru adulți și 3 zile pentru adolescenți), măsurile care trebuie implementate trebuie reevaluate, în special utilitatea posibilă a tratamentului cu antibiotice. Rinosinuzita acută de origine virală suspectată este definită ca o serie de simptome rinologice bilaterale de intensitate moderată, dominate de congestie nazală cu rinoree severă sau purulentă, apărute în context epidemic. Aspectul purulent al rinoreei este frecvent și nu corespunde sistematic suprainfectiei bacteriene. Durerea la nivelul sinusurilor paranazale din primele zile ale bolii este asociată cu congestia mucoasei aferente (rinosinuzita acută congestivă) și în majoritatea cazurilor se rezolvă spontan. În cazul sinuzitei bacteriene acute se justifică utilizarea antibioticoterapiei. \u003cb\u003e \u003ci\u003eAvertismente speciale privind clorhidratul de pseudoefedrina\u003c\/i\u003e: \u003c\/b\u003e • Trebuie respectate cu stricteţe doza, durata maximă recomandată de tratament (4 zile pentru adulţi şi 3 zile pentru adolescenţi) şi contraindicaţiile (vezi pct. 4.8); • Pacienții trebuie informați că tratamentul trebuie suspendat dacă apar hipertensiune arterială, tahicardie, palpitații, aritmii cardiace, greață sau orice semne neurologice, cum ar fi apariția sau agravarea durerii de cap; • Colită ischemică Unele cazuri de colită ischemică au fost raportate cu pseudoefedrina. Dacă apar dureri abdominale bruște, sângerări rectale sau alte simptome de colită ischemică, administrarea de pseudoefedrina trebuie întreruptă și trebuie consultat un medic. \u003ci\u003eReacții cutanate severe:\u003c\/i\u003e La produsele care conțin pseudoefedrină pot apărea reacții grave ale pielii, cum ar fi pustuloza exantematoasă acută generalizată (AGEP). Această erupție pustuloasă acută poate apărea în primele 2 zile de tratament, cu febră și pustule numeroase, mici, în mare parte nefoliculare, rezultate dintr-un eritem edematos larg răspândit și localizate în principal pe pliurile pielii, trunchi și membre superioare. Pacienții trebuie monitorizați cu atenție. Dacă se observă semne și simptome precum pirexie, eritem sau numeroase pustule mici, administrarea Momenxsin trebuie întreruptă și trebuie luate măsurile adecvate, dacă este necesar. Înainte de a utiliza acest medicament, pacienții trebuie să-și consulte medicul dacă au: • hipertensiune arterială, boli de inimă, hipertiroidism, psihoză sau diabet; • utilizarea concomitentă de medicamente anti-migrenă, în special vasoconstrictoare pe bază de alcaloizi din ergot (datorită activității α-simpatomimetice a pseudoefedrinei); • boală mixtă a țesutului conjunctiv: risc crescut de meningită aseptică (vezi pct. 4.8); • simptome neurologice precum crize convulsive, halucinaţii, tulburări de comportament, agitaţie şi insomnie au fost descrise în urma administrării de vasoconstrictoare sistemice, în special în timpul episoadelor febrile sau în cazuri de supradozaj. Astfel de simptome au fost raportate mai frecvent la populația pediatrică. Prin urmare, este recomandabil să: • evitați administrarea de Momenxsin în asociere cu medicamente care pot scădea pragul epileptogen, precum derivați terpenici, clobutinol, substanțe asemănătoare atropinei și anestezice locale, sau în prezența antecedentelor de convulsii convulsive; • respectaţi cu stricteţe, în toate cazurile, doza recomandată şi informaţi pacienţii cu privire la riscurile de supradozaj dacă Momenxsin este administrat concomitent cu alte medicamente care conţin vasoconstrictoare. Pacienții cu tulburări uretroprostatice sunt mai susceptibili la dezvoltarea simptomelor precum disuria și retenția urinară. Pacienții vârstnici pot fi mai sensibili la efectele sistemului nervos central (SNC). \u003cb\u003e \u003ci\u003ePrecauții pentru utilizare referitoare la pseudoefedrina clorhidrat\u003c\/i\u003e: \u003c\/b\u003e • La pacienţii care urmează să fie supuşi unei intervenţii chirurgicale planificate în care este de aşteptat utilizarea anestezicelor volatile halogenate, este de preferat să se suspende tratamentul cu Momenxsin cu câteva zile înainte de operaţie, având în vedere riscul de hipertensiune arterială acută (vezi pct. 4.5); • Sportivii trebuie informați că tratamentul cu clorhidrat de pseudoefedrină poate duce la teste antidoping pozitive. \u003cu\u003eInterferențe cu testele serologice: \u003c\/u\u003e Pseudoefedrina poate reduce captarea iobenguanului i-131 în tumorile neuroendocrine, interferând astfel cu scintigrafia. \u003cb\u003e \u003ci\u003eAtenționări speciale cu privire la ibuprofen\u003c\/i\u003e: \u003c\/b\u003e La pacienții care suferă de astm bronșic sau boli alergice sau cu antecedente de astfel de boli, poate apărea bronhospasm. În caz de astm bronșic, produsul nu trebuie luat fără a consulta mai întâi un medic (vezi pct. 4.3). Pacienții care suferă de astm asociat cu rinită cronică, sinuzită cronică și\/sau polipoză nazală sunt expuși la un risc mai mare de reacții alergice dacă iau acid acetilsalicilic și\/sau AINS. Administrarea Momenxsin poate declanșa un atac de astm acut, în special la unii pacienți alergici la acidul acetilsalicilic sau la un AINS (vezi pct. 4.3). Utilizarea prelungită a oricărui tip de analgezic pentru durerea de cap poate duce la agravarea acesteia. În cazul în care această situație este întâlnită sau suspectată, trebuie solicitat sfatul medicului și tratamentul trebuie întrerupt. Diagnosticul de cefalee prin consum excesiv de medicamente (MOH) trebuie suspectat la pacienții care suferă de dureri de cap frecvente sau zilnice, în ciuda (sau din cauza) utilizării regulate a medicamentelor pentru cefalee. Înainte de a utiliza acest medicament, pacienții care suferă de tulburări de coagulare a sângelui trebuie să consulte medicul.\u003ci\u003e \u003cu\u003eEfecte gastrointestinale: \u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Au fost raportate hemoragii, ulcerații sau perforații gastrointestinale, uneori fatale, în orice stadiu al tratamentului cu utilizarea tuturor AINS, cu sau fără simptome de avertizare sau evenimente gastrointestinale anterioare. Riscul de hemoragie gastrointestinală, ulcerație sau perforație, uneori letale, crește odată cu dozele mai mari de AINS, la pacienții cu antecedente de ulcer, în special dacă se complică cu sângerare sau perforație (vezi pct. 4.3) și la vârstnici. Acești pacienți trebuie să înceapă tratamentul cu cea mai mică doză disponibilă. Pentru acești pacienți și pentru cei care iau tratament concomitent cu doze mici de acid acetilsalicilic sau alte medicamente care pot crește riscul de evenimente gastrointestinale, trebuie luată în considerare terapia combinată cu gastroprotectoare (de exemplu misoprostol sau inhibitori ai pompei de protoni) (vezi mai jos și pct. 4.5). Pacienții cu antecedente de toxicitate gastrointestinală, în special pacienții vârstnici, trebuie să raporteze orice simptome abdominale neobișnuite (în special sângerare gastrointestinală), în special în etapele inițiale ale tratamentului. Se recomandă precauție deosebită la pacienții care primesc tratament concomitent cu medicamente care pot crește riscul de ulcerație sau sângerare, cum ar fi corticosteroizi orali, anticoagulante precum warfarina, inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) sau agenți antiplachetari, cum ar fi acidul acetilsalicilic (vezi pct. 4.5). Tratamentul cu Momenxsin trebuie oprit imediat în caz de sângerare sau ulcerație gastro-intestinală. AINS trebuie administrate cu prudență la pacienții cu antecedente de boli gastro-intestinale (colită ulceroasă, boala Crohn), deoarece aceste afecțiuni pot fi exacerbate (vezi pct. 4.8). În cazul consumului concomitent de alcool, utilizarea AINS poate crește efectele secundare legate de ingredientul activ, în special cele care afectează tractul gastrointestinal sau sistemul nervos central. \u003ci\u003e \u003cu\u003eEfecte cardiovasculare și cerebrovasculare: \u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Următoarele afecțiuni sunt supuse contraindicațiilor din cauza prezenței clorhidratului de pseudoefedrină (vezi pct. 4.3): tulburări cardiovasculare severe, boală coronariană (cardiopatie, hipertensiune arterială, angină pectorală), tahicardie, hipertiroidism, diabet, feocromocitom, antecedente de accident vascular cerebral sau prezență de factori de risc pentru accident vascular cerebral, antecedente de miocardic. Studiile clinice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari (2400 mg\/zi), poate fi asociată cu o ușoară creștere a riscului de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral). În general, studiile epidemiologice nu sugerează că ibuprofenul în doză mică (de exemplu, ≤ 1200 mg\/zi) este asociat cu un risc crescut de evenimente trombotice arteriale. Pacienții care suferă de hipertensiune arterială necontrolată, insuficiență cardiacă (NYHA II-III), cardiopatie ischemică stabilită, boală arterială periferică și\/sau tulburări cerebrovasculare trebuie tratați cu ibuprofen numai după o evaluare atentă și trebuie evitate dozele mari (2400 mg\/zi). De asemenea, trebuie efectuată o evaluare atentă înainte ca pacienții cu factori de risc pentru evenimente cardiovasculare (de exemplu, hipertensiune arterială, hiperlipidemie, diabet zaharat, fumat) să efectueze un tratament pe termen lung, în special dacă sunt necesare doze mari de ibuprofen (2400 mg\/zi). \u003ci\u003e \u003cu\u003eReacții cutanate severe:\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Reacții cutanate grave, unele dintre ele fatale, inclusiv dermatită exfoliativă, sindrom Stevens-Johnson și necroliză epidermică toxică, au fost raportate foarte rar în asociere cu utilizarea AINS (vezi pct. 4.8). În stadiile incipiente ale terapiei, pacienții par să aibă un risc mai mare pentru aceste reacții: debutul reacției are loc în majoritatea cazurilor în prima lună de tratament. Reacții cutanate severe, cum ar fi pustuloza exantematoasă acută generalizată (PEAG), pot apărea în cazul medicamentelor care conțin ibuprofen și pseudoefedrină. Această erupție pustuloasă acută poate apărea în primele 2 zile de tratament, cu febră și pustule numeroase, mici, în mare parte nefoliculare, rezultate dintr-un eritem edematos larg răspândit și localizate în principal pe pliurile pielii, trunchi și membre superioare. Pacienții trebuie monitorizați cu atenție. Dacă se observă semne și simptome precum febră, eritem sau numeroase pustule mici, precum și apariția unor erupții cutanate, leziuni ale mucoasei sau orice alt semn de hipersensibilitate, administrarea Momenxsin trebuie întreruptă și trebuie luate măsurile adecvate dacă este necesar. \u003ci\u003eMascarea simptomelor infecțiilor de bază:\u003c\/i\u003e Momenxsin poate masca simptomele infecției, ceea ce ar putea întârzia inițierea tratamentului adecvat și, prin urmare, ar putea agrava rezultatul infecției. Acest lucru a fost observat în pneumonia bacteriană dobândită în comunitate și în complicațiile bacteriene ale varicelei. Când Momenxsin este administrat pentru ameliorarea febrei sau a durerii legate de infecție, se recomandă monitorizarea infecției. În mediul extraspital, pacientul trebuie să solicite asistență medicală dacă simptomele persistă sau se agravează. \u003cb\u003e \u003ci\u003ePrecauții pentru utilizare legate de ibuprofen:\u003c\/i\u003e \u003c\/b\u003e • Vârstnici: farmacocinetica ibuprofenului nu este modificată de vârstă, prin urmare nu sunt necesare ajustări ale dozelor la vârstnici. Cu toate acestea, pacienții vârstnici trebuie monitorizați cu atenție, deoarece aceștia sunt mai sensibili la reacțiile adverse legate de AINS, în special hemoragii și perforații gastro-intestinale, care pot fi fatale; • Este necesară prudență și monitorizare specială atunci când ibuprofenul este administrat la pacienții cu antecedente de boli gastrointestinale (cum ar fi ulcer peptic, hernie hiatală sau hemoragie gastrointestinală); • În fazele inițiale ale tratamentului, monitorizarea atentă a diuresului și a funcției renale este necesară la pacienții cu insuficiență cardiacă, la pacienții cu insuficiență cronică a funcției renale sau hepatice, la pacienții care iau diuretice, la pacienții hipovolemici din cauza intervențiilor chirurgicale majore și, în special, la pacienții vârstnici. Adolescenții deshidratați sunt expuși riscului de afectare a rinichilor; • În caz de tulburări de vedere în timpul tratamentului, pacientul trebuie supus unui examen oftalmologic complet. \u003ci\u003e \u003cu\u003eInformații importante despre unii excipienți.\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Momenxsin conține: - \u003cb\u003eSodiu:\u003c\/b\u003e Acest medicament conține mai puțin de 1 mmol (23 mg) sodiu per doză, adică practic „fără sodiu”.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINTERACȚIUNI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eIMAO neselectiv (iproniazid) - Reacție posibilă: Hipertensiune paroxistică și hipertermie, care pot fi fatale. Datorită duratei lungi de acțiune a IMAO, această interacțiune poate apărea până la 15 zile după întreruperea tratamentului cu IMAO.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAlte simpatomimetice sau vasoconstrictoare cu acțiune indirectă administrate oral sau nazal, medicamente α-simpatomimetice, fenilpropanolamină, fenilefrină, efedrina, metilfenidat - Reacție posibilă: Risc de vasoconstricție și\/sau criză hipertensivă.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eInhibitori reversibili ai monoaminooxidazei A (RIMA), linezolid, alcaloizi dopaminergici din ergot, alcaloizi vasoconstrictori din ergot - Reacție posibilă: Risc de vasoconstricție și\/sau criză hipertensivă.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAnestezice volatile halogenate - Posibila reactie: Hipertensiune arteriala acuta perioperatorie. Dacă ați programat o intervenție chirurgicală, încetați să luați Momenxsin cu câteva zile înainte.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eGuanetidină, rezerpină și metildopa - Reacții posibile: Efectul pseudoefedrinei poate fi atenuat.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAntidepresive triciclice - Reacție posibilă: Efectul pseudoefedrinei poate fi atenuat sau intensificat.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eDigitalice, chinidine sau antidepresive triciclice - Reacție posibilă: Frecvența crescută a aritmiilor.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAlte AINS, inclusiv salicilații și inhibitorii selectivi ai COX-2 - Reacție posibilă: Administrarea concomitentă a mai multor AINS poate crește riscul de sângerare gastrointestinală și ulcere din cauza efectului sinergic. Prin urmare, trebuie evitată utilizarea concomitentă a ibuprofenului cu alte AINS (vezi pct. 4.4).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eDigoxină – Reacție posibilă: Utilizarea concomitentă de Momenxsin cu preparate pe bază de digoxină ar putea crește nivelurile serice ale acestuia din urmă. În cazul utilizării adecvate (maximum 4 zile), monitorizarea nivelurilor serice de digoxină nu este în general necesară.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eCorticosteroizi - Reacții posibile: Corticosteroizii pot crește riscul de reacții adverse, în special care afectează tractul gastrointestinal (hemoragie sau ulcerație gastrointestinală) (vezi pct. 4.3).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAgenți antiplachetari - Reacție posibilă: Risc crescut de sângerare gastrointestinală (vezi pct. 4.4).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAcid acetilsalicilic - Reacții posibile: Administrarea concomitentă de ibuprofen și acid acetilsalicilic, în general, nu este recomandată din cauza potențialului de reacții adverse crescute. Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate determina inhibarea competitivă a efectului acidului acetilsalicilic în doze mici asupra agregării plachetare atunci când cele două medicamente sunt luate simultan. În ciuda îndoielilor cu privire la aplicabilitatea acestor date în situații clinice, nu poate fi exclusă posibilitatea ca utilizarea regulată pe termen lung a ibuprofenului să reducă efectul cardioprotector al acidului acetilsalicilic în doze mici. Nu sunt considerate probabile efecte relevante clinic în urma utilizării ocazionale a ibuprofenului (vezi pct. 5.1).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAnticoagulante (de exemplu, warfarină, ticlopidină, clopidogrel, Tirofiban, eptifibatidă, abciximab, iloprost) - Reacții posibile: AINS, cum ar fi ibuprofenul, pot potența efectele anticoagulantelor (vezi pct. 4.4).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFenitoină - Reacție posibilă: Utilizarea concomitentă a Momenxsin cu preparate pe bază de fenitoină ar putea crește nivelurile serice ale acestuia din urmă. În cazul utilizării adecvate (maximum 4 zile), monitorizarea nivelurilor serice de fenitoină nu este în general necesară.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eInhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) - Reacție posibilă: Risc crescut de sângerare gastrointestinală (vezi pct. 4.4).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eLitiu - Reacție posibilă: Utilizarea concomitentă a Momenxsin cu preparate pe bază de litiu ar putea crește nivelurile serice ale acestuia din urmă. Cu o utilizare adecvată (maximum 4 zile), monitorizarea nivelurilor serice de litiu nu este, în general, necesară.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eProbenecid și sulfinpirazonă - Reacții posibile: Medicamentele care conțin probenecid sau sulfinpirazonă pot întârzia excreția ibuprofenului.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eDiuretice, inhibitori ECA, beta-blocante și antagoniști ai angiotensinei II - Reacție posibilă: AINS ar putea reduce efectul diureticelor și altor medicamente antihipertensive. La unii pacienți cu insuficiență renală (de exemplu, pacienți deshidratați sau pacienți vârstnici cu insuficiență renală), administrarea concomitentă de inhibitori ai ECA, beta-blocante sau antagoniști ai angiotensinei II și agenți care inhibă ciclooxigenaza poate duce la o deteriorare suplimentară a funcției renale, inclusiv o posibilă insuficiență renală acută, care este de obicei reversibilă. Prin urmare, această combinație trebuie administrată cu precauție, în special la vârstnici. Pacienții trebuie să fie hidratați corespunzător și trebuie luată în considerare monitorizarea funcției renale după inițierea terapiei concomitente și periodic după aceea.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eDiuretice care economisesc potasiu - Reacție posibilă: Administrarea concomitentă de Momenxsin și diuretice care economisesc potasiu poate provoca hiperkaliemie (se recomandă monitorizarea potasiului seric).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eMetotrexat - Reacție posibilă: Administrarea de Momenxsin în cele 24 de ore înainte sau după administrarea metotrexatului poate crește concentrațiile și efectele toxice ale acestuia.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eCiclosporină - Reacție posibilă: Riscul de afectare renală indusă de ciclosporină este crescut prin utilizarea concomitentă a unor medicamente antiinflamatoare nesteroidiene. Acest efect nu poate fi exclus nici măcar în cazul administrării simultane de ciclosporină și ibuprofen.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTacrolimus – Reacție posibilă: Riscul de nefrotoxicitate crește dacă cele două medicamente sunt administrate concomitent.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eZidovudină - Reacție posibilă: Există dovezi ale unui risc crescut de hemartroză și hematom la pacienții cu HIV (+) hemofili care primesc tratament concomitent cu zidovudină și ibuprofen.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSulfoniluree – Reacție posibilă: Cercetările clinice au demonstrat existența interacțiunilor dintre antiinflamatoarele nesteroidiene și antidiabetice (sulfoniluree). Deși nu au fost descrise până acum interacțiuni între ibuprofen și sulfoniluree, în cazul utilizării concomitente a acestor două medicamente este indicat, ca măsură de precauție, să se verifice valorile glicemiei.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAntibiotice chinolone - Reacție posibilă: Studiile pe animale indică faptul că AINS pot crește riscul de convulsii asociat cu utilizarea antibioticelor chinolone. Pacienții care iau AINS și chinolone pot prezenta un risc crescut de a suferi convulsii.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eheparine; gingko biloba - Reacție posibilă: Risc crescut de sângerare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE SECUNDARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eCele mai frecvent observate reacții adverse legate de ibuprofen sunt de natură gastrointestinală. Pot să apară ulcere peptice, perforaţii sau sângerări gastro-intestinale, chiar fatale, în special la vârstnici (vezi pct. 4.4). După administrare, au fost raportate greață, vărsături, diaree, flatulență, constipație, dispepsie, dureri abdominale, melenă, hematemeză, stomatită ulceroasă, exacerbare a colitei și boala Crohn (vezi pct. 4.4 Atenționări și precauții speciale pentru utilizare). Gastrita a fost detectată mai rar. În general, riscul de a prezenta reacții adverse (în special complicații gastrointestinale grave) crește odată cu creșterea dozei și a duratei tratamentului. Au fost raportate reacții de hipersensibilitate în urma tratamentului cu ibuprofen, care pot include: (a) reacții alergice nespecifice și anafilaxie; (b) reactivitatea căilor respiratorii, inclusiv astm, astm agravat, bronhospasm sau dispnee; (c) diverse afecțiuni ale pielii, inclusiv diferite tipuri de erupții cutanate, prurit, urticarie, purpură, angioedem și, mai rar, dermatoze exfoliative și buloase (inclusiv necroliza epidermică și eritemul multiform). La pacienții cu tulburări autoimune existente (cum ar fi lupus eritematos sistemic sau boală mixtă a țesutului conjunctiv), în timpul tratamentului cu ibuprofen s-au observat cazuri izolate de simptome de meningită aseptică, cum ar fi înțepatura gâtului, dureri de cap, greață, vărsături, febră sau dezorientare. Au fost raportate edeme, hipertensiune arterială și insuficiență cardiacă în asociere cu aportul de AINS. Studiile clinice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari (2400 mg\/zi), poate fi asociată cu o ușoară creștere a riscului de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral) (vezi pct. 4.4). Lista reacțiilor adverse raportate mai jos se referă la reacțiile care apar la ibuprofen și clorhidrat de pseudoefedrină la dozele conținute în medicamentele fără prescripție medicală, pentru utilizare pe termen scurt. În tratamentul afecțiunilor cronice, pot apărea reacții adverse suplimentare în timpul tratamentului pe termen lung. Pacienții trebuie sfătuiți să înceteze imediat administrarea Momenxsin și să consulte un medic în cazul unei reacții adverse grave la medicament. foarte frecvente (≥1\/10); frecvente (≥1\/100, \u003c1\/10); mai puţin frecvente (≥1\/1000, \u003c1\/100); rare (≥1\/10000, \u003c1\/1000); foarte rare (\u003c1\/10.000); necunoscut (frecvența nu poate fi estimată din datele disponibile).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eInfecții și infestări: Ibuprofen Foarte rare Exacerbarea inflamației de natură infecțioasă (de exemplu, fasciită necrozantă), meningită aseptică (rigiditatea gâtului, cefalee, greață, vărsături, febră sau dezorientare) la pacienții care suferă de boli autoimune preexistente (lupus eritematos sistemic), boală mixtă conjunctivă (SLE).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sângelui și ale sistemului limfatic: Ibuprofen Foarte rare Tulburări hematopoietice (anemie, leucopenie, trombocitopenie, pancitopenie, agranulocitoză).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului imunitar: Ibuprofen Mai puţin frecvente Reacţii de hipersensibilitate cu urticarie, mâncărime şi crize de astm (cu scădere a tensiunii arteriale).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului imunitar: ibuprofen și clorhidrat de pseudoefedrină Foarte rare Reacții de hipersensibilitate generalizate severe, ale căror semne pot fi edem facial, angioedem, dispnee, tahicardie, scăderea tensiunii arteriale, șoc anafilactic.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări psihice: Ibuprofen Foarte rare Reacții psihotice, depresie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări psihice: clorhidrat de pseudoefedrină Necunoscută Agitație, halucinații, anxietate, comportament anormal, insomnie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului nervos: Ibuprofen Mai puţin frecvente Tulburări ale sistemului nervos central, cum sunt dureri de cap, ameţeli, insomnie, agitaţie, iritabilitate sau oboseală.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului nervos: clorhidrat de pseudoefedrină Rare Insomnie, nervozitate, anxietate, neliniște, tremor, halucinații.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului nervos: clorhidrat de pseudoefedrină Cu frecvenţă necunoscută Accident vascular cerebral hemoragic, accident vascular cerebral ischemic, convulsii, cefalee.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări oculare: Ibuprofen Mai puţin frecvente Tulburări vizuale.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale urechii și ale labirintului: Ibuprofen Rare Tinitus.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări cardiace: ibuprofen Foarte rare Palpitații, insuficiență cardiacă, infarct miocardic.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări cardiace: clorhidrat de pseudoefedrină Necunoscută Palpitații, tahicardie, dureri în piept, aritmie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări vasculare: Ibuprofen Foarte rare Hipertensiune arterială.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări vasculare: Pseudoefedrin clorhidrat Necunoscut Hipertensiune arterială.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări respiratorii, toracice și mediastinale: clorhidrat de pseudoefedrină Rare Exacerbarea astmului bronșic sau reacție de hipersensibilitate cu bronhospasm.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastro-intestinale: Ibuprofen Frecvente Disconfort gastro-intestinal, dispepsie, dureri abdominale, greață, vărsături, flatulență, diaree, constipație, sângerare gastrointestinală ușoară care în cazuri rare duce la anemie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastro-intestinale: Ibuprofen Mai puţin frecvente Ulcere gastro-intestinale în unele cazuri asociate cu sângerare şi\/sau perforare, gastrită, stomatită ulceroasă, exacerbare a colitei şi boala Crohn (vezi pct. 4.4).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale: ibuprofen Foarte rare Esofagită, pancreatită, stenoză intestinală asemănătoare diafragmei.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastro-intestinale: clorhidrat de pseudoefedrină Necunoscută Gură uscată, sete, greață, vărsături, colită ischemică.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări hepatobiliare: Ibuprofen Foarte rare Disfuncţii hepatice, afectare hepatică, mai ales în caz de terapie prelungită, insuficienţă hepatică, hepatită acută.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale pielii și țesutului subcutanat: Ibuprofen Mai puțin frecvente Diverse erupții cutanate.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări cutanate și ale țesutului subcutanat: Ibuprofen Foarte rare Reacții buloase, inclusiv sindrom Stevens-Johnson și necroliză epidermică toxică (sindrom Lyell), alopecie, infecții severe ale pielii și complicații ale țesuturilor moi în cazul infecției cu varicela.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări cutanate și ale țesutului subcutanat: Ibuprofen Necunoscut Reacție medicamentoasă cu eozinofilie și simptome sistemice (sindrom DRESS) Pustuloză exantematoasă acută generalizată (AGEP).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări cutanate și ale țesutului subcutanat: Pseudoefedrin clorhidrat Necunoscut Erupție cutanată, urticarie, prurit, hiperhidroză, reacții cutanate severe, inclusiv pustuloză exantematoasă acută generalizată (AGEP).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări renale și urinare: Ibuprofen Rare Leziuni ale țesutului renal (necroză papilară) și concentrații mari de acid uric în sânge.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări renale şi urinare: Ibuprofen Foarte rare Creşterea creatininei serice, edem (în special la pacienţii care suferă de hipertensiune arterială sau insuficienţă renală), sindrom nefrotic, nefrită interstiţială, insuficienţă renală acută.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări renale și urinare: clorhidrat de pseudoefedrină Necunoscută Dificultate la urinare.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003ci\u003e \u003cu\u003eRaportarea reacțiilor adverse suspectate:\u003c\/u\u003e \u003c\/i\u003e Raportarea reacțiilor adverse suspectate care apar după autorizarea medicamentului este importantă, deoarece permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu\/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare: la https:\/\/www.aifa.gov.it\/content\/segnalazioni-reazioni-avverse.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSupradozaj\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eEfectele clinice ale supradozajului sunt mai probabil din cauza prezenței clorhidratului de pseudoefedrina în acest produs, mai degrabă decât a ibuprofenului. Efectele nu sunt în mod clar legate de doza luată din cauza sensibilității diferite a diverșilor indivizi la proprietățile simpatomimetice. \u003ci\u003eSimptome datorate efectului simpatomimetic \u003c\/i\u003e Depresia SNC: de ex. sedare, apnee, cianoză, comă. Stimularea SNC (mai probabil la copii): de ex. insomnie, halucinații, convulsii, tremor. Pe lângă simptomele deja menționate ca reacții adverse, pot apărea următoarele simptome: criză hipertensivă, aritmii cardiace, slăbiciune și tensiune musculară, euforie, excitare, sete, dureri în piept, amețeli, tinitus, ataxie, vedere încețoșată, hipotensiune arterială. \u003ci\u003eSimptome legate de ibuprofen (pe lângă cele gastrointestinale și neurologice deja menționate ca reacții adverse) \u003c\/i\u003e Somnolență, nistagmus, tinitus, hipotensiune arterială, pierderea conștienței. În cazurile de otrăvire severă, poate apărea acidoză metabolică. \u003ci\u003eMăsuri terapeutice \u003c\/i\u003e Nu există antidoturi specifice disponibile. Dacă pacientul se prezintă într-o oră de la administrarea unei cantități potențial toxice de medicament, poate fi luat în considerare cărbunele activ oral. De asemenea, sunt necesare o verificare a electroliților și un ECG. În caz de instabilitate cardiovasculară și\/sau dezechilibru electrolitic simptomatic, trebuie inițiat tratamentul simptomatic.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSARCINA SI ALAPTATUL\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eSarcina.\u003c\/u\u003e \u003ci\u003eClorhidrat de pseudoefedrina:\u003c\/i\u003e Studiile la animale au demonstrat toxicitate asupra funcţiei de reproducere (vezi pct. 5.3). Utilizarea clorhidratului de pseudoefedrina reduce fluxul sanguin uterin al mamei, dar datele clinice privind efectele asupra sarcinii sunt insuficiente. \u003ci\u003eibuprofen\u003c\/i\u003e: Inhibarea sintezei prostaglandinelor poate afecta negativ sarcina și\/sau dezvoltarea embrionară\/fetală. Rezultatele studiilor epidemiologice sugerează un risc crescut de avort spontan, malformații cardiace și gastroschisis în urma utilizării inhibitorilor sintezei prostaglandinelor în stadiile incipiente ale sarcinii. Se crede că riscul crește proporțional cu doza și durata terapiei. S-a demonstrat că la animale administrarea unui inhibitor al sintezei de prostaglandine determină o creștere a pierderilor pre și post-implantare și a letalității embrionare\/fetale. Mai mult, a fost raportată o incidență crescută a diferitelor malformații, inclusiv cardiovasculare, la animalele cărora li s-a administrat un inhibitor al sintezei prostaglandinelor în perioada organogenetică. În timpul primului și al doilea trimestru de sarcină, ibuprofenul nu trebuie administrat decât dacă este strict necesar. Dacă o femeie care încearcă să rămână însărcinată sau se află în primul sau al doilea trimestru de sarcină trebuie să ia ibuprofen, doza și durata tratamentului trebuie menținute cât mai mici posibil. \u003cu\u003eÎn timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, toți inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot expune fătul la:\u003c\/u\u003e - toxicitate cardiopulmonară (cu închiderea prematură a canalului arterial și hipertensiune pulmonară); - disfunctie renala, care poate evolua spre insuficienta renala cu oligohidramnios; \u003cu\u003emama și copilul, la sfârșitul sarcinii: \u003c\/u\u003e - posibila prelungire a timpului de sangerare, efect antiagregant care poate apare chiar si la doze foarte mici; - inhibarea contractiilor uterine rezultand intarzierea sau prelungirea travaliului. În consecință, acest medicament este: contraindicat în al treilea trimestru de sarcină și trebuie administrat numai acolo unde este strict necesar în primul și al doilea trimestru. \u003cu\u003eAlăptarea:\u003c\/u\u003e Necesitatea de a lua măsuri în timpul alăptării apare din prezența clorhidratului de pseudoefedrină în formula medicamentului: clorhidratul de pseudoefedrin este excretat în laptele matern. Ținând cont de potențialele efecte cardiovasculare și neurologice ale vasoconstrictoarelor, administrarea acestui medicament este contraindicată în timpul alăptării. \u003cu\u003eFertilitatea: \u003c\/u\u003e Există dovezi că inhibitorii sintezei ciclooxigenazei\/prostaglandinei pot afecta fertilitatea feminină prin afectarea ovulației. Efectul este reversibil la întreruperea tratamentului.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eMomenxsin are o influență minoră sau moderată asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje. Pacienții care prezintă amețeli, halucinații, dureri de cap neobișnuite și tulburări de vedere sau auz trebuie să evite conducerea vehiculelor sau folosirea utilajelor. În general, o singură administrare sau utilizarea acestui medicament pe perioade scurte nu necesită adoptarea unor precauții speciale.\u003c\/p\u003e","brand":"Angelini Pharma","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":51131350778183,"sku":"043682020","price":9.49,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/files\/angelini-pharma-italia-spa-momenxsin-200mg-30mg-12-compresse-rivestite-farmacia-dottor-tili-1213791971.jpg?v=1767149890"},{"product_id":"zeel-t-50-compresse-heel","title":"Zeel T 50 tablete pentru călcâi","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eZeel T 50 tablete\u003c\/strong\u003e este un remediu homeopat din linia Heel, indicat pentru tratamentul afectiunilor articulare si reumatismale.\nDatorită formulării sale bazate pe ingrediente naturale, contribuie la \u003cstrong\u003ereduce inflamația și ameliorează durerea\u003c\/strong\u003e asociate cu afecțiuni precum osteoartrita, artrita și durerile musculo-scheletale.\u003c\/p\u003e\n\u003ch2\u003eINDICAȚII\u003c\/h2\u003e\n\u003ch3\u003eDe ce se utilizează Zeel T 50 Heel Tablets? Pentru ce este?\u003c\/h3\u003e\u003cp\u003eZeel T este indicat pentru \u003cstrong\u003etratamentul afecţiunilor articulare de origine reumatică\u003c\/strong\u003e, cum ar fi osteoartrita și inflamația musculo-scheletale. De asemenea, poate fi folosit în combinație cu alte tratamente pentru a promova sănătatea articulațiilor și pentru a îmbunătăți mobilitatea.\u003c\/p\u003e\n\u003ch2\u003eDOZAJE\u003c\/h2\u003e\n\u003ch3\u003eCum să luați Zeel T 50 Heel Tablets?\u003c\/h3\u003e\u003cp\u003eDoza recomandată este \u003cstrong\u003e1 comprimat de 3 ori pe zi\u003c\/strong\u003e, pentru a se lăsa să se dizolve încet în gură. Este recomandat să luați produsul între mese pentru a promova o mai bună absorbție.\u003c\/p\u003e\n\u003ch2\u003eCUM SE UTILIZA\u003c\/h2\u003e\n\u003ch3\u003eCum folosesc Zeel T 50 Heel Tablets?\u003c\/h3\u003e\u003cp\u003eDoza recomandată este \u003cstrong\u003e1 comprimat de 3 ori pe zi\u003c\/strong\u003e, pentru a se lăsa să se dizolve încet în gură.\nEste recomandat să luați produsul între mese pentru a promova o mai bună absorbție.\u003c\/p\u003e\n\u003ch2\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/h2\u003e\n\u003ch3\u003eCând nu trebuie utilizat Zeel T 50 Heel Tablets și ce efecte secundare poate provoca?\u003c\/h3\u003e\u003cp\u003eZeel T este în general bine tolerat, dar este contraindicat în caz de \u003cstrong\u003ehipersensibilitate la componente\u003c\/strong\u003e a formulării. Se recomandă să consultați medicul înainte de utilizare dacă sunteți însărcinată, alăptați sau dacă luați alte medicamente.\u003c\/p\u003e\u003cbr\u003e\u003cbr\u003e\u003cp\u003eEle pot apărea rar \u003cstrong\u003ereacții alergice\u003c\/strong\u003e sau tulburări gastrointestinale ușoare. În caz de reacții adverse persistente, întrerupeți administrarea și consultați un medic.\u003c\/p\u003e\n\u003ch2\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/h2\u003e\n\u003ch3\u003eCare sunt avertismentele Zeel T 50 Heel Tablets?\u003c\/h3\u003e\u003cul\u003e\n\u003cli\u003eNu depășiți doza zilnică recomandată.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eA nu se lăsa la îndemâna copiilor.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eDacă simptomele persistă, consultați un medic.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eA se pastra intr-un loc racoros, uscat, ferit de lumina si umiditate.\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003ch2\u003eCONSERVARE\u003c\/h2\u003e\n\u003ch3\u003eCum păstrați Zeel T 50 Heel Tablets?\u003c\/h3\u003e\u003cp\u003eA se pastra la o temperatura sub 25°C, ferit de surse de caldura si umiditate. Data de expirare este indicată pe ambalaj.\u003c\/p\u003e\n\u003ch2\u003eFORMAT\u003c\/h2\u003e\n\u003ch3\u003eCare este formatul tabletelor Zeel T 50 Heel?\u003c\/h3\u003e\u003cp\u003ePachet de \u003cstrong\u003e50 de tablete\u003c\/strong\u003e.\u003c\/p\u003e\n\u003ch2\u003eTEXT LEGAL DROGURILOR\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003eResponsabilitatea conținutului\u003c\/p\u003e\u003cp\u003eAceastă fișă conține informații care nu sunt menite să înlocuiască diagnosticul sau sfatul medicului, întrucât numai medicul poate întocmi orice rețetă și poate da indicații terapeutice. Toate continuturile trebuie intelese si au caracter exclusiv informativ si au ca scop exclusiv aducerea la cunostinta clientilor sau potentialilor clienti in faza de pre-achizitie a produselor comercializate prin intermediul acestui site. În caz de patologii, tulburări sau alergii, cel mai bine este întotdeauna să consultați mai întâi medicul dumneavoastră.\u003c\/p\u003e\u003cp\u003eVă rugăm să rețineți\u003c\/p\u003e\u003cp\u003eNumele produselor, ingredientele și procentele indicate în descrieri sunt pur orientative și pot fi supuse modificărilor sau actualizărilor de către companiile producătoare. Din cauza imposibilității de adaptare la aceste actualizări în timp real, fotografiile și informațiile tehnice ale produselor incluse pe Dottortili.com pot diferi de cele afișate pe etichetă sau difuzate în alt mod de către firmele producătoare. Singurul element de identificare pare a fi codul ministerial MINSAN. Farmacia online Dottortili.com nu garanteaza veridicitatea si actualitatea informatiilor publicate si isi declina orice responsabilitate pentru eventualele erori, omisiuni sau neactualizare a acestora. Dottortili.com nu își asumă nicio responsabilitate pentru daunele de orice natură care pot apărea din accesul la informațiile publicate.\u003c\/p\u003e\u003cp\u003eSursa datelor: Farmadati Italia\u003c\/p\u003e\u003cp\u003eSite: www.farmadati.it\u003c\/p\u003e\u003cp\u003eBaza de date Farmadati Italia este folosită de aproape toate farmaciile, parafarmaciile, plantele de fitoterapie, magazinele de sănătate, comerțul cu amănuntul la scară largă, medicii informatizați etc., datorită garanției fiabilității istorice, seriozității și profesionalismului companiei pe teritoriul național.\u003c\/p\u003e\u003cp\u003eSistemul de management Farmadati Italia S.r.l respectă cerințele standardelor UNI EN ISO 9001:2015 pentru sistemele de management al calității și UNI CEI ISO\/IEC 27001:2017 pentru sistemele de management al securității informațiilor.\u003c\/p\u003e","brand":"Guna","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":51131354808647,"sku":"909467906","price":13.95,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/files\/guna-spa-zeel-t-50-compresse-heel-farmacia-dottor-tili-1213791956.jpg?v=1767141167"},{"product_id":"buscofenpocket-400mg-10-bustine-polvere-orale","title":"BuscofenPocket 400 mg 10 plicuri pulbere orală","description":"\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINDICAȚII\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eBUSCOFENPOCKET este indicat pentru tratamentul simptomatic pe termen scurt al durerii de intensitate ușoară-moderată, cum ar fi cefaleea, durerea de dinți și dismenoree. BUSCOFENPOCKET este, de asemenea, indicat pentru tratamentul simptomatic pe termen scurt al febrei. BUSCOFENPOCKET 400 mg este recomandat pentru adulți și adolescenți cu o greutate corporală de 40 kg sau mai mult (cu vârsta de 12 ani și peste).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINGREDIENTE ACTIVE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFiecare plic unidoză conține ibuprofen 400 mg. Excipient cu efecte cunoscute: izomaltitol (E953) Pentru lista completă a excipienţilor, vezi pct. 6.1.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEXCIPIENȚI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eIzomaltitol (E953), acid citric, acesulfam de potasiu (E 950), distearat de glicerol (tip I), aromă de lămâie 502336 TP0551 (conține maltodextrină de porumb, alfa tocoferol (E 307)).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONTRAINDICAȚII ȘI EFECTE ADVERSE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e- Hipersensibilitate la substanța activă sau la oricare dintre excipienții enumerați la punctul 6.1. - Pacienți cu antecedente de bronhospasm, astm, rinită, urticarie sau angioedem asociat cu consumul de acid acetilsalicilic sau alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene. - Antecedente de sângerare gastro-intestinală sau perforații legate de terapia anterioară cu AINS. - Prezența sau antecedente de ulcer peptic\/hemoragie recurentă (două sau mai multe episoade distincte de ulcerație sau sângerare demonstrată). - Hemoragie cerebrală sau altă hemoragie activă. - Pacienţi cu insuficienţă hepatică severă, insuficienţă renală severă (rata de filtrare glomerulară mai mică de 30 ml\/min) sau insuficienţă cardiacă severă (clasa IV NYHA) (vezi pct. 4.4). - Deshidratare severă (din cauza vărsăturilor, diareei sau aportului insuficient de lichide). - Tulburări ale hematopoiezei de origine necunoscută, de ex. trombocitopenie. - În timpul ultimului trimestru de sarcină (vezi pct. 4.6).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eDOZAJE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eDozare\u003c\/u\u003e Numai pentru utilizare pe termen scurt. Reacțiile adverse pot fi limitate prin utilizarea celei mai mici doze eficiente pentru durata minimă necesară pentru controlul simptomelor (vezi pct. 4.4). Adulții trebuie să-și contacteze medicul dacă simptomele se agravează sau dacă este necesară utilizarea medicamentului mai mult de 3 zile în caz de febră sau mai mult de 4 zile în caz de durere. Consultați-vă medicul dacă simptomele se agravează la adolescenții cu vârsta peste 12 ani sau dacă utilizarea acestui medicament este necesară mai mult de 3 zile. \u003cu\u003eAdulți și adolescenți cu o greutate de 40 kg sau mai mult (cu vârsta de 12 ani și peste) \u003c\/u\u003e Doza inițială este de 1 plic BUSCOFENPOCKET 400 mg. Dacă este necesar, este posibil să luați un plic suplimentar de BUSCOFENPOCKET 400 mg. Intervalul dintre doze trebuie ales în conformitate cu simptomele observate și cu doza zilnică maximă recomandată. Nu trebuie să fie mai puțin de șase ore. Nu depășiți doza de 1200 mg (3 plicuri de BUSCOFENPOCKET 400 mg) în 24 de ore. \u003cu\u003eCopii sub 12 ani și adolescenți cu greutate corporală \u003c 40 kg\u003c\/u\u003e BUSCOFENPOCKET 400 mg nu este potrivit copiilor cu vârsta sub 12 ani și adolescenților cu greutate corporală \u003c 40 kg. \u003cu\u003evârstnici\u003c\/u\u003e La pacienții vârstnici, doza este aceeași ca și pentru adulți, dar trebuie avută o mai mare precauție (vezi pct. 4.4). \u003cu\u003eInsuficiență a funcției hepatice sau renale\u003c\/u\u003eBUSCOFENPOCKET 400 mg este contraindicat la pacienții cu insuficiență hepatică severă sau insuficiență renală severă (vezi pct. 4.3). La pacienţii cu insuficienţă uşoară până la moderată a funcţiei renale sau hepatice, nu este necesară o reducere a dozei, totuşi trebuie avută o mai mare precauţie (vezi pct. 4.4). \u003cu\u003eMod de administrare\u003c\/u\u003e Utilizare orală. Puneți pudra orală pe limbă, lăsați-o să se dizolve și apoi înghițiți-o; nu este nevoie de apă. Se recomandă să o luați în timpul meselor, în special persoanelor cu stomacul delicat.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eCONSERVARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eA nu se păstra la temperaturi peste 25°C. A se păstra în ambalajul original pentru a proteja medicamentul de lumină.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAVERTIZĂRI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eEste necesară prudență la pacienții: - cu antecedente de hipertensiune arterială și\/sau insuficiență cardiacă, deoarece retenția de lichide și edem au fost raportate în asociere cu terapia AINS (vezi pct. 4.3 și 4.8); - cu insuficienţă renală, deoarece poate apărea o deteriorare suplimentară a funcţiei renale (vezi pct. 4.3 şi 4.8); - cu disfuncție hepatică (vezi pct. 4.3 și 4.8); - care tocmai au suferit o intervenție chirurgicală majoră; - cu alterare congenitală a metabolismului porfirinei (de exemplu porfirie acută intermitentă). Reacțiile adverse pot fi limitate prin utilizarea dozei minime eficace pe durata minimă necesară pentru controlul simptomelor (vezi pct. 4.2 și secțiunile ulterioare referitoare la riscurile gastrointestinale și cardiovasculare). \u003cu\u003eTulburări respiratorii\u003c\/u\u003e Bronhospasmul poate apărea la pacienții care suferă de astm bronșic sau boală alergică sau cu antecedente de aceste tulburări. \u003cu\u003evârstnici\u003c\/u\u003e Pacienții vârstnici prezintă o frecvență crescută a reacțiilor adverse la AINS, în special sângerări gastro-intestinale și perforații, care pot fi letale (vezi pct. 4.8). \u003cu\u003eSiguranța gastrointestinală\u003c\/u\u003e Au fost raportate sângerări gastrointestinale, ulcerații și perforații care pun viața în pericol cu toate AINS în orice moment în timpul tratamentului, cu sau fără simptome de avertizare sau antecedente de evenimente gastrointestinale grave. Riscul de sângerare gastrointestinală, ulcerație sau perforație este mai mare odată cu creșterea dozelor de AINS, la pacienții cu antecedente de ulcer, în special dacă este complicat de hemoragie sau perforație (vezi pct. 4.3) și la vârstnici. Acești pacienți trebuie să înceapă tratamentul cu cea mai mică doză disponibilă. Pentru acești pacienți, precum și pentru pacienții care necesită utilizarea concomitentă de doze mici de acid acetilsalicilic sau alte medicamente care pot crește riscul gastrointestinal (vezi mai jos și pct. 4.5), trebuie luată în considerare terapia combinată cu agenți de protecție (de exemplu misoprostol sau inhibitori ai pompei de protoni). Pacienții cu antecedente de toxicitate gastrointestinală, în special vârstnicii, trebuie să raporteze orice simptome abdominale neobișnuite (în special sângerare gastrointestinală), în special în timpul etapelor inițiale ale tratamentului. Se recomandă prudență la pacienții cărora li se administrează concomitent medicamente care pot crește riscul de ulcerație sau sângerare, cum ar fi corticosteroizi orali, anticoagulante precum warfarina, inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei sau agenți antiplachetari precum acidul acetilsalicilic (vezi pct. 4.5). Dacă apar sângerări sau ulcerații gastrointestinale la pacienții care iau ibuprofen, tratamentul trebuie întrerupt (vezi pct. 4.3). AINS trebuie administrate cu prudență la pacienții cu antecedente de boli gastrointestinale (colită ulceroasă, boala Crohn), deoarece aceste tulburări pot fi exacerbate (vezi pct. 4.8). \u003cu\u003eReacții cutanate severe\u003c\/u\u003e Foarte rar, au fost raportate reacții cutanate grave, unele dintre ele fatale, în asociere cu utilizarea AINS, inclusiv dermatită exfoliativă, sindrom Stevens-Johnson și necroliza epidermică toxică (vezi pct. 4.8). Pacienții par să aibă un risc mai mare de a dezvolta aceste reacții la începutul terapiei: în majoritatea cazurilor, reacțiile apar în prima lună de tratament. A fost raportată pustuloză exantematoasă acută generalizată (PEAG) în legătură cu medicamentele care conțin ibuprofen. Terapia cu BUSCOFENPOCKET trebuie întreruptă de îndată ce apar erupții cutanate, leziuni ale mucoasei sau orice alt semn de hipersensibilitate. În mod excepțional, varicela poate provoca complicații infecțioase grave care afectează pielea și țesuturile moi. Se recomandă evitarea utilizării ibuprofenului în timpul varicelei. \u003cu\u003eMascarea simptomelor infecțiilor de bază\u003c\/u\u003e BUSCOFENPOCKET poate masca simptomele infecției, ceea ce ar putea întârzia inițierea unui tratament adecvat și, prin urmare, ar putea agrava rezultatul infecției. Acest lucru a fost observat în pneumonia bacteriană dobândită în comunitate și în complicațiile bacteriene ale varicelei. Când se administrează BUSCOFENPOCKET pentru ameliorarea febrei sau a durerii legate de infecție, se recomandă monitorizarea infecției. În mediul extraspital, pacientul trebuie să solicite asistență medicală dacă simptomele persistă sau se agravează. \u003cu\u003eLupus eritematos sistemic și boală mixtă a țesutului conjunctiv\u003c\/u\u003e Se recomandă prudență la pacienții cu lupus eritematos sistemic (LES) și boală mixtă a țesutului conjunctiv, deoarece aceștia pot prezenta un risc crescut de meningită aseptică (vezi pct. 4.8). \u003cu\u003eEfecte cardiovasculare și cerebrovasculare\u003c\/u\u003e Este necesară prudență (de asemenea, discutați cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul) înainte de a începe tratamentul la pacienții cu antecedente de hipertensiune arterială și\/sau insuficiență cardiacă congestivă ușoară-moderată, deoarece s-au raportat retenție de lichide, hipertensiune arterială și edem în asociere cu terapia AINS. Studiile clinice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari (2400 mg\/zi), poate fi asociată cu o creștere modestă a riscului de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral). În general, studiile epidemiologice nu sugerează că dozele mici de ibuprofen (de exemplu ≤ 1200 mg\/zi) sunt asociate cu un risc crescut de evenimente trombotice arteriale. Pacienții cu hipertensiune arterială necontrolată, insuficiență cardiacă congestivă (NYHA II-III), cardiopatie ischemică stabilită, boală arterială periferică și\/sau boală cerebrovasculară trebuie tratați cu ibuprofen numai după o evaluare atentă și evitarea dozelor mari (2400 mg\/zi). Mai mult, trebuie făcută o evaluare atentă înainte de începerea tratamentelor pe termen lung la pacienții cu factori de risc pentru evenimente cardiovasculare (de exemplu, hipertensiune arterială, hiperlipidemie, diabet zaharat, fumat), mai ales dacă sunt necesare doze mari de ibuprofen (2400 mg\/zi). \u003cu\u003eReacții alergice\u003c\/u\u003e Foarte rar, se observă reacții severe de hipersensibilitate acută (de exemplu șoc anafilactic). La primele semne ale unei reacții de hipersensibilitate după administrarea\/administrarea de BUSCOFENPOCKET, terapia trebuie suspendată. Măsurile medicale necesare trebuie implementate de personal specializat, în funcție de simptome. Este necesară prudență la pacienții care au avut reacții alergice sau de hipersensibilitate, deoarece la acești pacienți poate exista un risc crescut de reacții de hipersensibilitate după administrarea de ibuprofen. Există un risc crescut de apariție a reacțiilor alergice la pacienții care suferă de febră a fânului, polipi nazali sau boală respiratorie obstructivă cronică. Aceste reacții se pot prezenta sub formă de crize de astm bronșic (așa-numitul astm analgezic), edem Quincke sau urticarie. \u003cu\u003eEfecte renale\u003c\/u\u003e În general, utilizarea obișnuită a analgezicelor, în special a combinațiilor de diferite ingrediente active analgezice, poate duce la afectarea permanentă a rinichilor cu risc de insuficiență renală (nefropatie analgezică). Acest risc poate crește odată cu efortul fizic asociat cu pierderea de sare și deshidratare și, prin urmare, trebuie evitat. Este necesară prudență la pacienții cu hipertensiune arterială și\/sau insuficiență cardiacă, deoarece poate apărea o deteriorare suplimentară a funcției renale (vezi pct. 4.3 și 4.8). \u003cu\u003eAlte note\u003c\/u\u003e Ibuprofenul, ingredientul activ din BUSCOFENPOCKET, poate inhiba temporar funcția trombocitară (agregarea trombocitară). Prin urmare, pacienții cu tulburări de coagulare trebuie monitorizați cu atenție. În cazul administrării prelungite a BUSCOFENPOCKET, sunt necesare verificări periodice ale valorilor hepatice, ale funcției renale și ale hemogramelor. Utilizarea medicamentului împreună cu alte AINS, inclusiv inhibitorii selectivi ai ciclooxigenazei-2, trebuie evitată, din cauza potențialelor efecte aditive (vezi pct. 4.5). Aceste efecte se pot agrava cu utilizarea prelungită a oricărui tip de analgezic pentru durerea de cap. Dacă această situație apare sau este suspectată, trebuie consultat un medic și tratamentul trebuie întrerupt. Diagnosticul de cefalee cauzată de utilizarea excesivă a medicamentelor (MOH) trebuie suspectat la pacienții care suferă de dureri de cap frecvente sau zilnice, în ciuda (sau din cauza) utilizării regulate a medicamentelor pentru cefalee. Consumul de alcool trebuie evitat, deoarece poate crește efectele secundare ale AINS, în special cele care afectează tractul gastrointestinal și sistemul nervos central. \u003cu\u003ePopulatie pediatrica\u003c\/u\u003e Există un risc de insuficiență renală la adolescenții deshidratați. \u003cb\u003eInformații despre unii excipienți\u003c\/b\u003e Acest medicament conține izomaltitol (E953): Pacienții cu probleme ereditare rare de intoleranță la fructoză nu trebuie să ia acest medicament. Acest medicament conține potasiu, mai puțin de 1 mmol (39 mg) per plic, adică practic „fără potasiu”.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eINTERACȚIUNI\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTrebuie avută în vedere monitorizarea parametrilor clinici și biologici la pacienții care iau ibuprofen concomitent cu medicamentele enumerate mai jos. \u003cu\u003eUtilizarea ibuprofenului în asociere cu următoarele medicamente nu este recomandată\u003c\/u\u003e: • \u003ci\u003eAlte AINS, inclusiv inhibitori selectivi ai ciclooxigenazei-2\u003c\/i\u003e: Utilizarea în asociere cu alte AINS, inclusiv inhibitori de COX-2, trebuie evitată din cauza potențialelor efecte aditive (vezi pct. 4.4). Utilizarea concomitentă a mai multor AINS poate crește riscul de ulcere gastrointestinale și sângerare datorită efectului sinergic. • Acid acetilsalicilic. Administrarea concomitentă de ibuprofen și acid acetilsalicilic, în general, nu este recomandată, din cauza potențialului de creștere a reacțiilor adverse. Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba competitiv efectul acidului acetilsalicilic la doze mici asupra agregării plachetare, atunci când cele două medicamente sunt administrate simultan. Deși există incertitudini cu privire la extrapolarea acestor date la situația clinică, nu poate fi exclusă posibilitatea ca utilizarea regulată, pe termen lung, a ibuprofenului să reducă efectul cardioprotector al acidului acetilsalicilic la doze mici. Nu sunt considerate probabile efecte relevante clinic în cazul utilizării ocazionale a ibuprofenului (vezi pct. 5.1). \u003cu\u003eIbuprofenul trebuie utilizat cu prudență în asociere cu următoarele medicamente\u003c\/u\u003e: \u003ci\u003eDiuretice, inhibitori ai ECA, medicamente beta-blocante și antagoniști ai angiotensinei II\u003c\/i\u003e AINS pot reduce efectul diureticelor și altor medicamente antihipertensive. Diureticele pot crește, de asemenea, riscul de nefrotoxicitate asociată cu AINS. La unii pacienți cu funcție renală compromisă (de exemplu, pacienți deshidratați sau pacienți vârstnici cu funcție renală compromisă), administrarea concomitentă a unui inhibitor al ECA, a unui medicament beta-blocant sau a unui antagonist al angiotensinei II și a agenților care inhibă ciclooxigenaza poate duce la o deteriorare suplimentară a funcției renale, inclusiv o posibilă insuficiență renală acută, care este de obicei reversibilă. Prin urmare, această combinație trebuie administrată cu precauție, în special la vârstnici. Pacienții trebuie să fie hidratați corespunzător și trebuie luată în considerare monitorizarea funcției renale după inițierea terapiei concomitente și periodic după aceea. Administrarea concomitentă de BUSCOFENPOCKET și diuretice care economisesc potasiu poate provoca hiperkaliemie. \u003ci\u003eGlicozide cardiace\u003c\/i\u003e AINS pot exacerba insuficiența cardiacă, pot reduce filtrarea glomerulară și pot crește nivelurile plasmatice ale glicozidelor cardiace (de exemplu, digoxină). \u003ci\u003eLitiu\u003c\/i\u003e Administrarea concomitentă de ibuprofen și medicamente care conțin litiu poate determina o creștere a nivelului seric de litiu. \u003ci\u003eFenitoină\u003c\/i\u003e AINS pot reduce eliminarea fenitoinei. \u003ci\u003eMetotrexat\u003c\/i\u003e Există dovezi ale unei posibile creșteri a nivelurilor plasmatice de metotrexat. AINS inhibă secreția tubulară de metotrexat și pot reduce clearance-ul acestuia. În cazul tratamentului cu metotrexat în doze mari, trebuie evitată administrarea de ibuprofen (AINS). Riscul de interacțiune între AINS și metotrexat trebuie luat în considerare chiar și în cazul tratamentului cu metotrexat în doze mici, în special la pacienții cu insuficiență renală. Dacă metotrexatul și AINS sunt combinate, funcția renală trebuie monitorizată. Se recomandă prudență dacă AINS și metotrexat sunt administrate în decurs de 24 de ore, deoarece nivelurile plasmatice de metotrexat pot crește, ducând la creșterea toxicității. \u003ci\u003eTacrolimus\u003c\/i\u003e Risc crescut de nefrotoxicitate atunci când cele două medicamente sunt administrate simultan. \u003ci\u003eCiclosporină\u003c\/i\u003e Risc crescut de nefrotoxicitate în cazul utilizării concomitente de AINS. \u003ci\u003eMifepristone\u003c\/i\u003e Datorită proprietăților antiprostaglandine ale AINS, teoretic ar putea rezulta o scădere a eficacității medicamentului. Dovezi limitate sugerează că administrarea concomitentă de AINS în ziua administrării prostaglandinei nu influențează negativ efectele mifepristonei sau prostaglandinei asupra maturizării cervicale sau contractilității uterine și nu reduce eficacitatea clinică a medicamentului la întreruperea sarcinii. \u003ci\u003eCorticosteroizi\u003c\/i\u003e Risc crescut de ulcerație gastrointestinală sau sângerare (vezi pct. 4.4). \u003ci\u003eAnticoagulante\u003c\/i\u003e AINS pot crește efectele anticoagulantelor precum warfarina (vezi pct. 4.4). \u003ci\u003eAgenți antiplachetari și inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS)\u003c\/i\u003e Risc crescut de sângerare gastrointestinală (vezi pct. 4.4). \u003ci\u003esulfoniluree\u003c\/i\u003e AINS pot spori efectul sulfonilureelor. Au fost raportate cazuri rare de hipoglicemie la pacienții tratați cu sulfoniluree în timpul tratamentului cu ibuprofen. În timpul administrării concomitente, se recomandă verificarea valorilor glicemiei ca măsură de precauție. \u003ci\u003eZidovudină\u003c\/i\u003e Risc crescut de toxicitate hematologică atunci când AINS sunt administrate concomitent cu zidovudină. Există dovezi ale unui risc mai mare de hemartroză și hematom la hemofilii seropozitivi atunci când sunt tratați simultan cu zidovudină și ibuprofen. \u003ci\u003eProbenecid și sulfinpirazonă\u003c\/i\u003e Medicamentele care conțin probenecid sau sulfinpirazonă pot întârzia excreția ibuprofenului. Actiunea uricozurica a acestor substante este diminuata. \u003ci\u003eAminoglicozide\u003c\/i\u003e AINS pot reduce excreția de aminoglicozide. \u003ci\u003eAntibioticele chinolone\u003c\/i\u003e Datele din studiile pe animale indică faptul că AINS pot crește riscul de convulsii asociate cu antibioticele chinolone. Pacienții care iau AINS și chinolone pot prezenta un risc crescut de a dezvolta convulsii. \u003ci\u003einhibitori ai CYP2C9\u003c\/i\u003e Administrarea concomitentă de ibuprofen cu inhibitori ai CYP2C9 poate crește expunerea la ibuprofen (substrat CYP2C9). Într-un studiu cu voriconazol și fluconazol (inhibitori CYP2C9), a fost observată o expunere crescută la S-(+)-ibuprofen cu aproximativ 80-100%. Reducerea dozei de ibuprofen trebuie luată în considerare atunci când sunt administrați concomitent inhibitori puternici ai CYP2C9, în special atunci când doze mari de ibuprofen sunt administrate cu voriconazol sau fluconazol. \u003ci\u003ecolestiramină\u003c\/i\u003e Administrarea concomitentă de ibuprofen și colestiramină întârzie și reduce absorbția ibuprofenului (25%). Medicamentele trebuie administrate la câteva ore una de cealaltă. \u003ci\u003eAlcool, bifosfonați, pentoxifilină (oxipentifilină)\u003c\/i\u003e Alcoolul, bifosfonații și pentoxifilina pot crește efectele secundare gastrointestinale și riscul de sângerare și ulcerație. \u003ci\u003eExtracte de plante\u003c\/i\u003e Ginkgo biloba poate crește riscul de sângerare în asociere cu AINS.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE SECUNDARE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cb\u003eTulburări gastrointestinale\u003c\/b\u003e: Cele mai frecvent observate evenimente adverse sunt de natură gastrointestinală. Pot să apară ulcer peptic, perforație sau sângerare gastrointestinală, uneori cu rezultat fatal, în special la vârstnici. După administrarea de ibuprofen, au fost raportate greață, vărsături, diaree, flatulență, constipație, dispepsie, dureri abdominale, melenă, hematemeză, stomatită ulceroasă și exacerbare a colitei și a bolii Crohn (vezi pct. 4.4). Mai rar, a fost observată gastrită. \u003cb\u003eTulburări ale sistemului imunitar\u003c\/b\u003e: În urma tratamentului cu ibuprofen, s-au raportat reacții de hipersensibilitate, care pot consta în: (a) reacții alergice nespecifice și anafilaxie, (b) reactivitate a tractului respirator, inclusiv astm, inclusiv astm bronșic sever, bronhospasm sau dispnee sau (c) diverse afecțiuni ale pielii, inclusiv erupții cutanate de diferite tipuri, erupții cutanate de diferite tipuri, puritate, prurie, puritate foarte mare rareori, eritem multiform, dermatoze buloase (inclusiv sindrom Stevens-Johnson și necroliză epidermică toxică). \u003cb\u003eInfecții și infestări\u003c\/b\u003e: A fost descrisă o agravare a inflamației asociate cu infecția cu virusul varicelo-zoster (de exemplu, dezvoltarea de fasciită necrozantă) împreună cu utilizarea ibuprofenului. Acest lucru este probabil asociat cu mecanismul de acțiune al AINS. Prin urmare, dacă pacientul observă apariția sau agravarea semnelor de infecție în timpul tratamentului cu ibuprofen, se recomandă să se adreseze imediat unui medic. Ar trebui investigat dacă există o indicație pentru terapie antiinfecțioasă\/antibiotică. \u003cb\u003ePatologii ale pielii și țesutului subcutanat\u003c\/b\u003e: În cazuri excepționale, în timpul infecției cu varicela pot apărea infecții grave ale pielii și complicații ale țesuturilor moi (vezi pct. 4.4). \u003cb\u003ePatologii cardiace și vasculare\u003c\/b\u003e: Au fost raportate edeme, hipertensiune arterială și insuficiență cardiacă în asociere cu terapia AINS. Studiile clinice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari (2400 mg\/zi), poate fi asociată cu o creștere modestă a riscului de evenimente trombotice arteriale, cum ar fi infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral (vezi pct. 4.4). Reacțiile adverse posibil legate de ibuprofen sunt enumerate mai jos în funcție de frecvență și de clasificare pe sisteme și organe, conform MedDRA. Grupele de frecvență sunt clasificate după următoarele categorii: foarte frecvente (≥ 1\/10); frecvente (≥ 1\/100 - \u003c 1\/10); mai puţin frecvente (≥ 1\/1.000 - \u003c 1\/100); rare (≥ 1\/10.000 - \u003c 1\/1.000); foarte rare (\u003c 1\/10.000) și necunoscute (nu pot fi estimate din datele disponibile):\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eInfecții și infestări - Frecvență: mai puțin frecvente. Efect secundar: rinită.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eInfecții și infestări - Frecvență: Rar. Efecte secundare: Meningită aseptică Simptome de meningită aseptică, cum ar fi dureri de cap, greață, vărsături, febră, îndoitură a gâtului sau pierderea conștienței. Pacienții cu anumite tulburări ale sistemului imunitar (lupus eritematos sistemic sau boală mixtă a țesutului conjunctiv) par să aibă un risc crescut.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sângelui și ale sistemului limfatic - Frecvență: Foarte rare. Efecte secundare: Pancitopenie, anemie, leucopenie, trombocitopenie, neutropenie, agranulocitoză, anemie aplastică, anemie hemolitică. Primele simptome sunt: ​​febră, dureri în gât, ulcere bucale superficiale, simptome asemănătoare gripei, oboseală severă, sângerări inexplicabile și vânătăi. În aceste cazuri, pacientul trebuie sfătuit să înceteze imediat utilizarea medicamentului pentru a evita orice automedicație cu analgezice sau antipiretice și să consulte un medic. Hemoleucograma trebuie verificată în mod regulat în timpul terapiei pe termen lung.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului imunitar - Frecvență: Mai puțin frecvente. Efect secundar: reacții de hipersensibilitate cu erupții cutanate și mâncărime, precum și crize de astm (posibil cu scăderea tensiunii arteriale). În acest caz pacientul trebuie să informeze imediat medicul și să nu mai ia BUSCOFENPOCKET.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului imunitar - Frecvență: Foarte rare. Efect secundar: Reacții severe de hipersensibilitate Simptomele pot fi: umflarea feței, limbii și laringelui cu îngustarea căilor respiratorii, dispnee, tahicardie, hipotensiune arterială (anafilaxie, angioedem sau șoc sever). Dacă apare oricare dintre aceste simptome, care poate apărea la prima utilizare, este nevoie de asistență medicală imediată.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări psihice - Frecvență: Mai puțin frecvente. Efect secundar: insomnie, anxietate.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări psihice - Frecvență: Rare. Efect secundar: Depresie, stare de confuzie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări psihice - Frecvență: Foarte rare. Efect secundar: reacții psihotice.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului nervos - Frecvență: frecvente. Efect secundar: cefalee, amețeli.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului nervos - Frecvenţă: Mai puţin frecvente. Efect secundar: Parestezie, somnolență, agitație, iritabilitate\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale sistemului nervos - Frecvență: Rare. Efect secundar: nevrita optică.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări oculare - Frecvență: Mai puțin frecvente. Efect secundar: Tulburări vizuale În aceste cazuri pacientul trebuie să informeze medicul și să înceteze să ia ibuprofen.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări oculare - Frecvență: Rare. Efect secundar: Neuropatie optică toxică.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale urechii și labirintului - Frecvență: mai puțin frecvente. Efect secundar: tulburări de auz, amețeli, tinitus.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări cardiace - Frecvență: Foarte rare. Reacţii adverse: insuficienţă cardiacă, infarct miocardic (vezi şi pct. 4.4).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări vasculare - Frecvență: Foarte rare. Efect secundar: hipertensiune arterială, vasculită.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări respiratorii, toracice și mediastinale - Frecvență: Mai puțin frecvente. Efecte secundare: astm, bronhospasm, dispnee.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale - Frecvență: Frecventă. Efecte secundare: arsuri la stomac, greață, vărsături, diaree, constipație, flatulență, dispepsie, dureri abdominale, melenă, hematemeză, sângerare gastrointestinală.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale - Frecvenţă: Mai puţin frecvente. Efecte secundare: Gastrita, ulcere gastrointestinale, potential cu sangerare si perforatie, stomatita ulcerativa, exacerbarea colitei si boala Crohn. Utilizarea BUSCOFENPOCKET trebuie întreruptă dacă pacientul are dureri semnificative în abdomenul superior, vărsă sânge, are sânge în scaun sau scaun negru.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări gastrointestinale - Frecvență: Foarte rare. Efect secundar: Esofagită, stenoză intestinală asemănătoare diafragmei, pancreatită.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări hepatobiliare - Frecvență: Mai puțin frecvente. Efect secundar: hepatită, icter, funcționare anormală a ficatului.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări hepatobiliare - Frecvență: Foarte rare. Efect secundar: Leziuni hepatice, în special în cazul tratamentului pe termen lung, insuficiență hepatică.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale pielii și țesutului subcutanat - Frecvență: Frecventă. Efect secundar: erupții cutanate (mai multe).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale pielii și țesutului subcutanat - Frecvență: Mai puțin frecvente. Efect secundar: urticarie, prurit, purpură, angioedem, reacții de fotosensibilitate\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale pielii și țesutului subcutanat - Frecvență: Foarte rare. Efecte secundare: Reacții buloase, inclusiv sindrom Stevens-Johnson și necroliză epidermică toxică (sindrom Lyell), eritem multiform, alopecie.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări ale pielii și țesutului subcutanat - Frecvență: necunoscută. Efect secundar: pustuloză exantematoasă acută generalizată (PEAG). Reacție medicamentoasă cu eozinofilie și simptome sistemice (sindrom DRESS).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări renale și urinare - Frecvență: mai puțin frecvente. Efect secundar: Nefrotoxicitate sub diferite forme de ex. nefrită tubulointerstițială, sindrom nefrotic și insuficiență renală.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări renale și urinare - Frecvență: Rare. Efect secundar: Leziuni ale țesutului renal (necroză papilară), în special în tratamentul de lungă durată, creșterea concentrației de acid uric în sânge, creșterea concentrației de uree în sânge.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări renale și urinare - Frecvență: Foarte rare. Efect secundar: Reducerea producției de urină și a formării de edem, în special la pacienții cu hipertensiune arterială sau insuficiență renală.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări sistemice și afecțiuni legate de locul de administrare - Frecvență: frecvente. Efect secundar: Oboseala.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTulburări sistemice și afecțiuni legate de locul de administrare - Frecvență: Rare. Efect secundar: Edem.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eRaportarea reacțiilor adverse suspectate\u003c\/u\u003e Raportarea reacțiilor adverse suspectate care apar după autorizarea medicamentului este importantă, deoarece permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu\/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare la: https:\/\/www.aifa.gov.it\/content\/segnalazioni-reazioni-avverse\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSupradozaj\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eToxicitate\u003c\/u\u003e La copii sau adulți, nu au fost observate semne și simptome de toxicitate, în general, la doze sub 100 mg\/kg. Cu toate acestea, în unele cazuri poate fi necesar un tratament de susținere. S-a observat că copiii prezintă semne și simptome de toxicitate după ingerarea ibuprofenului în doze egale sau mai mari de 400 mg\/kg. La adulți, efectul doză-răspuns este mai puțin clar. Timpul de înjumătățire în caz de supradozaj este de 1,5-3 ore. \u003cu\u003eSimptome\u003c\/u\u003e Majoritatea pacienților care au ingerat cantități semnificative de ibuprofen vor prezenta simptome în decurs de 4 până la 6 ore. Cele mai frecvent raportate simptome de supradozaj includ greață, vărsături, dureri abdominale, letargie și somnolență. Efectele sistemului nervos central (SNC) includ dureri de cap, tinitus, amețeli, convulsii și pierderea conștienței. Rareori au fost raportate nistagmus, acidoză metabolică, hipotermie, efecte renale, sângerare gastrointestinală, comă, apnee, SNC și depresie respiratorie. S-a raportat toxicitate cardiovasculară, inclusiv hipotensiune arterială, bradicardie și tahicardie. În cazurile de otrăvire severă, poate apărea acidoză metabolică. În cazurile de supradozaj semnificativ, pot apărea insuficiență renală și afectare hepatică. \u003cu\u003eTratament\u003c\/u\u003e Nu există un antidot specific pentru supradozajul cu ibuprofen. Daca cantitatea ingerata in ora precedenta depaseste 400 mg\/kg, se recomanda administrarea orala de carbune activat sau lavaj gastric urmata de masuri de sustinere. Pentru cele mai actualizate informații, contactați centrul local de control al otrăvirilor.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eSARCINA SI ALAPTATUL\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cu\u003eSarcina\u003c\/u\u003e Inhibarea sintezei prostaglandinelor poate avea efecte negative asupra sarcinii și\/sau dezvoltării embrio-fetale. Datele obținute din studii epidemiologice sugerează un risc crescut de avort spontan, malformații cardiace și gastroschisis după utilizarea unui inhibitor al sintezei de prostaglandine în primele etape ale sarcinii. Se crede că riscul crește odată cu doza și durata terapiei. La animale, s-a demonstrat că administrarea de inhibitori ai sintezei prostaglandinelor provoacă o creștere a pierderii pre și post-implantare și a mortalității embrio-fetale. Mai mult, a fost raportată o incidență crescută a diferitelor malformații, inclusiv malformații cardiovasculare, la animalele cărora li s-au administrat inhibitori ai sintezei prostaglandinelor în timpul perioadei organogenetice. Ibuprofenul nu trebuie administrat în primul și al doilea trimestru de sarcină decât dacă este absolut necesar. Dacă ibuprofenul este utilizat de femeile care încearcă să rămână însărcinate sau în timpul primului și al doilea trimestru de sarcină, doza trebuie menținută cât mai mică posibil, iar durata tratamentului trebuie să fie cât mai scurtă posibil. În al treilea trimestru de sarcină, toți inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot expune fătul la: - toxicitate cardiopulmonară (cu închiderea prematură a canalului arterial și hipertensiune pulmonară); - disfunctie renala, care poate evolua spre insuficienta renala cu oligo-hidramnios; mama si nou-nascutul, la sfarsitul sarcinii, la: - o eventuala prelungire a timpului de sangerare, efect antiagregant care poate apare chiar si la doze foarte mici; - o inhibare a contractiilor uterine, rezultand intarzierea sau prelungirea travaliului. Prin urmare, ibuprofenul este contraindicat în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină (vezi pct. 4.3). \u003cu\u003eAlăptarea\u003c\/u\u003e Doar cantități mici de ibuprofen și metaboliții săi sunt excretați în laptele matern. Deoarece nu se cunosc efecte nocive asupra nou-născuților, de obicei nu este necesară întreruperea alăptării în timpul utilizării pe termen scurt a ibuprofenului în dozele recomandate. \u003cu\u003eFertilitatea\u003c\/u\u003e Există unele dovezi că substanțele care inhibă sinteza ciclooxigenazei\/prostaglandinelor pot afecta fertilitatea feminină printr-un efect asupra ovulației. Acest efect este reversibil după întreruperea tratamentului.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eEFECTE ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAtunci când este administrat în dozele recomandate, ibuprofenul are o influență în general neglijabilă asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje. Deoarece reacții adverse precum oboseală, amețeli și tulburări de vedere pot apărea la utilizarea ibuprofenului, capacitatea de a reacționa și de a participa activ la traficul rutier și de a folosi utilaje poate fi afectată în cazuri izolate. Acest lucru este valabil mai ales în asociere cu alcoolul.\u003c\/p\u003e","brand":"Sanofi","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":51131365130567,"sku":"045386075","price":10.14,"currency_code":"EUR","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/files\/sanofi-spa-buscofenpocket-400mg-10-bustine-polvere-orale-farmacia-dottor-tili-1213791911.jpg?v=1767141970"}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0564\/4989\/2467\/collections\/Frame_1.svg?v=1784273259","url":"https:\/\/www.dottortili.com\/ro-eu\/collections\/medicamente-antiinflamatorii-%c8%99i-analgezice.oembed?page=7","provider":"Farmacia Dottor Tili","version":"1.0","type":"link"}